Interviu cu Stela Comănescu, Consilier Proprietate Intelectuală, Ratza & ratza: Echipa noastră poate să acopere orice probleme de proprietate intelectuală

Interviu cu Stela Comănescu

Consilier Proprietate Intelectuală, Ratza & ratza

Echipa noastră poate să acopere orice
probleme de proprietate intelectuală

Ce reprezintă societatea Ratza & ratza în segmentul de consultanță în domeniul proprietății intelectuale din România?

Ratza & ratza este de peste 20 de ani un partener de încredere pentru toți cei care doresc să își protejeze proprietatea intelectuală în România, în Europa și chiar la nivel internațional.

Sunteți inclus constant în clasamentele internaționale World Trademark Review Global Leaders, WTR1000, respectiv în clasamentul IP STARS, al prestigioasei reviste internaționale Managing Intellectual Property. Ce reprezintă acest lucru pentru dumneavoastră?

Includerea firmei dar și a specialiștilor Ratza & ratza în aceste clasamente reprezintă o dovadă a faptului că munca noastră este apreciată dar și o dovadă a calității constante pe care încercăm să o livrăm prin serviciile oferite. 

Acest lucru nu poate decât să ne bucure. Aprecierea clienților și a colaboratorilor interni și externi stă la baza satisfacției noastre profesionale.

Din ce sectoare economice provin clienții Ratza & ratza?

Frumusețea domeniului în care activăm vine tocmai din diversitatea sectoarelor economice ale clienților noștri. Echipa noastră poate să acopere orice probleme de proprietate intelectuală, de la simple înregistrări până la litigii complexe sau gestionări de portofolii. 

Mă bucură enorm să văd, pe oriunde merg, branduri pe care le reprezint sau le-am reprezentat. 

De fapt, în general, modul în care un consilier în proprietate intelectuală vede lumea este puțin diferit. Acolo unde alții văd simple produse, noi vedem mărci înregistrate, desene industriale sau brevete. E amuzant să mergi cu noi la cumpărături.

Cum a evoluat numărul de dosare și gradul lor de complexitate? 

Atât din punct de vedere numeric cât și al complexității cauzelor, pot spune că nu prea am avut niciodată timp sau ocazia să ne plictisim. 

În ultimii 20 de ani, pe fundalul creșterii numărului de întreprinderi mici și mijlocii din România dar și pe fundalul creșterii numărului de firme din afară care au găsit în România o piață de desfacere, numărul problemelor în domeniul proprietății intelectuale a crescut și el exponențial. Ceea ce era și firesc să se întâmple pe o piață cu un număr mai mare de jucători.

Tendința în materie de legislație la nivel european este în continuare una de armonizare și de facilitare a obținerii și protejării drepturilor de proprietate intelectuală. La nivel teoretic, o îmbunătățire a uneltelor și proceselor legislative ar trebui să echivaleze cu o scădere a complexității cauzelor, făcându-le mai ușor de gestionat, de rezolvat. La nivel practic, însă, ceea ce face un caz cu adevărat complex ține de circumstanțele specifice fiecărui caz.

După aproape 19 ani în domeniu, dintre care 13 în calitate de consilier, pot spune cu toată sinceritatea că niciun caz nu seamănă cu celălalt și, din acest motiv, fiecare caz este complex în felul lui. 

Dintr-un alt punct de vedere, noțiunea de complexitate ține și de perspectivă.

Uneori, ceea ce pentru client poate părea foarte simplu de rezolvat, este greu de transpus în litera legii. Atunci avem un caz complex pentru consilier. Alteori, cazul naște foarte multe emoții pentru client, lucrurile sunt luate foarte personal, în timp ce pentru consilier totul este foarte simplu deoarece litera legii este cât se poate de clară. Atunci avem un caz complex pentru client. 

Există diferențe în modul de abordare și de înțelegere a importanței proprietății intelectuale între companiile multinaționale și firmele românești? 

Am observat că în ultimii 5-10 ani a existat și în România o creștere a interesului antreprenorilor de firme mici și mijlocii în protejarea activelor lor intangibile și intelectuale. 

Însă această creștere este destul de lentă și interesul este mai degrabă unul bazat pe reacție decât pe proactivitate. Adică cei mai mulți înțeleg importanța proprietății intelectuale abia atunci când ajung să aibă probleme în acest domeniu.

