Interviu cu Dumitru Nancu, Directorul General al FNGCIMM: IMM INVEST și IMM PLUS au salvat și susținut zeci de mii de afaceri

Interviu cu Dumitru Nancu

Directorul General al FNGCIMM

IMM INVEST și IMM PLUS au salvat și
susținut zeci de mii de afaceri

Domnule Director General, IMM INVEST și IMM PLUS au fost programe esențiale pentru susținerea IMM-urilor în România. Care au fost obiectivele principale ale acestor programe și ce impact a avut asupra economiei?

Programul IMM INVEST a fost gândit ca o soluție de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, oferindu-le acces la finanțare garantată de stat. Lansat în 2020, în contextul pandemiei, IMM INVEST a devenit rapid un pilon esențial pentru stabilitatea și dezvoltarea mediului de afaceri din România. Evoluția programului a fost impresionantă: de la o măsură de urgență, IMM INVEST s-a transformat  prin continuatorul său, IMM PLUS, într-un instrument de finanțare pe termen mediu și lung, reușind să susțină antreprenorii în perioade de criză, să stimuleze investițiile, să genereze creșterea performanței companiilor beneficiare, să reducă disparitățile regionale și nu în ultimul rând, a generat stabilitate financiară și a avut, doar pentru anul 2023, un impact fiscal de 105,62 mld. lei.

Ce impact concret au avut IMM INVEST și IMM PLUS asupra IMM-urilor din România?

Studiile de impact au evidențiat îmbunătățiri semnificative în performanța companiilor susținute. Evoluții individuale ne-au arătat că 80% dintre companiile beneficiare au raportat creșteri ale cifrei de afaceri în 2-3 ani de la momentul acordării finanțării. Dintre acestea, 50% au înregistrat creșteri de peste 50%, 15% și-au dublat veniturile, iar 12% și-au triplat cifra de afaceri. Rezultate agregate indică o creștere cu 60% a cifrei de afaceri cumulate a companiilor beneficiare, până la 505 miliarde de lei în 2023 și o creștere cu 88% a profitului net consolidat, care a ajuns la 45 miliarde de lei în 2023. De asemenea, capitalurile proprii au crescut cu 58%, de la 97 miliarde de lei în 2020 la 154 miliarde de lei în 2023 iar nivelul total al activelor a crescut cu 59%, de la 222 miliarde lei (2020) până la 354 miliarde lei (2023), avansul fiind similar și pentru activele fixe (55%). Aceste rezultate au condus la crearea a 51.513 locuri de muncă noi, este o contribuție care trebuie remarcată deoarece a contribuit la reducerea șomajului și la dezvoltarea comunităților.

Permiteți-mi să amintesc și despre impactul asupra sistemului financiar. Aceste programe au generat o creștere semnificativă a finanțării companiilor. Volumul total în perioada 2020-2024 a fost de 74 miliarde de lei finanțări acordate, susținute de 64 miliarde de lei garanții de stat. Sumele au fost utilizate pentru finanțarea capitalului de lucru în contextul scăderii vânzărilor companiilor din cauza pandemiei Covid-19 (2020), realizării de investiții pe termen lung în procesul de recuperare economica (2021) și subvenționarea dobânzilor alimentate de creșterea inflației în contextul războiului din Ucraina (anul 2022), ori dedicate pentru accelerarea producției domestice și protejarea unor sectoare strategice în contextul războiului din Ucraina (agricultură, energie, construcții, comerț). Creșterea valorii finanțate a fost istorică – a reprezentat o creștere de 150% comparativ cu soldul creditelor acordate de sistemul bancar în perioada 2005-2019.

Sprijinul direct pentru companii generează un impact mai larg asupra economiei. Ne puteți spune ceva despre aceste aspecte?

Absolut. IMM INVEST și IMM PLUS nu doar că au salvat și susținut zeci de mii de afaceri, dar au avut un efect multiplicator asupra economiei. De exemplu, finanțările oferite au permis companiilor să își plătească furnizorii la timp, stimulând astfel lanțul de aprovizionare. De asemenea, creșterea investițiilor a generat cerere pentru echipamente și materiale, sprijinind astfel și alte sectoare economice. În plus, având acces la finanțare în condiții avantajoase, multe IMM-uri au putut să investească în modernizare, crescând astfel productivitatea și competitivitatea pe piață.

Din perspectiva sistemului financiar-bancar, schemele de garantare gestionate de FNGCIMM au generat un rol important în bancarizarea finanțării companiilor, reducând riscul sistemic de interdependență și contagiune generat prin creditul comercial, acesta din urmă fiind nereglementat și mai puțin transparent comparativ cu creditul financiar acordat de sistemul bancar din România aflat sub stricta supraveghere a BNR. Prin aceste programe, s-a realizat deci o optimizare a pieței financiare, reducând riscurile sistemice și facilitând tranziția creditului comercial către cel bancar, reglementat de Banca Națională a României. 

Aceste rezultate trebuie interpretate în contextul în care România se deosebește între țările din UE ca înregistrând cea mai ridicată pondere a creditului comercial în structura bilanțieră a companiilor, situație cuplată cu cea mai scăzută pondere a creditului bancar în PIB și creșterea soldului creditelor acordate companiilor de sectorul bancar între 2020-2024, conform cifrelor publicate de BNR, a fost de 79 miliarde lei, aproape de două ori peste avansul total din ultimii 15 ani (2005-2019), iar un cuantum de 74 miliarde lei au fost acordate cu garanții de stat în valoare de 64 miliarde lei, gestionate prin schemele de garanții și ajutor de stat gestionate de FNGCIMM. 

