Interviu cu Mihaela Dănălache, Managing Partner, Ensight Finance: O reducere a taxării muncii ar impulsiona mediul de afaceri

Interviu cu Mihaela Dănălache
Managing Partner, Ensight Finance

O reducere a taxării muncii ar
impulsiona mediul de afaceri

Cum a început călătoria dumneavoastră în domeniul contabilității și finanțelor? Ce v-a inspirat să alegeți această cale?

Îmi plac cifrele. Contabilitatea m-a atras și prin ideea de echilibru permanent între « activele » și « pasivele » unei companii, indiferent de deciziile luate și de tranzacțiile efectuate. M-a ajutat să înțeleg ce se află în spatele cifrelor din situațiile financiare și cum se modifică indicatorii financiari în urma fiecărei tranzacții.

Mi s-a părut extrem de interesantă și legătura dintre contabilitate și fiscalitate și tratamentele diferite din punct de vedere contabil și fiscal pentru aceeași tranzacție. Am înțeles cum se modifică rezultatul taxabil versus rezultatul contabil și cum pot fi valorificate de către companii facilitățile fiscale prevăzute de lege.

După ce am descifrat tainele contabilității și fiscalității, m-a atras tot mai mult partea de consultanță financiară în diverse tipuri de « proiecte de transformare » din companii. Ca exemple de transformări menționez: reorganizări (fuziuni, achiziții, reorganizarea departamentelor financiare), optimizarea proceselor financiare din companie, implementarea unor sisteme informatice integrate (ERP).

În proiectele de consultanță la care am participat atât în țară cât și în străinătate am utilizat din plin cunoștințele legate de contabilitate și fiscalitate și am acumulat expertiză în managementul proiectelor – monitorizarea permanentă a etapelor proiectului, comunicarea în echipa de proiect, raportarea periodică către client a rezultatelor, a problemelor și a etapelor rămase.

Parcursul profesional personal descris mai sus s-a reflectat și în tipurile de misiuni realizate de către compania Ensight Finance SRL în care activez ca Managing Partner încă din anul 2005. Ensight Finance a început activitatea prin a oferi servicii de contabilitate, fiscalitate, salarizare și și-a extins aria serviciilor cu consultanță financiară.

Cât de importantă este echipa pentru furnizarea unor servicii profesionale de calitate?

În acest domeniu oamenii sunt cei mai importanți. Puterea echipei este motorul afacerii. Echipa Ensight include oameni foarte bine pregătiți profesional, capabili să răspundă tuturor solicitărilor clienților în aria lor de expertiză.

Mă mândresc cu faptul că o parte dintre colegii mei lucrează în Ensight de mulți ani: Corina a început cariera la Ensight în urmă cu aproape 19 ani, Florin lucrează în Ensight de 7 ani, Alexandru și Tatiana de 4 ani, și lista ar putea continua.

Știu că nu le-a fost ușor și le mulțumesc. Munca este solicitantă, termenele sunt stricte și trebuie efectuate diverse activități în paralel pentru diverși clienți, în același interval de timp.

Mă mai mândresc și cu faptul că în toți acești ani am format sute de tineri. Câțiva au ales antreprenoriatul și în prezent colaborăm pe diverse proiecte.

În noiembrie aniversăm 20 ani de la înființarea Ensight Finance, o dovadă incontestabilă a calității serviciilor oferite de o echipă de elită. În toți acești ani am încheiat cu succes foarte multe proiecte în țară dar și în străinătate (Germania, Moldova, Bulgaria, Grecia, Turcia, Ungaria).

Cu ocazia acestei aniversări aș dori să mulțumesc echipei Ensight și clienților Ensight. Nu am fi reușit fără sprijinul fiecăruia dintre voi și vă suntem profund recunoscători pentru asta.

Sunteți membru în Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), în Camera Consultanților Fiscali (CCF) și în Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR). Cât de importantă este participarea la cursurile de pregătire profesională organizate de aceste corpuri profesionale?

Consider că nu poți practica această meserie dacă nu rămâi permanent informat. După cum știm, legislația din România se modifică frecvent, mai des decât ar fi de dorit. În acest context sunt foarte importante cursurile de pregătire profesională organizate de fiecare dintre aceste organizații profesionale.