Mi-ar plăcea să văd mai multă proactivitate și din partea firmelor românești. Firme care iau în calcul încă de la bun început protejarea activelor lor intelectuale și mai ales, care iau în considerare efectuarea unei cercetări cunoscute în domeniu sub numele de  „libertate de funcționare” („freedom to operate”) și anume libertatea de a vinde un produs sau serviciu fără a încălca drepturi de proprietate intelectuală preexistente. Poate fi foarte frustrant și costisitor să trebuiască să retragi de pe piață produsele abia lansate pentru că acestea încalcă un drept la marcă, desen sau brevet anterior. 

Deși primim în mod frecvent solicitări în acest sens de la firme străine, numărul unor astfel de solicitări de la firme românești este în continuare foarte redus. 

În asta ar consta diferența de abordare și de înțelegere a proprietății intelectuale între firmele străine și cele românești. 

Ce-i sfătuiți pe managerii români care încă nu conștientizează importanța protejării mărcilor, brevetelor, desenelor etc. și apelează la experți / consultanți externi doar în cazuri extreme?

Deși foarte rar face obiectul tabloidelor, știrilor sau dezbaterilor obișnuite pe internet, proprietatea intelectuală este strâns conectată cu lumea afacerilor. Mai mult decât atât, este deja cunoscut faptul că în ultimii aproximativ 50 de ani, valoarea bunurilor intangibile deținute de o firmă a depășit cu mult valoarea celor tangibile. Asta înseamnă că să investești în bunuri intangibile precum proprietatea intelectuală îți poate crește valoarea firmei pe termen mijlociu și lung.

Dar este foarte greu să vezi valoarea unui lucru pe care nu îl înțelegi. 

De aceea, consider că este foarte important să existe o intensă campanie de promovare a proprietății intelectuale, a beneficiilor ce vin odată cu protejarea, respectiv a riscurilor ce pot apărea din cauza încălcării acestor drepturi.

Din păcate, de fiecare dată când noi, consilierii, încercăm să explicăm importanța protejării drepturilor de proprietate intelectuală, reacția nu este tocmai cea dorită, fiind percepută mai degrabă ca o reclamă decât ca un sfat demn de urmat. 

O problemă pe care aș vrea să o semnalizez aici este legată de acceleratoarele de business. Au apărut foarte multe astfel de programe și la noi în țară, iar acest lucru mă bucură enorm. Educația antreprenorială este esențială pentru succesul oricărei afaceri. Ceea ce nu prea văd este și includerea proprietății intelectuale în aceste programe, iar acest lucru mă îngrijorează, mai ales în ceea ce privește consultanța oferită acelor business-uri care sunt implicate în dezvoltarea de tehnologii. Litigiile în domeniul brevetelor sunt recunoscute ca fiind foarte costisitoare. Neconsultarea unui specialist în acest sens înainte de a acorda o finanțare sau de a trece de la faza de prototip la cea de produs finit este un risc major și nu ar trebui neglijat.

Ca să concluzionez, sfatul meu pentru antreprenorii români este să nu treacă cu vederea beneficiile și riscurile ce pot apărea în legătură cu proprietatea intelectuală și să se informeze corespunzător din surse sigure. Proprietatea intelectuală poate fi un aliat de nădejde în obținerea de avantaje competitive susținute dar și un risc major atunci când forța sa în jocurile competiționale este neglijată.

Ce considerați că ar fi un prim pas spre proactivitate?

Cred că această proactivitate ar putea începe chiar cu alegerea brand-ului sau logo-ului potrivit. 

Opinia unui consilier în proprietate intelectuală poate fi esențială în acest sens. Este meseria noastră să știm ce înseamnă un brand puternic. Ne luptăm zilnic să le apărăm în cadrul procedurilor administrative sau în fața instanțelor de judecată. 

Așadar, nu mă refer aici doar la ce „ar putea prinde la public”, ci la un brand sau un logo care este original (în sensul că nu încalcă drepturi preexistente), un brand sau logo care poate dăinui și cel mai important criteriu dintre toate, un brand sau un logo a cărui exclusivitate o poți impune terților. 

Sunt foarte mulți care își înregistrează denumirile ca marcă doar ca să afle mai târziu că acestea sunt mult prea slab distinctive și nu se pot opune cu succes la înregistrarea sau folosirea niciunei alte denumiri ulterioare oricât de similare.

Aș vrea să adaug aici, pentru cei care se tem de costuri, că la nivel european există un program de finanțare pentru IMM-uri, program ce acoperă până la 75% din taxele oficiale ocazionate de înregistrarea mărcilor naționale și europene în limita a 1000 Euro per companie. Acest program reflectă încă o dată importanța pe care o au drepturile de proprietate intelectuală pentru economie și nevoia de a crește această conștientizare.

