Interviu cu Sebastian Burduja, Ministrul Energiei: Voi aduce la zi toate jaloanele din PNRR

Interviu cu Sebastian BURDUJA, Ministrul Energiei: 

Ați preluat ministerul într-o perioadă extrem de tumultoasă. Cum ați caracteriza sistemul energetic românesc în anul 2023?

România se modernizează. Avem un sistem energetic național bazat în mare parte pe investiții de acum mai bine de 30-40 de ani. De atunci s-au schimbat tehnologiile de producție, dar și tendințele de consum. Soluția este să descentralizăm, să digitalizăm și să decarbonizăm. Cei 3D. Asta nu se poate întâmpla de azi pe mâine, dar cu certitudine este singura cale pentru România dezvoltată pe termen lung.

Companiile din sector au mai multe suse de finanțare – Planul Național de Redresare și Reziliență; Fondul de Modernizare; Fondul pentru o tranziție justă; Mecanismul Connecting Europe Facility; piața de capital, etc. Cum apreciați eficiența și calitatea sprijinului pe care-l oferă funcționarii din minister pentru ca firmele să atragă cât mai multe fonduri?

Capacitatea administrativă reprezintă o provocare orizontală pentru întreg aparatul guvernamental, în special în ceea ce privește specialiștii în gestionarea fondurilor nerambursabile. Din perspectiva Ministerului Energiei, ținând cont de complexitatea și anvergura instrumentelor de finanțare pe care le gestionează, printre care, cele mai importante, Fondul pentru modernizare și Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta 6 (Energie), resursa umană specializată insuficientă se traduce, în unele cazuri, și în prioritizarea activităților care țin de programarea, evaluarea și implementarea propriu-zisă a proiectelor.

Reprezentanții ministerului participă constant la evenimentele de specialitate din toată țara, asigurând astfel o diseminare a informației către publicul țintă, complementar cu activitatea de consultări periodice cu actorii relevanți din piață.

De asemenea, se asigură transparența decizională prin publicarea în timp real a tuturor informațiilor relevante pentru fiecare etapă, iar sugestiile primite în urma consultărilor publice sunt analizate, integrate și asumate la nivel instituțional.

Concluzionând, fiind un proces dinamic de parteneriat cu mediul privat, acesta este perfectibil, iar direcția asumată este în sensul îmbunătățirii relației instituție-mediu privat. Premisele sunt optimiste, Ministerul Energiei având toată deschiderea în acest sens, însușind atât criticile constructive, cât și propunerile de optimizare a procesului.

Cum motivați și stimulați angajații instituției? Mai aveți nevoie de alte recrutări?

Să știți că nu suntem un minister atractiv din punct de vedere al salariilor, și fac comparația cu fostul minister, cel al cercetării, inovării și digitalizării, dar și comparația cu piața privată. Însă nu numai salariile sunt motorul unei instituții. Mai este și atmosfera, eu cred foarte mult în puterea exemplului personal.

Salarizarea personalului ministerului se face în conformitate strictă cu prevederile Legii 153 a salarizării unitare. Nu avem alte stimulente sau sporuri. De aceea este foarte greu să aducem oameni din alte ministere, pentru că aici salariile sunt mai mici.

Avem posturi vacante, în special pe zona de PNRR. Aici este o situație specială, pentru că banii vin din PNRR. De aceea am și scos la concurs o serie de posturi.

Pentru mine PNRR este prioritate zero. Am reușit să recuperez o serie de întârzieri. Voi aduce la zi toate jaloanele din PNRR. Acesta este un adevărat proiect de țară care nu trebuie ratat.

Cum vedeți colaborarea dintre Ministerul Energiei și alte instituții care reglementează acest sector strategic – ANRE; ANRM, ACROPO; Consiliul Concurenței, etc.?

În relația cu alți actori instituționali rolul Ministerului Energiei este acela de strategie, reglementare și sinteză. De facto, fiind organ de specialitate al administrației publice centrale, acesta are misiunea de a coagula și de a asigura sinergia pozițiilor tuturor factorilor implicați.

Cum percepeți nivelul de guvernanță corporativă al companiilor aflate sub autoritatea Ministerului Energiei?

Toate companiile la care Ministerul Energiei deține calitatea de acționar aplică principiile de guvernanță corporatativă, în special cele listate, exemple elocvente fiind Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal și, mai nou, Hidrorelectrica, companie la care am finalizat procesul de listare la bursă, acest demers fiind o garanție a faptului că suntem pe drumul cel bun.

Totodată, pentru companiile nelistate, în calitate de ministru, încă de la numire, am dispus toate măsurile necesare implementării cadrului legal în domeniul guvernanței corportative a întreprinderilor publice, astfel încât la fiecare dintre acestea să reușim să numim administratori cu experiență, bine pregătiți, a căror activitate să se desfășoare în baza unor criterii de performanță care vizează atingerea unor obiective clare pe care statul român le-a impus prin scrisorile de așteptări.

Acum ne aflăm în faza finală de selecție a managementului unor companii importante, dar și de analiză, negociere și aprobare a indicatorilor de performanță, exemplificative fiind SAPE SA și CONPET SA.

În sensul celor amintite, la acest moment, pot aprecia faptul că nivelul guvernanței corporative la companiile aflate sub autoritatea Ministerului Energiei corespunde și răspunde exigențelor codurilor în domeniu, dar și cerințelor pe care România trebuie să le îndeplinescă și să le respecte în calitate de membru al OCDE.

