Studiu BNS: Va duce utilizarea inteligenței artificiale generative la locuri de muncă mai bine plătite?

În urmă cu câteva zile, a fost dat publicității un studiu efectuat de Blocul Sindical Național, și cofinanțat de Uniunea Europeană, în care autorii își propun să evalueze și să estimeze măsura în care modificările sistemului de formare și de cheltuire a veniturilor statului, implementate în  2025 și preconizate pentru anul 2026, afectează perspectivele pieței muncii, nivelul de salarizare și nivelul de trai. Ce am spicuit pentru dvs:

În actualul context macroeconomic care generează dezechilibre majore în piața muncii din România (dinamica masei salariale este sub dinamica ratei inflației, există categorii semnificative de angajați care au câștigat, nominal, mai puțin decât în urmă cu un an, rata șomajului a urcat la maximul ultimilor opt ani iar mersul general al economiei sugerează o înrăutățire în perioada următoare, ca și consecință a mix-ului de politici macroeconomice), o influență certă va fi influența inteligenței artificiale asupra locurilor de muncă.

Va conduce utilizarea inteligenței artificiale generative la locuri de muncă mai calificate?

Dacă da (răspunsul probabil în ipoteza în care calificarea personalului uman în utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, calificare suplimentară, va conduce la o remunerație suplimentară), cum va afecta această tendință numărul total de locuri de muncă și masa salarială din România?

• Care locuri de muncă vor fi mai degrabă restructurate – cele slab plătite și cu impozite mai mici la bugetele statului, cele medii sau cele foarte bine plătite?

Răspunsul la aceste întrebări necesită o cercetare consistentă, atât din punct de vedere al disponibilității datelor pentru economia României, expunerea locurilor de muncă generate în principal de marii angajatori la automatizare și o certitudine fiscală. În condițiile în care, spre exemplu, în decembrie 2025, România nu a adoptat proiectul de buget pentru anul 2026, iar lunile octombrie, noiembrie și decembrie, aduc, fiecare, câte o rectificare bugetară (câte un alt buget pentru anul 2025), certitudinea fiscală este scoasă din ecuație.

Există însă certitudini în ceea ce privește evoluțiile recente al prețului cu forța de muncă, susceptibilă a fi afectată într-un orizont rezonabil, de instrumentele aduse de inteligența artificială.

Locurile de muncă care au înregistrat cele mai mari evoluții negative

Spre exemplu, datele Institutului Național de Statistică din cercetarea „Costul orar al forței de muncă în trimestrul III” , publicată în decembrie 2025, confirmă rezultatele cercetării în privința scăderii în termeni reali a prețului forței de muncă (din perspectiva costului pentru ora de muncă), și surprind o tendință pentru cererea de forță de muncă care a fost ceva mai redusă în ultimul an – respectiv locurile de muncă care au înregistrat cele mai mari evoluții negative din septembrie 2024 până în septembrie 2025.

Potrivit acestor date, observăm că:

• Costul orar al forței de muncă a scăzut în perioada iulie-august 2025 față de trimestrul II 2025, în termeni nominali (și mai mult în termeni reali), cu 0,82%,
• Anualizat, trimestrul III 2025 față de trimestrul III 2024, creșterea nominală există, dar, pe medie, costul orar al forței de muncă s-a majorat cu 6,06% (sub rata anuală a inflației)

Creșterea costului orar cu forța de muncă, în învățământ

În privința evoluției Trimestrul III față de Trimestrul II 2025, observăm că cele mai semnificative scăderi ale costului orar al forței de muncă s-au regăsit în intermedieri financiare și asigurări (-12,92%), tranzacții imobiliare (-7,57%), activități administrative și  de servicii suport (-4,26%) etc.

În trimestrul III față de trimestrul II, singura creștere a costului orar cu forța de muncă s-a regăsit în învățământ (+29%), dar aceasta este o evoluție sezonieră (poate fi observată și în trimestrul III 2024), ca urmare a vacanței școlare și a diminuării timpului efectiv lucrat.

Analizând datele trimestriale, comunicarea INS confirmă rezultatele cercetării noastre, respectiv scăderea costului forței de muncă, nominală, în termeni anuali, pentru învățământ (-4,29%) și în administrație publică (și apărare), cu -1,29%.

