Studiu BNS: Lăudata reducere a administrației de stat, un fâs cu mult zgomot

În urmă cu câteva zile, a fost dat publicității un studiu efectuat de Blocul Sindical Național, și cofinanțat de Uniunea Europeană, în care autorii își propun să evalueze și să estimeze măsura în care modificările sistemului de formare și de cheltuire a veniturilor statului, implementate în  2025 și preconizate pentru anul 2026, afectează perspectivele pieței muncii, nivelul de salarizare și nivelul de trai. Iată câte ceva din acesta:

Ce au făcut cu locurile de muncă în sectorul public

Numeric, observăm că numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice s-a redus în primele nouă luni din 2025 cu 47.663, până la 1.264.845, respectiv cu 3,6%.

Mai observăm că:

• Reducerea este mai mare în administrația publică centrală (5,2%) față de administrația publică locală (0,8%);
• Cea mai semnificativă reducere înregistrată în intervalul ianuarie-septembrie 2025, și anume de 31.508 posturi care nu mai sunt ocupate (două treimi din total, 10,2% față de ianuarie 2025), apare la ordonatorul de credite „Ministerul Educației și Cercetării”, ceea ce pare să reprezinte afectarea semnificativă a procesului educațional, prin reducerea numărului de cadre didactice și asimilat acestora – în condițiile în care:

o Norma didactică a crescut de la 18 la 20 de ore (muncă suplimentară neremunerată o creștere a normei cu 11%);

o Plata netă cu ora s-a înjumătățit de la circa 47 de lei pe oră, la circa 22 de lei pe oră (exemplu în cazul unui profesor cu normă didactică II și vechime între 20-25 de ani, cu un salariu (de bază) brut de 5.854 lei);

o Posibile pensionări.

Ministerul Apărării, pieptănat de oameni

• A doua cea mai semnificativă reducere a numărului de posturi ocupate, de 6,23% din numărul de posturi (5.055), apare la Ministrul Apărării Naționale, posibil pensionări.

În privința facturii salariale pentru personalul plătit din fonduri publice, potrivit datelor execuției bugetare din ianuarie, august și septembrie 2025 și rezultatelor centralizate de autori rezultă că:

• În ianuarie 2025, cheltuielile de personal au fost de 14,01 miliarde lei;
• Media lunară a cheltuielilor de personal în perioada ianuarie-septembrie 2025 a fost de 14,07 miliarde lei, iar pentru ianuarie-octombrie 2025, de 14,04 miliarde lei;
• Cheltuielile de personal în luna octombrie 2025 au fost de 13,67 miliarde lei (2,43% față de ianuarie 2025).

Au redus posturile cu 5,6%, dar cheltuielile salariale cu doar 2,43%

• În ceea ce privește reașezarea posturilor ocupate în instituții și autorități publice, o reducere a numărului de posturi cu 5,6%, a condus la o reducere a facturii salariale lunare cu doar 2,43%.
• În administrația publică locală, cu o reducere de posturi ocupate de numai 0,8%, în mod real, nu a existat nicio reașezare, nicio reformă.
• Reducerile de factură salarială s-au făcut în proporție de 66% prin disponibilizări din sectorul educației, privind datele din luna septembrie 2025. Reducerea numărului de posturi din educație poate fi pusă și pe seama creșterii numărului maxim de elevi într-o clasă (de la 26 la 34 în cazul liceului și de la 26 la 32 în cazul gimnaziului).

o În notă personală, înclinăm să avem dubii în ceea ce privește rezultatul acestor măsuri, din punct de vedere al eficienței procesului de învățământ.

o Desigur, într-o notă anecdotică, autorii prezentului studiu pot accepta și alte puncte de vedere, total contrare, cum că o creștere cu până la 30% a numărului de elevi per profesor, așa cum stipulează modificările introduse de la 1 septembrie 20255, ar putea avea efecte benefice – caz în care sugerăm titularilor acestor opinii să aducă argumente suplimentare, respectiv cu cât ar crește eficiența procesului de educație, dacă, spre exemplu, numărul de elevi dintr-o clasă de gimnaziu nu ar fi majorat doar de la 26 la 32, ci eventual la 80, 100 sau 120.

Câteva concluzii

Înghețările de salarii din sectorul public influențează:

o În sens negativ consumul – principalul motor de creștere a economiei României;

o În sens negativ evoluțiile salariale din sectorul privat – companiile, puse în fața unui consum intern mai redus, fac ajustări salariale;

o În cele din urmă, influențează negativ rezultatele bugetare, reducerea consumului fiind de natură să scadă încasările la bugetul de stat.

Întregul studiu poate fi consultat aici.