Interviu cu Rodica Lupu, Manager, Clusterul TEC: Clusterul TEC – One Stop Shop pentru digitalizare şi inovare în construcții

Interviu cu Rodica Lupu

Manager, Clusterul TEC

Clusterul TEC – One Stop Shop pentru digitalizare
şi inovare în construcții

Pentru început vă rugăm să ne spuneți când a fost înființat Clusterul TEC – „Technology Enabled Construction” (www.innoconstruct.ro). Care sunt membrii actuali?

Clusterul „Technology Enabled Construction” – TEC a fost fondat în 2019 de un număr de 15 parteneri fondatori și a dobândit personalitate juridică în ianuarie 2021, iar astăzi avem peste 80 de membri, majoritatea companii, dar și parteneri sociali, structuri asociative și bineînțeles universități. Dintre membrii fondatori aș vrea să menționez Universitatea Tehnică de Construcții București, Federația Patronatelor Societăților din Construcții și Casa Socială a Constructorilor. Ca orice cluster de inovare care respectă principiile de funcționare, suntem preocupați să avem o proporție corectă între mediul academic, mediul asociativ și mediul de afaceri, astfel încât acțiunile noastre să reflecte cât mai bine obiectivele tuturor stakeholder-ilor.

Activitatea Clusterului TEC vizează creșterea competitivității și a cotei de piață a membrilor săi, prin acțiuni de majorare a calității produselor, serviciilor și tehnologiilor utilizate, precum și prin alte măsuri specifice referitoare la întărirea relațiilor de colaborare dintre companiile care fac parte din asociație, calificarea personalului și adoptarea unor tehnici inovatoare de proiectare și execuție.

Cum apreciați parteneriatul dintre companiile din industria construcțiilor, autorități, mediul universitar și mediul academic?

Parteneriatul este încă o provocare în general pentru spațiul românesc. Puține parteneriate funcționează bine și rămân stabile pe termen lung. Din acest punct de vedere, rolul clusterului este printre altele și acela de a genera un climat de încredere solid, în care parteneriatul să devină o formă naturală de dezvoltare pentru fiecare membru și pentru comunitate. Pentru că parteneriatul între cele patru medii să ajungă să fie funcțional, operant, este necesar ca acestea să își înțeleagă reciproc preocupările, obiectivele, limitările și perspectivele în profunzime. Însuși faptul de a defini obiective comune pentru organizații din oricare două dintre cele patru medii este încă o provocare. Majoritatea organizațiilor românești se auto-limitează la perspectiva individuală și ies cu greutate din schema de bază a funcționării lor. Pentru ca să putem vorbi, de pildă, de un parteneriat pentru inovare real între mediul academic și mediul privat, ar trebui ca organizațiile din mediul privat să ia în calcul din start demersuri de cercetare-inovare, să înțeleagă resursele universităților sau ale institutelor de cercetare și să vadă modul în care acestea pot fi exploatate în vederea dezvoltării de noi produse și tehnologii și apoi să declanșeze un dialog în acest sens. La fel, mediul academic trebuie să înțeleagă bine nevoile și provocările antreprenorilor pentru a putea adapta programele educaționale și metodele la realitatea pieței.

În clusterul TEC avem povești de succes în această privință, ne dorim însă un avans calitativ mai semnificativ. Avem, de exemplu, masteratul de modelare a informațiilor construcțiilor dezvoltat de UTCB, care se derulează în parteneriat cu clusterul, o bună parte dintre membrii clusterului participând în program și lucrând cu studenții, aducând o componentă practică esențială, cu precădere în acest domeniu. Universitatea a înțeles nevoia unui astfel de program și l-a dezvoltat, companiile au înțeles că pentru a asigura relevanţă programului e necesar să se implice direct. Organizațiile asociative din cluster sunt și acestea foarte active în programe și colaborează cu companiile, totuși încă se generează lent colaborările și va mai dura până când ne va intra tuturor în reflex tendința de a căuta parteneri pentru a acoperi goluri de competență sau nevoia unor resurse suplimentare pe care poate alte organizații le au și ar putea să le aducă în proiecte comune. Încă suntem tributari unui reflex creat după revoluție de a rămâne pe un traseu individualist și încă avem puțină încredere în efectul de rețea, care nu mai e demult o noutate în economia ultimelor decade.