Evoluția costurilor salariale (și cererea pentru aceste locuri de muncă) ar putea să ne ofere un indiciu în privința sectoarelor unde inteligența artificială ar putea avea efecte semnificative de „perturbare” a situație de fapt, dar pentru a evalua exact măsura, prezenta cercetare trebuie extinsă, specific pentru România.

Premisele induse de folosirea IA

Totuși, studiile la nivel european și global ne permit să conturăm premisele restructurărilor în ceea ce privește forța de muncă, induse de inteligența artificială.

Spre exemplu, un studiu al Organizației Internaționale a Muncii – Inteligența Artificială Generativă și locurile de muncă, realizat împreună cu Institutul Național de Cercetare din Polonia în mai 2025, sugerează că pe piața muncii europeană, aproximativ 14% din locurile de muncă se confruntă cu un risc foarte ridicat de automatizare, în următorii ani, dar și că 3,5% din locurile de muncă ale bărbaților din țările cu venituri ridicate se încadrează în categoria cu cel mai mare risc de transformare, prin IA generativă.

În studiul sus-citat realizat de OIM și Institutul Național de Cercetare din Polonia, s-a constatat că aproape 10 % din locurile de muncă ocupate în principal de femei în țările cu venituri ridicate sunt expuse unui risc ridicat de a fi înlocuite de IA, de aproape trei ori mai mare decât riscul cu care se confruntă bărbații.

Această disparitate este și mai pronunțată în regiuni precum Europa și Asia Centrală, unde 39 % din sectoarele dominate de femei sunt foarte expuse la IA, comparativ cu 26 % în cazul bărbaților.

O explicație este că, din punct de vedere statistic, femeile sunt mai concentrate în sectoarele serviciilor și administrative, unde sarcinile sunt adesea de rutină și, prin urmare, pot fi automatizate mai rapid și mai ușor.

În 2023, ponderea locurilor de muncă cu potențial ridicat de automatizare era de 7,8 % pentru femei, comparativ cu 2,9 % pentru bărbați. Până în 2025, ambele cifre au crescut la 9,6 % pentru femei și 3,5 % pentru bărbați.

Adoptarea IA generative a crescut de la 33% la 71%

Un alt studiu realizat în iulie 2025 de către European Policy Center – „Impactul IA asupra pieței muncii din Europa: un apel la un pact social” arată că „adoptarea IA generative a crescut de la 33% la 71% între 2023 și 2024”.

Instrumente precum ChatGPT, Gemini și Claude nu mai sunt limitate la aplicații restrânse; aceste modele oferă firmelor o soluție cuprinzătoare pentru implementarea lor într-o gamă largă de sarcini cognitive de bază, cu o supraveghere umană minimă.”

Deși datele la nivel macroeconomic privind piața muncii din economiile avansate nu arată încă semne răspândite de încetinire legată de IA, studiul estimează că pozițiile „juniorilor” încep să simtă presiunea.

Giganții tehnologici, printre care Microsoft, Meta, Apple, Amazon și Salesforce, fie îngheață angajările, fie concediază angajații cu funcții administrative, în special tinerii dezvoltatori de software din Marea Britanie și SUA. Mai precis, locurile de muncă pentru dezvoltatori de software”.

Se schimbă cerințele

Un alt studiu de referință – „Inteligența artificială și locurile de muncă: Dovezi din ofertele de locuri de muncă online” realizat în 2022 de către laureatul premiului Nobel Daron Acemoglu și coautorii săi au descoperit că, deși adoptarea IA a stimulat inițial angajările legate de IA, aceasta a dus în scurt timp la reducerea angajărilor și la schimbarea cerințelor de competențe în cadrul firmelor.

Acest lucru oferă dovezi preliminare că „efectul de substituție” poate începe să depășească „efectul de venit” în sectoarele expuse la IA.

Prin urmare, și implementarea IA generative este de așteptat să aibă un impact semnificativ în România, accelerată de actualul context al dezechilibrelor manifestate deja în piața muncii, temă pe care autorii își propun să o dezvolte într-o cercetare ulterioară.

Studiul poate fi consultat integral aici.