Cursurile sunt ținute de experți în domeniu care ne împărtășesc atât interpretările existente în legătura cu textul de lege modificat cât și cazurile practice de aplicare. Informațiile ne sunt foarte utile în activitatea zilnică.

Care sunt valorile care vă ghidează business-ul și conduita profesională?

Valorile Ensight sunt prezentate mai jos:

Energie: Facem lucrurile să se întâmple. Vedem în fiecare zi o nouă oportunitate. Suntem mereu pregătiți să ne asumăm o nouă provocare, o nouă responsabilitate.

Perseverență: Suntem dedicați succesului clienților noștri. Suntem hotărâți să facem diferența și să ridicăm mereu ștacheta performanței consultantului. Suntem pasionați de ceea ce facem și avem încredere în forța noastră.

Spirit de Fair Play: Spunem ce facem și facem ce spunem. Întotdeauna suntem fair și imparțiali. Livrăm întotdeauna la timp, conform înțelegerii cu partenerii.

Curiozitate: Permanenta noastră neliniște de a ști este sursa valorii noastre și determinantul performanței. Prin procese inteligente și experiența oamenilor din Ensight valorizăm permanent cunoașterea.

Camaraderie: Între noi creăm un climat de încredere, creștere și parteneriat.

Cât de mult a contat know-how-ul rețelei WTS Global din care face parte Ensight Finance?

În 2007 Ensight Finance a început colaborarea cu rețeaua internațională de consultanță fiscală World Tax Services Global (WTS Global) înființată în Germania, cu reprezentanți pe toate continentele. Beneficiem de oportunitatea de a lucra în proiecte complexe la nivel internațional. Colaborarea de succes cu WTS Global continuă și astăzi.

În cadrul rețelei internaționale, Ensight Finance oferă consultanță fiscală pentru entitățile din România ale unor firme multinaționale și reprezentare fiscală pentru firmele nerezidente care trebuie să se înregistreze în scop fiscal în România. Fiind o rețea internațională, lucrăm împreună cu experți WTS Global din diverse țări pentru schimb de experiență și oferim clienților români posibilitatea de a beneficia de asistență specializată în proiectele lor din alte țări.

Colaborarea cu WTS Global a contribuit la dezvoltarea afacerii, fiind promovată o relație de încredere și parteneriat între membrii rețelei.

Cum ați văzut evoluția tehnologiei și a cerințelor legislative în domeniul contabilității și fiscalității de-a lungul carierei dumneavoastră?

Cred că este o întrebare foarte bună pentru mine deoarece fac parte dintr-o generație care a asistat la schimbări radicale legate de tehnologie într-un interval relativ scurt de timp.

Când povestesc tinerilor despre debutul meu în meserie mă amuză privirea lor mirată și ușor neîncrezătoare. Nu își pot imagina cum am putut lucra în contabilitate fără calculatoare și programe informatice. Simplu, era singura variantă posibilă atunci. Numai întreprinderile mari aveau atunci așa numitele „centre de calcul” în care oricum contabilii nu prea aveau acces, datele fiind înregistrate de către operatori.

Mi-am început cariera profesională în anul 1987 într-o mică întreprindere de stat care nu avea un „centru de calcul”. Întocmeam balanțe de verificare manual, pe documente tipizate „Balanța de verificare” și centralizam datele din documentele justificative grupate pe categorii utilizând „documente cumulative” înainte de înregistrarea în contabilitate la nivel total. Înregistrarea manuală în contabilitate a fiecărui document primar (ca în prezent) ar fi complicat foarte mult lucrurile atunci. Coloanele balanței de verificare erau adunate manual cu ajutorul mașinilor de calcul cu bandă, care să îți permită să reiei verificarea sumelor introduse în cazul în care la final balanța nu se echilibra. Diferența putea fi nesemnificativă, dar oricum trebuia căutată eroarea. Așa am înțeles că fără multă răbdare și atenție la detalii nu poți practica această meserie.