Aș sublinia însă că, dacă există un loc în care în industria construcțiilor se generează parteneriate valoroase cu o viteză mare și cu rată mare de succes, atunci acest loc este clusterul TEC, o construcție care nu seamănă cu nimic din lucrurile cu care ne-am obișnuit și care a reușit în ultimii 4 ani să dizloce o cultură a discreției și să o înlocuiască cu o cultură a transparenței, comunicării și încrederii. E o tranziție lentă, dar se întâmplă și este ireversibilă. Mai trebuie să se și extindă, ceea ce cu siguranță se va întâmpla în următorii ani în ritm susținut. Chiar luna trecută am lansat prima sucursală județeană, TEC Argeș și sperăm să reușim până la finalul lui 2026 să avem o sucursală în cel puțin câte un județ din fiecare regiune de dezvoltare. În felul acesta sunt încrezătoare că efectul de rețea se va manifesta și în folosul răspândirii unei „epidemii” de bucurie a lucrului împreună și a apartenenței la o comunitate de excelență.

În data de 22 Noiembrie 2024, Clusterului TEC i s-a acordat din partea Inițiativei Europene de Excelență în Cluster (ECEI) „Eticheta de excelență în managementul clusterelor SILVER – Dedicated to Cluster Excellence”. Ce reprezintă acest lucru pentru organizația dumneavoastră?

Este validarea faptului că asigurăm un management performant în clusterul TEC și că organizația noastră crește organic, sănătos, împreună cu membrii săi și prin acțiunile concrete pe care le întreprinde. Sunt mulți indicatori analizați pentru acordarea acestei etichete și rezultatele prezente se raportează la cele anterioare, obținute atunci când am fost medaliați cu bronz, în 2021. Trebuie să progresezi pe toate direcțiile și să demonstrezi creștere în cei 2-3 ani, care este analizată din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ. A contat faptul că am desfășurat în 2024 o misiune economică la Singapore, cu circa 20 de persoane din România, dintre membrii clusterului. A contat faptul că am putut finanța proiecte de inovare cu granturi de câte aproximativ 60.000 euro și fără cofinanțare, printr-un program dedicat inovării finanțat de la Bruxelles. A contat și faptul că ne-am implicat în generarea de politici publice, participând în consorțiul care a realizat Foaia de Parcurs pentru Calificări în Construcții, care a făcut obiectul unui memorandum în curs de aprobare în Guvern, susținut prin parteneriatul nostru cu MDLPA. Ne bucuram pentru acest rezultat și ne pregătim pentru următoarea treaptă, nu atât pentru medalia în sine, cât pentru sistemul de management pe care ni-l impune acest obiectiv. Ne disciplinează, ne obligă să rămânem concentrați pe ceea ce contează pentru membri și pentru industrie, ne împiedică să ne risipim energia în proiecte lipsite de relevanță. Prin urmare, vedem acest sistem de evaluare mai curând ca pe un ghid de management performant și ne preocupă mai ales acest aspect. Recomand tuturor clusterelor să se orienteze după acest sistem de evaluare, nu poate decât să le îmbunătățească performanța.

Forța de muncă a fost și este o mare problemă pentru companiile din industria de construcții. Cum au rezolvat această problemă companiile membre în Clusterul TEC?

Cred că nu greșesc prea mult dacă spun că nicio companie nu rezolvă niciodată până la capăt problema resursei umane, cel puțin în prezent. Rezolvi azi o problemă și mâine apare alta. Cea mai recentă problemă a fost generată de eliminarea facilitaților fiscale, dar și de schimbările multiple care au afectat nu doar industria de construcții. Subiectele legate de resursele umane nu sunt puține și noi conștientizăm efectul acestora asupra tuturor dimensiunilor care ne preocupă, inclusiv digitalizarea și inovarea. Nu poți digitaliza o firmă în care oamenii nu au competențe digitale. Nu poți inova dacă nu ai măcar un om, dacă nu chiar un mic departament dedicat îmbunătățirii continue și inovării.

