📲Rămâi conectat la cele mai importante știri, interviuri, analize și oportunități din mediul de afaceri / antreprenoriat. Urmărește Club Antreprenor pe WhatsApp.
👉 Abonează-te la Club Antreprenor pe WhatsApp.
Despre autori
Alin Izvoran – București
Sustainable Procurement Ambassador, cu o experiență de peste 15 ani în domeniul achizițiilor publice. Este lector asociat la SNSPA și autor al Ghidului privind achizițiile cu clauze sociale și verzi.
Ovidiu Slimac – Timișoara
Sustainable Procurement Ambassador, cu o experiență de peste 23 de ani în achiziții publice. A fost unul dintre speakerii principali la evenimentul Western Balkan Circular and Climate Innovation Beacons „CE Beacons” (online, 14 octombrie 2020), cu prezentarea „The European Green Deal – Implicații și impact asupra achizițiilor publice”. În calitate de Coordonator Regional pentru Europa de Est și Regiunea Dunării, a susținut două ediții de cursuri de formare (decembrie 2020 și martie 2021), organizate de International Development Institute, Washington DC, SUA, pe teme precum „Procedurile Băncii Mondiale”, „Achiziția de servicii de consultanță” și „Achiziția de servicii non-consultanță”. Programele au avut loc în limba engleză și au reunit 48 de participanți din 13 țări, de pe 4 continente.
Episodul 7 din 2026 – „Minimul vital sau filtru arbitrar?”
Doctorul din București se întoarce cu fișa pacientului sub braț:
— Avem o nouă internare, dragă coleg. Simptome clasice: cerințe minime tratate ca factori de evaluare și factori de evaluare mascați în cerințe eliminatorii. Pacientul acuză dureri acute la CNSC.
Doctorul din Timișoara își pune mănușile:
— Diagnostic frecvent. Și complet evitabil, dacă Legea 98/2016 ar fi citită ca un protocol medical, nu ca un pliant.
Cerințele minime – pragul de supraviețuire
Doctorul din Timișoara se apleacă asupra fișei:
— Să începem cu baza. Cerințele minime sunt pragul de supraviețuire. Ele derivă din art. 215 alin. (4) din Legea 98/2016: oferta care nu îndeplinește condițiile de formă sau este prezentată de un ofertant fără calificările necesare este inacceptabilă.
👉 Fără scor.
👉 Fără comparații.
👉 Fără empatie.
Doctorul din București aprobă:
— Exact. Minimul nu se punctează. Se verifică.
Dacă îl tratezi ca factor de evaluare, nu mai compari oferte conforme. Negociezi cu legea.
Criterii de calificare vs factori de evaluare
Doctorul din București continuă:
— Art. 172–186 din Legea 98/2016 stabilesc clar criteriile de calificare: capacitate economică, financiară, tehnică și profesională.
Sunt condiții de acces.
Nu instrumente de departajare.
Art. 181 întărește această separare: criteriile de calificare se aplică în regim „admis / respins”.
Doctorul din Timișoara explică:
— Directiva 2014/24/UE, art. 58 alin. (1), spune limpede: cerințele de selecție verifică doar capacitatea de a executa contractul, nu stabilesc ierarhii între operatori.
Întâi verifici cine are voie în sală.
Abia apoi decizi cine câștigă concursul.
Factorii de evaluare – performanță, nu existență
Doctorul din București ridică sprânceana:
— La art. 187 vorbim despre ofertă, nu despre ofertant.
Despre performanță, nu despre existență.
Factorii de evaluare trebuie:
-
să fie legați direct de obiectul contractului
-
să reflecte un avantaj real
-
să permită o evaluare obiectivă
Conform art. 32 alin. (2) și (8) din HG 395/2016, factorii trebuie precizați clar și să nu distorsioneze rezultatul procedurii.
Doctorul din Timișoara ridică degetul:
— Dacă un „factor” este formulat astfel încât neîndeplinirea lui duce automat la respingere, nu mai este factor. Este cerință minimă mascată.
Conform art. 32 alin. (9) lit. b) din HG 395/2016, punctajul se acordă doar pentru angajamente suplimentare față de cerințele minime.
👉 Ori e minim eliminatoriu.
👉 Ori e factor de departajare.
Tertium non datur.
Patologia dublării personalului
Doctorul din București notează:
— Art. 32 alin. (4) și (5) din HG 395/2016 interzice utilizarea experienței personalului ca parte a calificării dacă este deja folosită ca factor de evaluare.
Nu poți măsura aceeași tensiune cu două aparate diferite în același timp.
Această confuzie este frecvent sancționată în practica ANAP și în ghidurile ADR privind neregulile în documentațiile de atribuire.
Calitate vs preț
Doctorul din Timișoara adaugă:
— Pentru contractele complexe, art. 32 alin. (6) din HG 395/2016 impune utilizarea calității, iar ponderea prețului este limitată la maximum 40%.
Asta înseamnă că tratamentul trebuie să fie performant, nu doar ieftin.
Principiul transparenței
Doctorul din Timișoara încheie:
— Art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016 revine obsesiv: transparență și tratament egal.
Operatorul trebuie să știe din documentație:
-
dacă o cerință îi permite să participe
sau -
doar îi influențează șansele de câștig.
Această cerință de claritate este susținută de CJUE în cauza C-19/00 (SIAC Construction), care impune ca factorii de evaluare să fie formulați astfel încât ofertanții rezonabil informați să îi înțeleagă în mod identic.
Doctorul se ridică:
— Altfel, procedura nu mai e concurs. E ruletă administrativă.
Epilog, pe hol
— Deci, rezumă Bucureștiul, minimul ține pacientul în viață, factorii decid cine ia premiul.
— Exact, răspunde Timișoara.
Și dacă încurci perfuzia cu podiumul… nu te mai salvează nici clarificările.
n.a. Articolul (al douăzeci și șaselea) face parte din seria
„Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde”.
p.s. S-a folosit AI pentru crearea imaginilor vizuale din articol.
Sper ca acest episod să ajute comisiile să nu mai confunde perfuzia cu podiumul.
Minimul nu se premiază, se verifică.