Am avut șansa să lucrez și pentru o companie de stat cu contabilitatea manuală descentralizată până la nivel de filiale. Responsabilitatea mea era să centralizez manual toate balanțele de verificare și să obțin balanța consolidată. Lucram cu aceleași documente cumulative pentru a aduna atât de multe coloane și linii. De multe ori coloanele documentelor cumulative nu erau suficiente și lipeam mai multe documente cumulative ca să putem centraliza toate datele.

Dau aceste detalii pentru că sunt foarte relevante atunci când vorbim despre progresul tehnologic în meserie, și de unde s-a plecat și unde s-a ajuns. Primul meu contact cu „tehnologia” a fost în jurul anilor 1993-1994, când compania de stat la care lucram a investit într-un mic „centru de calcul”. După cum am precizat, contabilii nu aveau acces în centrul de calcul, ci furnizau notele contabile întocmite manual operatorilor centrului și ulterior primeau listările pentru verificarea datelor. După verificare, corecțiile erau înregistrate tot de operatori. Totuși, marele avantaj a fost că balanța de verificare și registrele contabile se obțineau automat și balanțele filialelor erau consolidate automat.

Prima dată când am folosit un laptop pentru contabilitate a fost în 1995, când am început să lucrez pentru o companie din Big4. A fost o schimbare radicală pentru mine, dar recunosc totuși că în lucrul cu calculatorul mi-a fost de mare folos experiența contabilității „manuale”. Vedeam mult mai repede cifrele incorecte care nu se reconciliau.

Pe lângă schimbările în modul de lucru, trebuie menționate și schimbările în relația cu autoritățile fiscale. Îmi amintesc și acum lungile cozi la care eram nevoiți să stăm la Administrațiile financiare pentru a depune fizic toate bilanțurile și declarațiile fiscale ale clienților.

Azi comunicăm prin SPV și folosim inteligența artificială în munca noastră de zi cu zi.

În legătură cu cerințele legislative, consider că în ultima perioadă autoritățile transferă tot mai multe responsabilități către companii. Costurile administrative suportate de companii pentru a se conforma cerințelor legale cresc în fiecare an. În materie fiscală, cerințe precum SAF-T, E-Factura, E-TVA, E-Transport și celelalte E-uri cresc considerabil efortul administrativ și costurile IT ale companiilor. Acestea se adaugă celorlalte cerințe de conformare prevăzute de legislația muncii, GDPR, legislația privind combaterea spălării banilor, care de asemenea conduc la efort administrativ și costuri IT tot mai mari.

Care sunt calitățile și abilitățile pe care trebuie să le aibă un antreprenor din domeniul contabilității și fiscalității atunci când își înființează o societate?

Cred că un antreprenor în acest domeniu trebuie să fie în primul rând foarte bine pregătit profesional, capabil să controleze calitatea serviciilor oferite și să monitorizeze în permanență riscurile pe care și le asumă prin prestarea serviciilor către clienți. Riscurile asumate prin prestarea serviciilor profesionale cresc direct proporțional cu înmulțirea cerințelor de conformare contabile și fiscale.

După cum am precizat anterior, oamenii reprezintă cea mai mare avuție în acest domeniu. Prin urmare, antreprenorul trebuie să știe să lucreze cu oamenii, să-i asculte și să-i îndrume și să utilizeze cât mai bine în echipă calitățile și abilitățile fiecăruia.

Domeniul oferă deja avantajul cunoașterii tuturor mecanismelor și pârghiilor financiare dintr-o companie, un aspect foarte important pentru un antreprenor în gestionarea propriei afaceri. Am văzut multe afaceri din alte domenii pornite cu idei bune, cu entuziasm și dăruire, dar care din păcate au eșuat rapid datorită neînțelegerii mecanismelor financiare de bază dintr-o companie. Nu poți gestiona o afacere fără a avea un minim bagaj de cunoștințe financiare. Numai așa poți înțelege de exemplu de ce ai profit mare pe hârtie dar nu ai niciun ban în cont, sau de ce plătești impozit pe profit dacă ai pierdere contabilă, precum și ce ar trebui să faci ca să îmbunătățești situația financiară a companiei.

Celelalte calități și abilități sunt cele ale oricărui antreprenor: să-și asume rezultatele propriilor decizii și să învețe din greșeli, să fie curajos în a aborda domenii noi și în a implementa schimbarea, să fie energic și implicat, să aibă multă răbdare și să nu se aștepte la realizări notabile „peste noapte”, să nu renunțe după primele dificultăți.

