Interviu cu Flaviana Rotaru, Președinte, ROHEALTH
– Clusterul pentru Sănătate și Bioeconomie
Membrii ROHEALTH au
povești de succes reale
Flaviana Rotaru este antreprenor și consultant în surse nerambursabile pentru cercetare /sănătate de peste 15 ani. Absolvent al Bootcampului de Inovare în sănătate al MIT și Harvard Medical School, este membru fondator și presedinte al clusterului ROHEALTH – Clusterul de Sănătate și Bioeconomie, care este printre altele organizator al celui mai mare eveniment de brokeraj de cercetare în sănătate din țară – BEHEALTH.
Flaviana Rotaru este președinte al MEDRo – Rețeaua Română de Clustere în domeniul medical. Este licențiată în electronică și drept.
Contact
Calea Griviței, nr. 6, etaj 4, Cod postal 010731 – București
Când a fost constituit ROHEALTH – Clusterul pentru Sănătate și Bioeconomie? Care sunt principalele sale obiective?
Fondat în anul 2015, ROHEALTH – Clusterul pentru Sănătate și Bioeconomie este un promotor al generării și încurajării intervențiilor pentru creșterea competitivității în sănătate și bioeconomie, reprezentând un centru de excelență în cercetare și dezvoltare in inovație, precum și în transferul tehnologic, fiind vocea a 75 de membri, angajați în protejarea unei dezvoltări sănătoase și durabile pentru generațiile viitoare.
Din ce sectoare economice provin membrii ROHEALTH? Care sunt beneficiile membrilor?
Membrii ROHEALTH provin din sectoare precum: sănătate, bioeconomie, tehnologia informației, cercetare, învățământ, având forme diverse de organizare: IMM-uri, Universități, Institute de cercetare, ONG-uri, Autorități publice, Spitale. Pentru facilitatea colaborării, în cadrul ROHEALTH funcționează șapte grupuri de lucru: E-Sănătate și Educație; Materiale pentru Sănătate; Echipamente și Instrumente Medicale; Medicina Translațională; Bioeconomie pentru Sănătate; Politici publice pentru Sănătate; Responsabilitate socială pentru Sănătate.
Beneficiilor lor directe sunt:
- Transfer de cunoștiințe noi în domeniu mai rapid;
- Accesul la o piață validată în care membrii vorbesc aceeași „limbă”;
- Posibilitatea împărțirii de resurse de orice natură;
- Vizibilitatea crescută la nivel național și internațional;
- Facilitarea accesului către sectorul public și alte sectoare economice;
- Eficiență mai ridicată din punct de vedere al costurilor, pentru că de multe ori rezolvăm împreună nevoi și probleme
În ce proiecte cu fonduri europene au fost / sunt angrenați membrii ROHEALTH?
Membrii ROHEALTH au reușit să obțina finanțări prin programe precum POC, POR, Erasmus, POSDRU, Cross-Border, Horizon 2020, PNDR, PNIII cu o valoare totală de peste 200 de milioane de euro. Mai important decât valoarea fondurilor strânse a fost faptul că au reușit să facă acest lucru împreună, folosind resurse în comun, demonstrând că această comunitate funcționează.
Cu cine colaborează ROHEALTH?
ROHEALTH dezvoltă parteneriate cu clusterele din domeniul sănătății din România și domeniile conexe, deoarece multidisciplinaritatea este o conditie esențială în cercetarea din acest domeniu.
Pe lângă parteneriarele punctuale cu clusterele de profil sau domenii conexe, o parte din Clusterele din domeniul sănătății din România s-au conglomerat formând MEDRO- Rețeaua Română de clustere în Domeniul Sănătății; coordonatorul acestei rețele pentru următorul an este ROHEALTH, rețeaua reprezentând vocile a peste 200 de organizații din domeniul Sănătății.
Dacă discutăm de nivel internațional, proiectele în care ROHEALTH este partener direct și care acoperă practic întreaga Europă (ex. proiectele tip COST, H2020 Erasmus, COSME) avem acorduri de parteneriat cu organizații similare din Slovacia, Ucraina, Serbia, Italia, Japonia, China, Taiwan, Brazilia și suntem membrii în rețele de profil precum MEDRO – Rețeaua Română de Clustere în Domeniul Medical, CLUSTERO – Romanian Clusters Association, ECHAlliance – GLOBAL CONNECTOR FOR DIGITAL HEALTH, ENRICH in China Network.
Pandemia a stimulat digitalizarea întregii economii, inclusiv a sistemului medical. Cum apreciați interesul medicilor și al farmaciștilor pentru soluțiile IT&C, care le ușurează munca și le facilitează legătura cu pacienții?
Deși a existat un interes ridicat pentru această digitalizare, doar o parte din acesta a fost materializat în mod real. Costurile soluțiilor dezvoltate sunt de multe ori prohibitive, atât din punct de vedere al clientului (medicul) dar și pentru cei care vor să dezvolte astfel de soluții, resursa umană fiind extrem de scumpă pe acest segment. De asemenea, tariful decontat de CNAS pentru un serviciu medical off line este mic, însă în situația consulturilor on line tariful este sub jumătate, deci total nestimulativ.
Chiar și așa, medicii au folosit și folosesc soluții intermediare, precum whatsup, zoom, teams, ca și variantă de lucru, însă până la momentul în care România va avea ca și alte țări o platformă națională pentru accesarea serviciilor medicale este cale lungă.
