Interviu cu Dr. Dorian Schwartz, Directorul Spitalului Romgermed St. Lukas:
Inteligenţa artificială nu este medic. Este doar un instrument. Dacă uităm asta, riscăm să avem medici mai slab pregătiți, pacienți mai slab informați, sănătate mai precară
Domnule doctor Schwartz, tot mai multe voci spun că inteligenţa artificială (IA) va transforma medicina. Cum priviţi această tendinţă, în special într-un spital precum Spitalul Romgermed St. Lukas?
Da, IA este o tehnologie cu potenţial uriaş. Poate analiza imagini, poate ajuta la trierea pacienţilor, poate susţine logistic un spital. Dar trebuie spus clar: IA nu este medic. Nu simte, nu examinează, nu atinge pacientul. Nu înţelege contextul psihologic, nu poate compensa absenţa unei anamneze reale.
În medicină, contactul direct, ascultarea, observarea clinică şi empatia sunt esenţiale. Fără ele, nu avem medicină, avem doar date.
De aceea, la Spitalul Romgermed St. Lukas, noi vedem IA ca pe un asistent al medicului, nu ca pe un înlocuitor. Este o unealtă care poate scurta timpul de analiză, dar nu poate lua decizii medicale în locul omului.
Evenimente - Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv:
Unii cred că IA ar putea ajuta mai mult decât un consult clasic. Ce le răspundeţi?
Le spun cu toată convingerea: niciun algoritm nu poate înlocui un consult fizic.
Când vezi un pacient, observi detalii pe care o IA nu le poate percepe: culoarea pielii, tonul vocii, gesturile, reacţiile la întrebări, respiraţia. Toate acestea spun medicului enorm despre starea reală a pacientului.
O IA poate interpreta un set de imagini, dar nu poate vedea pacientul în ansamblu. Nu ştie că omul din faţa ta a plâns aseară de teamă, că are stres, că a slăbit pentru că nu mănâncă din cauza anxietăţii.
În plus, datele pot fi incomplete sau greşite. Iar o concluzie bazată pe date greşite devine o eroare cu consecinţe medicale. Un algoritm nu are instinct, nu are prudenţă, nu simte când „ceva nu se leagă”.
De aceea insist: IA nu e diagnostic, ci doar sprijin pentru diagnostic.
Totuşi, mulţi pacienţi încep să ceară „părerea IA”. Este o problemă?
Da, e o tendinţă îngrijorătoare. Pacienţii tind să caute o opinie rapidă, fără efort, fără drum la medic. IA devine o formă de „automedicaţie digitală”.
Problema este că aceste instrumente oferă răspunsuri generale, fără context clinic. Pot linişti fals sau pot alarma inutil. Şi, mai grav, îi pot face pe oameni mai comozi, mai detaşaţi de propria sănătate.
Imaginaţi-vă o societate în care pacienţii „se tratează” cu IA, iar medicii devin delăsători pentru că „oricum algoritmul va vedea ce e de făcut”.
Ajungem, fără să vrem, la o lume mai superficială, mai bolnavă.
În loc să folosim IA pentru a deveni o societate mai inteligentă, riscăm să devenim dependenţi de ea şi mai puţin implicaţi, mai puţin vigilenţi.
Aceasta e o cale subtilă, dar periculoasă, de decădere a competenţei şi a spiritului critic.
Credeţi că există un risc ca medicii să se „culce pe o ureche” şi să devină mai slabi profesional?
Din păcate, da. Este o tentaţie reală.
Un medic care se obişnuieşte ca IA să-i dea răspunsul poate pierde din fineţea observaţiei, din atenţia clinică. Poate deveni mai puţin ancorat în realitate, mai dependent de un sistem care, la rândul lui, nu este infailibil.
Iar într-un lanţ medical bazat pe încredere, orice verigă care slăbeşte – medicul, pacientul sau sistemul – produce consecinţe grave.
De aceea, la Spitalul Romgermed St. Lukas am decis să nu lăsăm tehnologia să ne amorţească competenţele.
Avem programe interne de formare continuă, sesiuni de evaluare clinică, întâlniri interdisciplinare unde medicii discută cazuri complexe fără sprijin IA, pentru a ne păstra „muşchiul clinic” activ.
Folosim IA doar ca pe un partener de verificare, nu ca pe o autoritate supremă.
Ce face concret Spitalul Romgermed St. Lukas pentru a evita aceste riscuri?
- Educaţie medicală continuă:
- Încurajăm medicii să rămână în formă intelectuală – participă la conferinţe, la traininguri, la sesiuni de diagnostic comparativ uman vs. IA. Scopul e să rămânem vigilenţi, nu dependenţi.
- Etică şi responsabilitate
- Educaţia pacientului:
- Încurajăm pacienţii să-şi consulte medicul înainte de a lua decizii bazate pe ce le spune o aplicaţie. Organizăm ateliere de educaţie medicală şi comunicăm transparent: IA este un sprijin, nu o voce medicală.
- În relaţia medic–pacient, omul trebuie să rămână în centru.
Cum ar trebui, în opinia dvs., să tratăm ca societate această „fascinaţie pentru IA”?
Cu curiozitate, dar şi cu spirit critic. Să fim deschişi la progres, dar nu orbi la pericole. Tehnologia e o unealtă, nu un idol.
Dacă vom delega decizia medicală, morală sau educaţională către algoritmi, riscăm să pierdem exact ceea ce ne face umani: discernământul, responsabilitatea, empatia.
Să nu confundăm inteligenţa artificială cu înţelepciunea umană.
Una calculează, cealaltă înţelege. Una corelează date, cealaltă dă sens vieţii.
Rolul nostru, ca medici, este să păstrăm acest echilibru: să folosim IA ca sprijin, dar să cultivăm mintea, judecata şi inima omului.
Ce mesaj aveţi pentru pacienţii Spitalului Romgermed St. Lukas?
Mesajul este simplu: Aveţi încredere în progres, dar nu înlocuiţi medicul cu o mașinărie.
Mergeţi la consultaţii, cereţi explicaţii, puneţi întrebări, ascultaţi-vă corpul.
La Spitalul Romgermed St. Lukas, credem că medicina viitorului nu este nici digitală, nici umană — ci profund umană, susţinută de digital.
Asta e diferenţa dintre un spital care „foloseşte IA” şi un spital care „înţelege IA”.