Digitalizarea este un răspuns la unele dintre problemele cu forța de muncă, însă la rândul său necesită, cum spuneam, dezvoltarea de competențe. Totuși, un nivel mediu de digitalizare asigură rezolvarea unor procese automat sau semi-automat, adică reduce presiunea pe personal. Poate ajuta chiar și integrarea muncitorilor din țări terțe, care pot mai ușor să interacționeze cu o interfață intuitivă, decât să se exprime într-o limbă pe care nu o cunosc.

Eficientizarea pe care o aduce digitalizarea permite și o economie de timp și resurse, care poate fi alocată oamenilor, perfecționării lor, îmbunătățirii condițiilor de muncă și a colaborării între departamente sau chiar cu furnizori și subcontractori.

Planul nostru pe termen scurt este să venim către companii cu traininguri gratuite de competențe digitale pentru angajați, cu consultanță gratuită pentru implementare de soluții digitale, desigur, în limita resurselor disponibile, pe care noi înșine reușim să le atragem din fonduri europene. Începând din vară, punem la dispoziția firmelor din regiunile București-Ilfov, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Vest, un pachet consistent de programe de formare de competențe digitale gratuite, prin două proiecte strategice dezvoltate împreună cu UTCB și UPT, care au fost acceptate la finanțare prin programul PEO. Vom forma peste 1200 de angajați din firme de proiectare și de construcții din aceste regiuni și vestea foarte importantă este că și firmele mari sunt eligibile pentru aceste programe gratuite. Înscrierile vor putea începe cel mai probabil din luna mai.

Pe de altă parte, e nevoie de dezvoltare de competențe și în rândul funcționarilor publici implicați în investiții, pentru că nu se poate digitaliza industria doar în segmentul privat și nici nu vom vedea un avans semnificativ, o masă critică de firme digitalizate, dacă statul, care e principalul investitor, nu are această așteptare și nu impune astfel de cerințe. Așadar, căutăm să ne implicam și în creșterea nivelului de informare și de competențe din autorități, acolo unde este relevant pentru industrie.

Colegii noștri de la FGS Familia, ca și cei de la CSC, au propriile preocupări pentru formare, pentru relaționare cu românii din diaspora care ar dori să revină în țară, pentru identificarea de soluții de integrare a lucrătorilor din țări terțe, pentru asigurarea de condiții bune de lucru și de protecție.

Vom rezolva vreodată toate aceste probleme? Poate că da, dar vor apărea altele, e ceva firesc, trăim într-o economie în continuă schimbare accelerată și fiecare etapă vine cu noi provocări. Inteligența artificială este ultimă provocare, dar și o oportunitate. Însă împreună, prin dialog și parteneriat, avem șanse mai bune să găsim soluții optime.

Ce investiții în digitalizare au alocat firmele din Clusterul TEC, în ultimii ani?

Toți membrii clusterului au făcut demersuri în vederea digitalizării sau avansării nivelului de digitalizare și fac aceasta în mod constant. Tipul de măsuri, de proiecte, de soluții tehnologice, diferă foarte mult de la firmă la firmă, în funcție de nevoile fiecăreia, de dimensiuni, de tipul de servicii sau lucrări, de modelul de business, de nivelul de maturitate. Avem firme care încă nu utilizează un ERP și sunt în procesul de a implementa un astfel de sistem de management al informației, avem firme care încep să implementeze metodologia Building Information Modelling (BIM) și altele care lucrează de ani buni cu BIM, după cum avem firme care deja utilizează realitate augmentată în șantier sau integrează deja inteligența artificială în diferite procese. Avem firme care încep cu pași mici digitalizarea, dar avem și firme care inovează alături de altele din cluster și vin cu soluții avansate care pot fi comercializate și pe piața globală. Clusterul este eterogen, pentru că ceea ce ne aduce împreună nu este legat de dimensiuni sau performanța actuală, ci de obiective, viziune și valori. Și pe cei care încep acum, dacă sunt hotărâți, îi considerăm inovatori și în cluster sunt mereu membri mai pricepuți care sunt dispuși să partajeze informații și să îi sprijine pe cei mai puțin inițiați.