Revenind la zona de CDI, trebuie urmărit nu câte idei bune sunt în piață ci câte dintre acestea ajung să se materializeze și să producă efect economic. Mai mult, în România un medic cu idei inovatoare nu le poate exploata în cadrul firmei unde prestează serviciul medical și acest lucru se reflectă în imposibilitatea de a participa la anumite competiții de proiecte naționale sau europene. Speram să se reglementeze în urma consultărilor existente acum, aferente reviziei codurilor CAEN care se desfășoară în prezent.
Ce ne puteți spune despre nivelul și calitatea reglementărilor în sectorul medical?
Aici sunt foarte multe lucruri de discutat, însă am să mă refer strict la ce afectează lansarea în piață a produselor inovative românesti din domeniul sănătății, și anume faptul că produsele românești nu pot obține marcaj CE, pentru că noi de prin 2012 nu mai avem un organism notificat pentru dispozitive mediclale. Românii își certifică rezultatele muncii în țările vecine la niște costuri exorbitante și acest lucru nu este valabil doar pentru sănătate. Lipsa pe lanțul valoric a unui astfel de organism reprezintă o barieră importantă în tot ce înseamnă exploatarea unei idei inovatoare în această țară în domeniul nostru.
De asemenea, imposibilitatea producătorilor români de a vinde în spitatele din România cu materiale calitativ superioare importurilor din alte țări terțe, pentru că nu avem o lege care să îi stimuleze sau măcar să îi protejeze este ceva ce trebuie rezolvat cât mai curând.
Conform statisticilor INS există o creștere procentuală de 2,87% în anul 2020 față de anul 2019 a volumului importurilor în sectorul medical. Practic, în timp ce mai mult de 60% dintre companiile românești au fost afectate de pandemie, importatorii a căror activitate este conexă domeniului sănătății au fost printre puținii care au înregistrat creșteri.
În acest moment firmele producătoare românești vând materiale de protecție sanitară în țări precum Germania, Israel etc. și state în care contează în primul rând calitatea produsului. Aceste alegeri aferente „prețului cel mai mic”, deși nu sunt obligatorii legal reprezintă varianta ușoară adoptată de către spitalele noastre și nu doar de teama că vor fi întrebate de ce ai ales un material mai bun în loc de unul mai ieftin.
Ce experiențe de finanțare pentru proiectele lor au avut membrii clusterului din sectorul medical?
Obținerea de finanțări europene pentru proiecte începe să fie o obișnuință a membrilor clusterului, aceștia reușind să atragă peste 200 milioane de euro pentru dezvoltarea ideilor lor și putem spune clar că membrii clusterului ROHEALTH au povești de succes reale.
Din punct de vedere al investitorilor privați, pentru că avem proiecte mari care combină grantul cu împrumutul bancar dar și cu investiție privată externă, experiențele au fost și mai diverse. În ciuda faptului că membrii noștrii au parcurs integral toate etapele posibile și toate personalitățile proeminente ale domeniului, în final tot în cluster au găsit partenerul care să dorească să investească în ideea lor.
Din punct de vedere al cofinanțării bancare, deși beneficiarii proiectelor aveau relații economice tradiționale cu bănci, aproape în toate cazurile s-a ajuns anul trecut la conflicte cu acestea datorită timpilor mari de procesare a solicitărilor, lozinca anului fiind „ne ocupăm de firmele care au aplicat pentru IMM INVEST”, procesele fiind nepermis de mult întârziate, fapt ce a determinat apelarea la IFN -uri.
Partea bună a contextului de anul trecut este că a obligat companiile să fie flexibile, să iasă din zona de confort și să găsească soluții reale pentru a pune în practică „visele” lor. În același timp, lumea în care trăim s-a schimbat și este momentul ca și cei care finanțează, indiferent dacă vorbim de bănci sau investitori privați să se schimbe, înlocuind „a zice” cu „a face”, și nu oricând, ci atunci când contează.
V-ați implicat și în acțiuni de CSR, contribuind la dotarea unor spitale cu echipamente și cu materia sanitare. Ne puteți oferi detalii?
Este vorba despre Campania intitulată „Ajută-i să ne salveze!”, prin intermediul căreia s-au strâns peste 200.000 de măști faciale de protecție pentru spitalele COVID. În același timp, toate spitalele membre ale clusterului ROHEALTH au fost ajutate să acceseze POIM – Spitale COVID fapt ce a permis dotarea corespunzătoare a acestora în această perioadă.
Existența grupului ”Responsabilitate socială pentru sănătate” (Social Responsibility for health), nu este întâmplătoare, membrii acestui grup în mod curent practică în mod documentat activități cu impact social ridicat și ajută un sistem care are multe de reparat.
Sănătatea este un domeniu cu o implicare emoțională imensă, fapt ce pune presiune majoră asupra celor care lucrează în el. Dacă la acest lucru adaugi și curiozitatea aferentă unui cercetător sau inovator prima reacție ar fi că este prea complicat, însă prin natura profesiei cercetătorii și inovatorii noștri sunt rezilienți pentru că țara noastră are zeci de ani de când investiția în cercetare nu atinge pragurile promise în documentele oficiale și cu toate astea avem inovare în sănătate și nu numai.