Listarea Hidroelectrica a BVB a fost un succes. Când credeți că se vor mai lista alte companii energetice de stat?

Ministerul Energiei a susținut admiterea la tranzacționare pe piața reglementată, administrată de Bursa de Valori București, a cât mai multor companii din sectorul energetic. În general, acestea sunt investiții sigure, rentabile pe termen lung. 

Prin tranzacţionarea acțiunilor pe Bursă se asigură posibilitatea ca investitorii privaţi să participe la deciziile şi managementul companiilor la care statul este acționar, îmbunătăţindu-se astfel, semnificativ, eficienţa acestor companii, prin cointeresarea investitorilor minoritari, asigurând astfel şi transparenţa actului decizional şi conferind încredere investitorilor. Admiterea la tranzacționare contribuie la stabilirea unei valori de piață a companiei, la o mai mare încredere din partea clienților și partenerilor de afaceri, facilitând accesul la capitalul necesar dezvoltării și creșterii afacerii.

Ministerul Energiei va avea în vedere listarea, prin metode specifice pieţei de capital, unor pachete din acţiunile deţinute la societăţile din portofoliu, luând în considerare totodată şi strategiile de dezvoltare şi eficientizare a acestor operatori economici, precum şi păstrarea pachetului majoritar de acţiuni la operatorii economici de interes strategic.

Nicio nouă listare nu este prevăzută până la finalul acestui an. Listarea unei companii este un proces complex, care ține de o decizie guvernamentală, dar și de exploatarea unui context bun al pieței. Facem constant aceste analize.

În cartea Planul pentru România, apărută la editura Litera, la finalul anului 2020, ați evidențiat că avem nevoie de șapte revoluții intelectuale. În ce stadiu sunt acestea? Putem avea un Plan pentru România care să stea la baza strategiilor și reformelor necesare?

La vremea când scriam cartea simțeam nevoia unui plan pentru România, a unui plan pe termen lung, a unui proiect de țară. Parcă pierduserăm motivația după ce integrarea în NATO și Uniunea Europeană (proiecte de țară care aveau o largă susținere socială) fuseseră atinse. De aceea am creionat șapte direcții pe care le consideram importante: revoluțiile întoarcerii acasă, liderilor, cetățenilor, democrației, deschiderii, dezvoltării, speranței. Și un plan pentru România cu patru piloni: inovatoare, conectată, verde, sigură.

Acum avem un alt plan de țară, PNRR. Sunt bani mulți, investiții care vor crea dezvoltare pe termen lung, ținte pe care nu avem voie să le ratăm. Și la ministerul anterior și aici PNRR este prioritatea mea zero.

Restul obiectivelor din Planul pentru România rămân valabile și le voi urmări pe termen lung.

informațiile dumneavoastră în cât timp vor demara lucrările la U3 și U4 de la Cernavodă?

Suntem în etapa a doua a proiectului care a început odată cu semnarea Acordului de sprijin. Aceasta se va derula între 2023-2025, și cuprinde: încheierea contractelor pentru elaborarea ingineriei critice necesare actualizării proiectului; actualizarea bugetului proiectului; structurarea și contractarea finanțării și agrearea unei arhitecturi contractuale adecvate pentru implementare și obținerea opiniei favorabile a Comisiei Europene și a Autorizației de Securitate Nucleară pentru etapa de construcție.

Construcția proiectului se va derula între 2026-2032. Fiecare unitate va avea o capacitate de 700 MW, iar în total cele 4 unități vor avea o capacitate de 2.800 MW, asigurând peste două treimi din toată energia curată pe care România o va produce în 2032. 

Chiar de curând am obținut o investiție din partea statului canadian în valoare de trei miliarde de dolari canadieni. Este un semnal puternic că acest proiect strategic trebuie să se facă și se va face.

Când se va tranșa definitiv situația proiectului hidrocentralei Tarnița – Lăpuștești (județul Cluj)?

Societatea de administrare a participanțiilor în energie S.A (SAPE) a inițiat procesul de consultare a pieței privind stabilirea valorii estimate pentru studiul de fezabilitate. 

Au fost, de asemenea, solicitate opinii cu privire la: durata de realizare a celor două faze de proiect; documentele necesare a fi puse la dispoziția prestatorului pentru realizarea celor două faze; identificarea prestatorilor care beneficiază de experiența necesară pentru întocmirea documentațiilor, pentru prestarea serviciilor de elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii necesității şi oportunității realizării obiectivului de investiţii, identificarea scenariilor/opţiunilor tehnico-economice posibile şi selectarea unui număr limitat de scenarii/opţiuni fezabile pentru realizarea obiectivului de investiţii.

În baza acestei cercetări de piață au fost depuse 13 oferte neangajante.

Suntem în perioada în care analizăm aceste cereri, iar SAPE, împreună cu experți din Ministerul Energiei și din Hidroelectrica, definitivează caietul de sarcini privind întocmirea studiului de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiții “Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești”.

Contractarea serviciilor pentru elaborarea studiului de fezabilitate are termen estimat de finalizare până la finalul anului 2024, urmând ca în 2025 să trecem la execuția proiectului. Avem nevoie ca de aer de capacitați de stocare, iar Tarnița-Lăpuștești este un proiect care trebuie făcut pentru siguranța sistemului energetic național.