Ați putea estima un impact fiscal al Programelor?

Desigur, impactul fiscal este un aspect care ne-a preocupat constant. Cifrele arată că în anul 2023, impactul fiscal total generat de companiile beneficiare de garanții FNGCIMM a fost de 105,62 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 20,9% din cifra de afaceri a acestora și 23% din veniturile fiscale curente încasate la bugetul public. Aceste companii au generat venituri de 505 miliarde de lei, ceea ce constituie aproximativ 20% din cifra de afaceri a tuturor companiilor active în România și 19% din numărul de angajați din sectorul privat. Multiplicatorul fiscal al garanțiilor FNGCIMM arată că pentru fiecare 1 leu garantat s-a generat un impact fiscal de 2 lei în anul următor. În cazul garanțiilor efectiv executate, pentru fiecare 1 leu garanție executată s-au generat 264 lei în efect fiscal. Pe termen lung, pentru perioada 2025-2029, chiar și în scenarii pesimiste, estimările indică venituri fiscale de 90 de lei pentru fiecare leu de garanție executată, cu un impact fiscal total de 578 miliarde de lei pe această perioadă.

Care au fost principalele provocări întâmpinate în derularea programelor?

Provocările au fost multiple. În primul rând, volumul mare de cereri a pus presiune pe fluxul nostru de analiză și aprobare, FNGCIMM a procesat cereri preluate de la 21 de bănci partenere. Și acestea au avut dificultăți în a gestiona un volum atât de mare de solicitări de credit. După momentul inițial de șoc, atât noi, cât și partenerii bancari am optimizat procesele, am actualizat permanent aplicația programului pentru a elimina blocajele și redundanțele, pentru a reduce timpul de acordare și a ne asigura că fondurile ajung rapid la beneficiari. În al doilea rând, a fost o provocare să ajungem cu mesajul cât mai rapid la potențialii beneficiari, sa le prezentăm avantajele programelor, criteriile de eligibilitate, modalitatea de a aplica în program și apoi, asistență și suport permanent ori de câte ori aplicanții întâmpinau dificultăți în înscrierea în platforma programului. Am fost extrem de atenți la feedback-ul primit de la beneficiari și de la partenerii bancari, cu care a existat în permanență o comunicare și o colaborare strânsă pentru crea cadrul legal și toate mecanismele de implementare care să asigure garanția unei bune derulări tuturor părților. Am revizuit periodic accesibilitatea programului în sensul lărgirii categoriilor de beneficiari, am eliminat blocajele legislative  și astfel, din mers, am reușit să creăm permanent o variantă mai bună a programului, ceea ce a condus la rezultate  notabile, inclusiv în context european.

– FNGCIMM s-a clasat pe primul loc între instituțiile membre AECM (Asociația Europeană a Instituțiilor de Garantare), din punctul de vedere al creșterii absolute la volumele de garanţii. FNGCIMM cu un plus de 2,3 miliarde EUR s-a clasat înaintea BGK (Banca de dezvoltare din Polonia), cu un plus de 2,1 miliarde EUR, și față de TESKOMB din Turcia, + 1,4 miliarde EUR. (sursa AECM Statistical yearbook 2022).

– FNGCIMM a ocupat, detaşat, locul 1 la creşterea înregistrată în 2023 comparativ cu anul anterior, conform statisticilor AECM 2023, pentru garanţiile acordate în sectorul agro şi domeniile conexe.

– Corespunzător Statisticilor AECM, la nivelul anului 2023 România a ocupat locul 1 ca procentaj garanţii din Produsul Intern Brut cu 2,50%. 

Ce sfaturi le-ați oferi antreprenorilor pe viitor?

Le recomand antreprenorilor să fie bine informați, să analizeze atent oportunitățile pe care le oferă piața și să-și dezvolte permanent abilitățile de manageri. Dacă au în plan să dezvolte afacerea, dacă au nevoie de finanțare și nu au apelat încă la un credit cu garanție FNGCIMM, le recomand să meargă cu planul de afaceri la bancă și dacă banca le aprobă creditul, dar antreprenorul nu deține suficiente garanții,  să ceară garanția Fondului.  Este esențial să își planifice investițiile eficient, să colaboreze cu instituțiile financiare pentru a identifica soluțiile potrivite pentru afacerea lor și să aibă în vedere că FNGCIMM îi poate susține prin garanții financiare, care le pot oferi un acces mai facil la credite și implicit o oportunitate reală de creștere și consolidare pe termen lung. 

Și o ultimă întrebare, căci antreprenorii sunt și ei oameni care au nevoie de locuințe, ce se întâmplă cu Programul Noua Casă în 2025?

În 2025, Programul Noua Casă va continua să funcționeze conform alocărilor bugetare stabilite și cu aceleași condiții de eligibilitate. 

Este important ca cei care doresc să-și achiziționeze o locuință prin programul Noua Casă,  după ce au verificat că sunt eligibili în cadrul programului, să-și stabilească un buget,  să aleagă o locuință care se încadrează în criteriile stabilite și să compare ofertele mai multor bănci pentru a obține cele mai bune condiții. Principalul avantaj al programului Noua Casă este că avansul minim poate fi de 5%, cel mai mic avans de pe piață, dar trebuie avut în vedere, că programul prevede o dobânda variabilă, ceea ce înseamnă că ratele lunare pot fluctua în timp. Primul pas în accesarea programului este ca potențialii noștri beneficiari să meargă la o bancă participantă în programul Noua Casă, chiar la mai multe, pentru a alege cea mai bună ofertă de creditare în cadrul programului.