Interviu cu Lucian Rusu, Secretar de Stat în cadrul SGG – Transelectrica și Transgaz au dezvoltat practici competitive, responsabile și transparente

Interviu cu Lucian Rusu, Secretar de Stat

în cadrul Secretariatului General al Guvernului

Transelectrica și Transgaz au dezvoltat

practici competitive, responsabile și transparente

Companiile energetice strategice Transelectrica și Transgaz funcționează sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului. Cum apreciați relația de parteneriat dintre instituția dumneavoastră și cele două societăți?

Guvernul din care fac parte a venit cu o abordare liberală privind companiile la care statul român este acționar, urmărind implementarea guvernanței corporative și prioritizarea investițiilor, tocmai pentru a permite companiilor să se dezvolte. Această abordare a fost aplicată și în cazul Societății Naționale de Transport Gaze Naturale ”Transgaz” – S.A. Mediaș și a Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – S.A, pentru care Secretariatul General al Guvernului răspunde de exercitarea drepturilor și obligațiilor ce decurg din calitatea de acționar al statului român.

În baza atribuțiilor mele, sunt responsabil de coordonarea companiilor Transelectrica și Transgaz. De aceea, vă pot asigura că pariul Guvernului PNL pe investiții este confirmat și de evoluția sectorului energetic. Companiile de transport din domeniul energiei în trimestrele 1 si 2 și-au îndeplinit indicatorii propuși în planul de investiții pe anul 2020. Ambele au încheiat primul semestru al anului 2020 cu profit. Profitul Transelectrica a cunoscut o creștere importantă de 282% în primul semestru al anului 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Transgaz a înregistrat în Semestrul 1 un profit net în creştere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, iar în luna iunie 2020 s-a situat pe locul 9 în Top 15 companii listate, în funcţie de capitalizarea bursieră.

Vreau, de altfel, să felicit conducerile celor două companii pentru relația constructivă de parteneriat și pentru activitatea derulată. Vă asigur că atât Transelectrica, cât și Transgaz au abordat principiile de guvernanță corporativă și au dezvoltat practici competitive, responsabile și transparente. De altfel, ambele companii au elaborat planuri naționale de dezvoltare extinse pe perioade de 10 ani, bazate atât pe strategiile și politicile Guvernului României cât și pe obiectivele noilor politici ale Uniunii Europene.

Ce investiții sunt prevăzute în sectorul energetic în Planul de relansare economică și investiții realizat de Guvernul României? De unde vor veni aceste fonduri?

În cadrul Consiliului European din luna iulie 2020, după discuții și după negocieri foarte complicate, Președintele Klaus Iohannis a obținut pentru România o sumă impresionantă – 80 miliarde de euro. Cu aceste fonduri europene, la care se adaugă venituri la bugetul de stat, Guvernul României va putea finanța Planul de relansare economică lansat de Prim-Ministrul Ludovic Orban.

Pentru Guvernul condus de Ludovic Orban infrastructura energetică reprezintă unul dintre elementele importante de repornire a motoarelor economiei. De aceea, alocarea de resurse pentru sectorul energetic în perioada 2020-2025 este estimată la 12,48 miliarde de euro, la care se adaugă proiectele de dezvoltare din sectorul de transport al energiei electrice și al gazelor naturale, precum și proiectele de investiții ale companiilor energetice în capacități noi de producție și de exploatare, dezvoltate în parteneriat cu alte companii private.

Vreau să precizez că nu excludem în niciun moment parteneriatele externe sau proiectele de cooperare regională din lista surselor de finanțare, atât timp cât ele sunt în interesul Sistemului Energetic Național (SNE). Consider că orice parteneriat menit să modernizeze și să dezvolte SNE este bine-venit, atât timp cât este bazat pe o abordare sustenabilă, reciproc avantajoasă și care aduce beneficii românilor, pe termen lung.

Conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, pentru atingerea obiectivelor asumate de România, în perioada 2021 – 2030 vor fi necesare investiții totale în valoare de aproximativ 22,6 miliarde euro. Între sursele de finanțare pentru acestea regăsim fondurile structurale, programul InvestEU, Fondul pentru o tranziție echitabilă, Fondul de Modernizare și, evident, bugetul de stat. Pentru următorii șapte ani, aproximativ 25% din bugetul UE va merge către proiecte care contribuie la protecția mediului și la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Companiilor de transport în energie le-am cerut așadar să accelereze proiectele în acest domeniu astfel încât să poată fi finanțate inclusiv prin Pactul Ecologic European. Vrem să accesăm aceste resurse!

Cum sunt corelate aceste programe de investiții cu Strategia Energetică care urmează să fie aprobată de Guvern și de Parlament?

Ne aflăm la debutul unei noi paradigme energetice. Este important să ne adaptăm împreună schimbărilor generate de aceasta, într-o manieră integrată și flexibilă, pentru un viitor mai verde și sustenabil social. Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și Green Deal-ul european reprezintă oportunități și provocări deopotrivă.

Împreună avem șansa să dezvoltăm noi ecosisteme energetice, să creștem gradul de interconectare a rețelelor, să descentralizăm, să investim în oameni și în digitalizare, să atingem obiectivul de neutralitate climatică.

Strategia Energetică are în vedere toate angajamentele europene și naționale. Să nu uităm că România trebuie să atingă un consum de energie din surse regenerabile de 30,7% până în 2030 și că liberalizarea pieței de energie trebuie să rămână în favoarea consumatorului, cel care în anii viitori va avea acces la o energie accesibilă și curată.

Programele de investiții sunt corelate la rândul lor cu prioritățile europene și naționale. Este important să asigurăm securitatea energetică a țării, să modernizăm și să eficientizam tot ciclul de la producție și transport, până la distribuția către consumatorul final. Ca exemplu, după cum vă spuneam mai devreme, atât Transelectrica cât și Transgaz au elaborat planuri naționale de dezvoltare extinse pe perioade de 10 ani, bazate atât pe strategiile și politicile Guvernului României cât și pe obiectivele noilor politici ale Uniunii Europene.

Cum vedeți rezolvarea problemei forței de muncă în sectorul energetic românesc? Cum stimulează guvernul pregătirea viitorilor energeticieni?

În primul rând, pentru a avea forță de muncă în sectorul energetic trebuie întâi să existe interes față de acest domeniu. Un pas important în această direcție îl reprezintă creșterea atractivității disciplinelor STEM (științele naturii, matematică, tehnologie, inginerie) în general, la toate nivelurile de educație și dezvoltarea unei atitudini pozitive și proactive în rândul tinerilor cu privire la sistemul energetic, inclusiv corelare cu protecția mediului.

Odată ce există interes trebuie să existe opțiuni pentru o formare inițială și continuă de calitate. Aici cred că dezvoltarea învățământului profesional dual, inclusiv la nivel terțiar, și creșterea calității programelor de formare la nivel universitar sunt cheia. Eu însumi sunt absolventul unei facultăți de profil și înțeleg cât de important este parteneriatul între școală și viitorul angajator. Accesul la tehnologii moderne și informații actualizate, practica pe teren, la locul de muncă sau activitățile de internship, mentorat și job-shadowing pot forma viitorii energeticieni de care sistemul are atât de mare nevoie.

Dar odată format, este necesar să ai și opțiuni de carieră diverse. Dezvoltarea cercetării-inovării în domeniul energetic este o astfel de opțiune. De aceea, am făcut un apel către universitățile românești și către institutele de cercetare pentru a demara proiecte în parteneriat cu producătorii și transportatorii din energie. Potențialul creativ al cercetătorilor noștri poate fi un sprijin real în surmontarea decalajelor și în creșterea competitivității. Mai mult, formarea continuă, într-o lume aflată în rapidă schimbare, trebuie să fie disponibilă nu doar pentru viitorii energeticieni, ci și pentru cei aflați deja în sistem.

Strategia Energetică a României, cu un orizont de timp până în 2030 și cu proiecții până în 2050, presupune un vast efort de analiză și sinteză. Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele probleme ale sectorului energetic pe care noua Strategie ar trebui să le rezolve?