Din ce sectoare economice provin clienții dumneavoastră și în care arie geografică activează?

Clienții Ensight activează în următoarele domenii: servicii IT, servicii pentru industrie, imobiliar, producție industrială, comerț, energie verde, transport naval, publicitate, turism, agricultură.

Legat de aria geografică, lucrăm pentru companii din România, Germania, Italia, Ungaria, Austria, Belgia, Franța, Israel, Olanda, Danemarca, Norvegia, Estonia, Marea Britanie, SUA.

Care sunt cele mai mari provocări cu care vă confruntați în prezent?

Provocarea cea mai mare este modificarea continuă a legislației fiscale. Nici nu reușim bine să asimilăm unele modificări că sunt anulate sau eventual modificate. Fiecare modificare legislativă trebuie discutată și cu clienții pentru a evalua schimbările necesare pentru conformare la nivelul sistemelor informatice și al procedurilor de lucru.

Ca în majoritatea domeniilor de activitate, ne confruntăm cu provocări și în recrutarea și formarea tinerelor talente. Urmare a digitalizării masive din ultima perioadă, complexitatea activității în acest domeniu a crescut. Tinerii își doresc specializare într-un singur domeniu, care să le permită să învețe repede și să asimileze ușor schimbările. Domeniul serviciilor profesionale are nevoie însă și de «generaliști», persoane cu cunoștințe generale în ambele arii (contabil și fiscal) și capabile să lucreze în condiții de stres.

În momentul de față, în țara noastră sunt în vigoare peste 16.000 de acte normative. Cum comentați desele modificări ale Codului Fiscal adoptate de ultimele guverne?

Legislația primară și secundară din România este într-adevăr impresionantă: Coduri, Norme metodologice, Ordine de aplicare, Circulare, etc. Vorbim practic despre zeci de mii de pagini de reguli și precizări, greu de interpretat și corelat între ele. Uneori o singură virgulă omisă la citirea unui text poate conduce la cu totul altă interpretare. Ca să poată face față acestui volum impresionant de acte normative în continuă modificare, consultanții fiscali cunosc regulile generale de taxare pentru toate taxele (sau știu unde să caute prevederile legislative de care au nevoie la un moment dat), dar aleg să se specializeze pe un anumit tip de taxă: TVA, Accize, Impozit pe profit, etc.

Dincolo de dificultățile în asimilarea schimbărilor frecvente de legislație, crește semnificativ complexitatea anumitor tipuri de misiuni de consultanță. Menționez în mod special misiunile de revizuire contabilă și fiscală (due diligence) derulate la clienți pentru 3-5 ani precedenți. Verificările trebuie să aibă în vedere legislația în vigoare din fiecare an/lună din perioada verificată, ceea ce nu este simplu de realizat.

După cum precizam anterior, desele modificări ale Codului Fiscal generează mari probleme și companiilor sau potențialilor investitori. Lipsa de predictibilitate în ceea ce privește taxarea din România generează neîncredere în rândul investitorilor străini și îi determină să aleagă alte țări pentru investițiile lor.

Companiile existente trebuie să asigure conformarea cu noile reguli. Astfel, vor avea costuri suplimentare cu consultanța fiscală specializată, pentru customizarea și testarea aplicațiilor informatice, și cu resursele care vor prelua noile responsabilități.

Presiunea continuă asupra costurilor, dublată de incertitudinea legată de viitor, determină multe companii să plece din România. În ultimul an am asistat multe companii să-și închidă afacerile din România pentru a le muta în alte jurisdicții.

Cum apreciați nivelul actual al fiscalității din țara noastră? Care considerați că sunt zonele unde s-ar putea reduce fiscalitatea și domeniile care au un potențial ridicat de colectare?

Cotele de taxe din România sunt la un nivel relativ apropiat de cel al țărilor din zonă, cu excepția taxării muncii. Consider că o reducere a taxării muncii ar impulsiona mediul de afaceri.