În București și în marile orașe ale țării (Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov, Craiova, Constanța etc.) există o industrie IT&C foarte puternică, multe companii cu capital românesc având capacitatea de a se dezvolta pe baza unor brevete de invenții cu potențial de valorificare pe plan național și internațional. Ce rol au consilierii în proprietate intelectuală în acest proces?

Strategiile în materie de proprietate intelectuală sunt dependente de specificul fiecărei industrii.

În comparație cu alte industrii, industria IT&C este una încă destul de tânără dar care se bucură de o creștere accelerată, inclusiv la noi în țară. Totodată, este o industrie a cărei arie se extinde în mod constant pentru a include un număr crescând de domenii de aplicare, uneori vizând chiar soluții ce pot fi aplicate simultan în mai multe domenii. 

Companiile din IT&C pot obține avantaje competitive susținute în acest domeniu, spre exemplu, prin licențierea tehnologiilor dezvoltate (uneori acordarea de licențe reciproce), prin crearea de standarde licențiabile dezvoltate intern sau prin colaborări strategice cu competitori („rights pooling”).

Indiferent de strategia aleasă, îndrumarea unui consilier în proprietate intelectuală și mai ales a cuiva specializat în managementul strategic al drepturilor de proprietate intelectuală 

este esențială pe tot parcursul procesului de dezvoltare a unei tehnologii sau al unui produs, dar și ulterior pentru a se asigura respectarea și valorificarea drepturilor respective pe termen lung. 

Un consilier specializat în utilizarea strategică a drepturilor de proprietate intelectuală în domeniu IT&C nu este cineva care doar redactează un contract de licență sau depune o cerere de brevet sau de marcă. Este cineva care cunoaște industria, procesele și procedurile utilizate de astfel de companii pentru dezvoltarea tehnologiilor și produselor specifice, care este ciclul lor de viață, cineva care știe care sunt pașii corespunzători ce trebuie urmați în paralel în materie de proprietate intelectuală pe tot parcursul acestui proces de creație, de la idee la test/prototip, la produs finit.

Cum percepeți pregătirea judecătorilor și a experților judiciari specializați în domeniul proprietății intelectuale?

Proprietatea intelectuală este un domeniu foarte amplu și complex care nu este suficient acoperit în cadrul studiului universitar. Din acest motiv, pregătirea în domeniu este de obicei cristalizată în practică, iar nivelul de pregătire echivalează de regulă cu experiența.

Începând din anul 2010, Tribunalul București, Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție au complete specializate în domeniul proprietății intelectuale. Acest lucru a condus, în timp, la judecători mai experimentați.

Din păcate, în ultimii ani, foarte mulți din judecătorii cu experiență s-au pensionat și au fost înlocuiți de judecători tineri, care, deși bine pregătiți, nu au atins încă un nivel optim de experiență. Cu toate acestea, trebuie să recunosc că am fost plăcut surprinsă de câteva decizii recente, care au fost foarte bine motivate atât din punct de vedere al jurisprudenței citate cât și al interpretării.

În ceea ce privește instanțele din țară, lucrurile sunt puțin mai complicate, deoarece cauzele în materie de proprietate intelectuală nu sunt atât de dese. Acest lucru conduce evident la o experiență redusă dar și la un interes redus în ceea ce privește o pregătire suplimentară.

Legat de experții judiciari, precizez doar că aceștia sunt destul de bine pregătiți, însă foarte puțini. 

Cum decurge o zi de lucru normală pentru dumneavoastră? Ce faceți în timpul liber? 

Nicio zi nu este la fel, dar toate încep cu o cafea bună și se termină cu lectura câtorva pagini de carte. 

Meseria de consilier în proprietate intelectuală este, așa cum spune numele, una eminamente intelectuală, asta dacă nu putem încadra în muncă fizică ridicarea de dosare stufoase. Din acest motiv, cea mai mare parte a timpului o petrec în fața calculatorului, fapt care mă împinge ca în timpul liber să îmi doresc să stau mai mult afară, în curte și să fac cât mai multă mișcare. Ador ceea ce fac, deși să dai mereu persoane în judecată nu pare a fi cea mai grozavă activitate din lume. Însă profesia de consilier în proprietate intelectuală înseamnă mult mai mult decât atât. Înseamnă atenție la detalii, înseamnă comunicare constantă cu oameni de peste tot și de toate felurile. Îmi plac regulile și mă simt bine când se face dreptate. Când nu sunt la muncă mă găsiți umblând brambura prin țară sau prin străinătate, pe stadion, la meciurile de fotbal ale băiețelului meu sau la alte meciuri de fotbal, fotbal american sau baschet.