La fel, sunt firme care investesc resurse proprii în digitalizare, după cum sunt firme care apelează la fonduri nerambursabile, care acum sunt disponibile prin diverse programe pe care îi putem sprijini să le acceseze.

Ce ne puteți spune despre nivelul și calitatea reglementărilor și a taxării în industria construcțiilor din țara noastră?

Aș vrea să evit să mă pronunț asupra evidențelor. Se discută prea intens și prea mult pe tema fiscalității în ultimul timp și aș lăsa în seama experților în fiscalitate să tranșeze subiectul. Pot spune că eliminarea facilităților fiscale este problematică pentru constructori, dar și acesta este un truism. Mai putem schimba aceste lucruri? Puțin probabil, în contextul actual. Sunt însă lucruri pe care le putem îmbunătăți și aș vrea să mă refer la unele care sunt foarte dificile și necesită mult timp, deci ar

trebui declanșate, precum și la unele care ar putea fi luate în calcul de statul român și nu se găsesc pe nicio agendă clară.

Unul dintre subiectele care ne preocupă la cluster și sper să ne găsim curajul să ne implicăm într-un fel la declanșarea unui demers este acela al normelor de deviz. Se lucrează cu norme istorice, a căror vârstă depășește cu mult vârsta multora dintre constructori și care nu mai servesc bine industria și generează dificultăți. O actualizare a normelor ar trebui să intre pe agenda noului guvern, măcar sub forma unui proiect de începere a unui astfel de demers.

Un alt subiect, care nu este nicidecum nou, este cel legat de actualizarea contractelor, care este uneori dificilă și care vine la pachet prea des cu solicitări din partea statului de facturare distinctă și tardivă a diferențelor. Tot la acest capitol, al relației dintre industrie și beneficiarul principal, care este statul, este poate redundant să amintesc că întârzierea plăților generează foarte mari dificultăți companiilor și conduc la întârzieri în execuție. Din acest punct de vedere, merită luată în considerare o actualizare a platformei de achiziții publice cu includerea unor câmpuri legate de executarea contractelor generate prin achiziții publice. Informațiile legate de timpul și modul de execuție, dar și de ritmul de plată, ar aduce beneficii atât firmelor, cât și statului. Până la urmă, orice proces important ar trebui monitorizat integral și constant.

O nevoie acută de repunere în discuție a reglementărilor se resimte în zona de formare continuă, unde procesele sunt foarte greoaie, dificil de actualizat, motiv pentru care nici nu sunt accesate programele de formare la nivelul nevoii reale din piață. Totodată, este esențial să introducem și să operaționalizăm micro-certificarea, adică posibilitatea reală și ușor de pus în practică de a oferi lucrătorilor competențe punctuale, prin programe cu durată scurtă, urmând ca micro-certificatele să poată fi cumulate în timp și să conducă în cele din urmă la o certificare completă pentru o ocupație sau alta. Schimbările din economie sunt rapide, evoluția tehnologiilor abia poate fi urmărită în timp real și în acest context, este imperios necesar să asigurăm oamenilor competențe printr-un sistem suplu și prietenos cu mediul privat. Un exemplu bun de reglementare a formării continue poate fi găsit în Spania, care a declanșat un proces de regândire a legislației în educație de mai bine de 3 ani, înțelegând că este necesară o reformă dacă vrem să putem ține pasul cu realitatea globală.

Ați organizat o serie de dezbateri și evenimente care să promoveze industria de construcții și specialiștii săi. Ce evenimente pregătiți în perioada următoare?