Reducerea taxării muncii ar putea fi posibilă însă numai în contextul creșterii gradului de colectare a taxelor și a reducerii evaziunii fiscale. Din câte știu acestea sunt obiectivele prioritare pentru autorități în prezent.

Ce credeți că ar trebui să facă Executivul pentru a moderniza administrația, a reduce birocrația și a stimula mediul de afaceri?

Au fost făcuți pași importanți în direcția digitalizării ANAF și pentru reducerea timpului de raportare și de rezolvare a unor solicitări. Totuși, cerințele de conformare au crescut foarte mult în ultima perioadă și afectează companiile.

Cred că ar trebui schimbată abordarea, în sensul în care ANAF ar trebui să-și concentreze eforturile în special pe zona evazioniștilor și mai puțin în zona contribuabililor corecți. În ultima perioadă au fost introduse noi obligații de raportare către firmele intermediaire pentru a putea fi identificați « potențialii evazioniști » din comerțul online și din domeniul « rideshering ». Tot companiile sunt împovărate cu obligații de raportare, prin declarații precum 395, 396, 397.

Schimbarea vizează și atitudinea inspectorilor ANAF care, în general, văd în orice contribuabil controlat “un potențial infractor”. Sunt penalizate companiile în special pentru nerespectarea unor aspecte legate de formă (lipsa unor documente/ documente incomplete) și mai puțin pentru probleme de fond. Totuși în ultimii ani s-a constatat o îmbunătățire a comunicării cu ANAF. Este vizibil efortul pe care îl face ANAF pentru o colaborare mai bună cu contribuabilii, dar mai este încă loc pentru îmbunătățiri.

Modernizarea Administrației înseamnă și proceduri de lucru clare și unitare la nivel de țară. Nu de multe ori am constatat în practică diferențe între procedurile de lucru utilizate atât între Administrațiile Financiare din București, cât și între București și țară. Deși avem aceeași legislație, fiecare Administație are alte proceduri (exemple: se cer documente diferite și procedurile de eliberare comunicate sunt diferite pentru același tip de solicitare).

Măsurile de stimulare a mediului de afaceri vizează și stabilitatea și predictibilitatea în materie de taxare. În prezent senzația este că Executivul « testează » ezitant diverse măsuri pentru a aduna mai mulți bani la buget, fără a analiza impactul complet al acestor măsuri asupra mediului de afaceri. Dacă se dovedește că măsura nu se poate implementa, sau nu produce efectul scontat, este anulată. După câteva luni sau chiar ani se reintroduce aceeași măsură, cu eventuale mici ajustări (vezi « taxa pe stâlp »).

Partea bună totuși a fost că nu au existat modificări ale cotei unice și nici ale cotelor de TVA, și s-a văzut un efort al Executivului în acest sens.

Cum găsiţi echilibrul între viaţa personală şi cea profesională? Ce lucruri aduc bucurie în viaţa dumneavoastră, în afara profesiei? 

Echilibrul între viața personală și cea profesională este cel mai greu de atins pentru un antreprenor, mai ales pentru femeile antreprenor. Eu nu aș fi reușit în afaceri fără sprijinul și înțelegerea familiei mele.

Cariera descrisă mai sus a însemnat foarte multe ore lucrate seara, noaptea sau în weekend, și multe deplasări la clienți în țară și în străinătate. Am efectuat studiile de MBA în Marea Britanie și ulterior în Franța atunci când aveam 35 ani iar acasă mă așteptau doi copilați. Nu am reușit să ajung la toate ședințele cu părinții la școala copiilor, și poate că am ratat și unele serbări, dar am știut că soțul meu a fost acolo de fiecare dată.

Între lucrurile care îmi aduc bucurie în afara profesiei menționez întâlnirile cu nepoțica, florile și călătoriile.

Sunt o bunică fericită, iar întâlnirile cu Victoria mă încarcă de bucurie.

Mă relaxează și îmi place și să lucrez pământul, să sădesc și să îngrijesc plantele. Avem la țară o mică seră de legume în care mă relaxez uneori la sfârșit de săptămână îngrijind plantele.

Iar atunci când rămân fără energie, de obicei planific o călatorie. Mă bucur să călătoresc, să explorez zone noi și să înțeleg tradițiile locului.