Dezvoltarea și competitivitatea economică a României, calitatea vieții cetățenilor și grija față de mediu sunt o prioritate pentru Guvernul României și sunt indisolubil legate de evoluția sistemului energetic. În acest moment, avem cel mai echilibrat mix energetic din Uniunea Europeană. Odată cu Green Deal, mă aștept să vedem măsuri consistente de creaștere a ponderii regenerabilelor în consumul energetic național. România și-a asumat de altfel un procent curajos de 30,7% energie regenenerabilă. Asta înseamnă investiții, retehnologizări, înlocuire și construcție de noi capacități, formarea resursei umane și, într-o lume interconectată, digitalizare.

Analizele ne indică faptul că, până în 2030, gazele naturale vor rămâne combustibilul preferat pentru încălzire în mediul urban în România. De aceea, principala problemă este reprezentată de armonizarea dezvoltării infrastructurilor pentru energia din surse clasice cu nevoia de creștere a ponderii regenerabilelor în consumul energetic național.

Cred totodată că prin intermediul cercetării pot fi generate soluții viabile, inclusiv pentru obținerea hidrogenului ca și combustibil verde, printr-un procedeu rentabil și atractiv pentru actorii economici.

Dezvoltarea rețelei electrice de transport, completarea inelului de 400 kV al României, definirea conceptului de consumator vulnerabil, dar și a pachetului de sprijin, digitalizarea sistemului energetic românesc inclusiv prin dezvoltarea contoarelor și rețelelor inteligente și multe altele sunt, în opinia mea, câteva dintre aspectele cheie ale Strategiei.

Considerați că se impun modificări legislative pentru a stimula investițiile în acest sector?

Cu siguranță!

În primul rând, deblocarea investiţiilor din Marea Neagră este esențială pentru securitatea energetică. De aceea, Guvernul PNL a abrogat OUG 114, iar pasul următor îl reprezintă modificarea Legii Offshore în interesul României. Ministerul Economiei și Energiei a elaborat deja un astfel de proiect de lege, care va fi pus pe masa Parlamentului imediat după alegeri.

Având în vedere angajamentele asumate de țara noastră în context european și nu numai, este evident că vor fi necesare mai multe modificări normative care să sprijine realizarea acestora, care să stimuleze investițiile, oferind predictibilitate și atractivitate. Protecția consumatorilor vulnerabili este la rândul ei o componenta importantă.

Sunt foarte mulți tineri capabili care ar putea intra în politică să reformeze instituțiile statului, însă au o serie de reticențe. Cum vedeți dumneavoastră lucrurile?

Am activat 10 ani în cadrul celei mai mari companii de energie cu capital privat românesc. Prin multă muncă și dedicare, mi-am adus contribuția la dezvoltarea companiei, care este unul dintre cei mai respectați și apreciați furnizori de energie din România. Această experientă mi-a permis să văd și jumătatea goală a paharului, mai concret, disfuncționalitățile din sistem, din relația între stat și privat. Mai mult, mi-a permis să cunosc o altfel de abordare a muncii, axată nu pe durata programului ci pe eficiență, pe rezultat. Am înțeles cât de importante sunt obiectivele de etapă, țintele clare și lipsa încorsetărilor birocratice.

Mi-am dorit să aplic în instituțiile publice tot ceea ce am învățat în sistemul privat și, de asemenea, să corectez ceea ce nu funcționa în relația cu statul. Consider că acest deziderat personal și profesional a fost îndeplinit în cea mai mare parte.

Știu că sunt mulți tineri care pot fi motoare ale schimbării, care își pot aduce aportul la transformarea instituțiilor publice. Dar schimbarea nu poate veni decât din interior, cunoscând realitățile și modul de funcționare al acestora. E normal să fim reticenți dar o schimbare nu vine de una singură.

Iar această schimbare nu e valabilă doar în instituțiile publice ci și în politică. Eu sunt membru PNL de 15 ani, încă din studenție. Vă pot spune, cu toate sinceritatea: dacă vrei cu adevărat să schimbi clasa politică trebuie să te implici, să participi. Uneori vei reuși, alteori va trebui să te ridici și să încerci din nou. Important este să nu te dai bătut pentru că merită și împreună suntem mai puternici.