Pe toată durata anului 2025 și cel puțin în prima jumătate a anului 2026 derulăm un amplu proiect de conștientizare și informare a funcționarilor din investiții, achiziții, urbanism din unitățile administrativ teritoriale din țară, prin intermediul conferințelor INSIDE – Investiții Sustenabile, Inovative, Digitale și Eficiente. Aceste conferințe sunt realizate de către TEC alături de partenerii dintr-un consorțiu creat la finalul anului trecut, având ca partener cheie Agenția Națională de Achiziții Publice. Conferințele se desfășoară lunar în câte un județ din țară, în parteneriate locale realizate cu Consiliile Județene și unele centre universitare și propun participanților un conținut care acoperă noțiuni și soluții noi, unele mai puțin cunoscute, legate de eficiența energetică, de GIS, modelarea informațiilor construcției (BIM), alte instrumente digitale, inovații românești în construcții, cu scopul de a sprijini autoritățile să integreze aceste noi metode și instrumente în demersurile proprii de investiții. Până în prezent am derulat aceste conferințe în Prahova și Argeș, în 27 martie vom fi în Timiș, în 30 aprilie în Cluj și urmează Iași, Brașov și alte județe până la final de an.

Vom continua acest program cu un program de formare dedicat funcționarilor publici, care să îi sprijine în dobândirea unor competențe digitale și legate de inovare.

Bineînțeles că nu pot trece de această întrebare fără să menționez cel mai important eveniment al nostru anual și cel mai important eveniment din România dedicat inovării și digitalizării în construcții, conferința internațională INNOCONSTRUCT, care va avea loc pe 8-9 mai la Nord Events Center by Globalworth (www.innoconstruct.ro). Vom avea un număr important de paneliști din diverse țări europene și intervenții ai unor jucători de top din România, dar și o schimbare de abordare în organizarea meselor rotunde, care vor fi desfășurate pe teme foarte specifice, cu un număr limitat de participanți la fiecare temă, urmând să publicăm rezultatele acestor dezbateri în cursul lunii mai.

Sunt și alte evenimente programate, unele chiar foarte interesante, însă vom dezvălui din planurile noastre și pe parcursul anului.

Care sunt cele mai importante mesaje pe care clusterul TEC le are pentru industria construcțiilor?

Principalul mesaj este acela că avem responsabilitatea de a ne înscrie în competiția globală și de a genera construcții inteligente pentru generațiile viitoare. Putem face acest lucru dacă ne luăm în serios, dacă gândim cu încredere, nu cu un complex al provincialului, dacă participăm la generarea politicilor publice, dacă ne implicăm în parteneriate cu mediul academic și de cercetare, dar și cu statul. Putem fi cu adevărat relevanți dacă luăm în serios nevoia de eficientizare energetică și ne așezăm la masa reflecției pentru a identifica toate acele soluții inovative care ne permit să construim mai bine, mai durabil, mai eficient.

Putem fi eficienți dacă înțelegem că instrumentele digitale trebuie integrate urgent în procesele productive, că oamenii sunt o resursă vitală în care merită investit, că inteligența artificială trebuie exploatată cât mai curând și în cât mai diverse aplicații, că industria trebuie să devină mult mai atractivă pentru tânăra generație ca să nu ajungem într-o criză de resurse umane calificate ireversibile.

În cele din urmă, ca mesaj final, aș vrea să reamintesc celor care ne urmăresc că TEC este o platformă pentru oameni care cred în schimbare pozitivă și sunt dispuși să depună un efort pentru a o obține. Noi suntem cei care trebuie să configurăm politica industrială a sectorului nostru, nu statul. Statul este un administrator care are nevoie de viziunea noastră pentru a se așeza pe o direcție pragmatică și productivă. Dacă nu contribuim, nu ne putem aștepta să obținem un cadru normativ adecvat și care să genereze creștere. Iar în TEC toți membrii au o voce distinctă, care este luată în considerare, pentru că suntem o organizație cu adevărat democratică, dinamică și în care nivelul de încredere al membrilor în comunitate și chiar și în propria valoare și relevanță crește organic și constant.