Studiu BNS: mai mult de 500.000 de șomeri în august

În urmă cu câteva zile, a fost dat publicității un studiu efectuat de Blocul Sindical Național, și cofinanțat de Uniunea Europeană, în care autorii își propun să evalueze și să estimeze măsura în care modificările sistemului de formare și de cheltuire a veniturilor statului, implementate în  2025 și preconizate pentru anul 2026, afectează perspectivele pieței muncii, nivelul de salarizare și nivelul de trai. Ce am spicuit pentru dvs:

Piața muncii, un barometru foarte sensibil

Cea mai sensibilă piață la măsurile de tip „frâna de mână” și „șocuri fiscale” este piața muncii, sensibilitate reflectată prin numărul de locuri de muncă (corespondent în numărul șomerilor din economie) și în evoluția masei salariale.

În continuare, studiul își propune să identifice efectele pe termen scurt (un an) ale măsurilor implementate în anul 2025 și posibile efecte pentru 2026.

Din calculele noastre, pe baza datelor INS, rezultă că:

• În anul 2024, numărul mediu lunar al șomerilor a fost de 451.505, în decembrie 2024 numărul șomerilor fiind de 462.722.
• În anul 2025 (ianuarie – octombrie), numărul mediu lunar al șomerilor a fost de 491.534 șomeri, cu alte cuvinte, ca medie lunară, România a pierdut în 2025 peste 40.000 de locuri de muncă.
• Potrivit datelor INS, vârful de șomaj în anul 2025, până acum, a fost în august 2025 (luna majorării impozitării indirecte), de 502.686 de persoane.

De la pandemie n-a mai fost așa

Exceptând anul pandemic 2020, numărul de șomeri din România în august 2025 este cel mai mare, din iulie 2017 și până în prezent, cu alte cuvinte România are cel mai mare număr de șomeri „produși” de politicile economice, din ultimii 8 ani.

Corespondent numărului de șomeri din august 2025, România a înregistrat o rată a șomajului de 6,1%, la fel ca și în iulie 2017.

Este drept că, potrivit datelor provizorii ale INS, în luna octombrie 2025, rata șomajului s-a menținut și în septembrie la 6,1% și a scăzut în octombrie la 5,9% (respectiv 487.292 de șomeri), însă aceste cifre trebuie privite ca provizorii și subiect de revizuire, întrucât:

• În luna octombrie 202510, INS estima pentru luna august 2025, un număr de 481.012 șomeri (ulterior revizuit în decembrie11, cifră definitivă, la 502.686)
• Este rezonabil să estimăm că, în urma celor mai recente evoluții, rata șomajului va atinge din nou și va depăși nivelul de 6,1%.

De reținut

• în 2025, rata șomajului a atins nivelul maxim din ultimii opt ani (6,1%), urmare amăsurilor de politică economică și fără șocuri externe;

• Numărul de șomeri a depășit 500.000, pentru prima dată din iulie 2017;
• Media lunară a numărului șomerilor din 2025 a fost mai mare cu 40.000 față de media lunară din 2024.

Prin urmare, măsurile de politică economică au condus rata șomajului la cel mai mare nivel din ultimii 8 ani, în condițiile creșterii semnificative a prețurilor și a scăderii în termeni reali a masei salariale, în termeni anuali.

Dacă tot e vorba de dezechilibru

Acest dezechilibru major, care afectează simultan numărul de locuri de muncă dar și masa salarială, în context inflaționist, poate fi în limbaj simplu tradus: mai puțini salariați sunt remunerați, în termeni reali, cu mai puțini bani, tendință care are premisele de a se accentua în anul 2026. În esență, prin politicile prin care a fost tratat dezechilibrul macroeconomic major din 2024, reprezentat de deficitul bugetar de 9,3% cu consecința majorării datoriei publice, a fost tratat din politici de majorare a veniturilor bugetare prin majorarea fiscalității (pe componenta de venituri bugetare), și, deloc sesizabil, prin ajustări de componenta de cheltuieli bugetare.

Această „rețetă” a condus, pe de-o parte, la neîmbunătățirea de facto a situației bugetare:

• deficitul bugetar nominal, programat la 159 de miliarde de lei în 2025 (față de 152 de miliarde de lei în 2024) – deci necesarul de finanțare – este mai mare în 2025 decât în 2024),
• iar costurile de finanțare a datoriei publice s-au majorat semnificativ în 2025 față de 2024 … și, concomitent, la transferarea dezechilibrului finanțelor publice în piața muncii.

Întregul studiu poate fi citit aici.