Interviul Ediției – Interviu cu Roxana Vlad și Alin Vlad, Managing Partneri, Next Level Accounting: Dincolo de contabilitate: cum construim leadership financiar pentru antreprenorii care vor control, decizii pe date și creștere reală

Interviul Ediției

Interviu cu Roxana Vlad și Alin Vlad
Managing Partneri, Next Level Accounting

Dincolo de contabilitate: cum construim leadership financiar pentru antreprenorii care vor control,
decizii pe date și creștere reală

Cum a început călătoria dumneavoastră în domeniul contabilității și finanțelor? Ce v-a inspirat să alegeți această cale?

Contabilitatea pentru noi nu a fost o alegere din pasiune, o înclinație și nici nu a fost, așa, o atracție nemaipomenită.

Alin visa să se facă pilot militar, iar eu prezentatoare TV, însă viața ne-a adus pe amândoi la Facultatea de Relații Economice Financiar-Bancare Interne și Internaționale.

Am început să o facem pentru că nu ne vedeam angajați nicidecum, iar această oportunitate de a deveni antreprenori în contabilitate era pe masă încă din 1998, când am intrat în viața de business și de familie totodată cu partenerul meu, Alin Vlad.

În timp am ajuns să o îndrăgim și să o practicăm la cel mai înalt nivel, mentorați fiind de mama lui Alin, care era deja în acest business încă de la începuturile mediului antreprenorial postdecembrist.

Sunteți membru în Camera Consultanților Fiscali (CCF) și în Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR). Cât de importantă este participarea la cursurile de pregătire profesională organizate de aceste corpuri profesionale?

Clienții noștri caută siguranță și încredere că ceea ce le spunem și aplicăm îi protejează și reprezintă cele mai bune poziționări în contextul lor.

Nu ai cum să oferi acest lucru fără o pregătire continuă și, slavă Domnului, guvernele din ultimii ani au reușit să facă peste 1000 de modificări legislative în ultimii 4 ani în acest domeniu.

Nu cred că poți performa în profesie fără aceste cursuri. Dacă ai sări complet peste ele doar doi-trei ani, cu siguranță te-ai rupe de realitate.

Observ asta la o parte din colegele noastre care revin din perioada de creștere și îngrijire a copilului, cât de greu le este să se reconecteze la noua realitate, în condițiile în care ele rămân conectate în mod real la modulele interne de update legislativ și participând uneori și la module organizate de furnizori externi, în online.

Cum sunteți organizați în prezent? Cum vă motivați și stimulați echipa de angajați și colaboratori?

Suntem organizați zonal în București și Ilfov, unde facem 15% contabilitate de conformare pentru companii mici, 66% contabilitate managerială și consultanță fiscală pentru companii medii și mari, cu antreprenori români și străini, și 20% consultanță de business bazată pe analiză financiară, audit și expertiză.

Considerăm că oamenii NU sunt o resursă, sunt afacerea în sine! Sunt fundația oricărei companii de servicii.

La Next Level Accounting, pentru că am avut grijă de ei, am reușit să avem procese clare și urmate responsabil, fapt ce a condus la clienți mulțumiți. Iar clienții mulțumiți au devenit profitabili în acest model.

În cele 3 birouri avem în mod constant aproape 20 de angajați și colaboratori.

În marea lor majoritate sunt mai vechi de 5 ani și au rămas alături de noi pentru mediul de lucru modern, mentoratul permanent pe care îl oferim, dar și pentru provocările pe care le au zi de zi, pentru că, da, clienții noștri sunt speciali. Nu avem mulți clienți, însă cei pe care îi avem sunt cei care nu au găsit în altă parte o bună integrare a serviciilor de consultanță managerială bazată pe cifre, alăturată siguranței că totul este OK în modul lor de lucru și în relația cu statul, cu băncile și proprii angajați.

Suntem atenți să ridicăm constant nivelul de salarizare al oamenilor din echipă și, în egală măsură, să le oferim oportunitatea de a adăuga noi competențe în ceea ce fac, fie că sunt tehnologice, fie că sunt tehnice.

Direcția în care mergem împreună este aceea de a ne transforma din contabili care sunt percepuți ca operatori de date în consultanți de afaceri.

Care sunt valorile care vă ghidează business-ul și conduita profesională?

Valorile din business urmează valorile personale. Nu sunt vorbe frumoase.

Nu poți să spui că tu ești „eco”, dar cumperi roșii de plastic din comerț. Și nici să spui că tu ai educația pe primul loc, dar nu deschizi o carte sau nu participi la un curs.

Așadar, valorile se văd în buget, iar noi alocăm bugete pentru educație, tehnologie și sănătatea oamenilor.

Facem ce spunem și spunem ce facem și asta pentru noi înseamnă încredere și responsabilitate.

Vorbim politicos și nu acceptăm jigniri, iar asta pentru noi înseamnă respect.

Adresăm deschis problemele când apar și nu lăsăm „elefantul” să umple toată camera; așa suntem noi, deschiși în a discuta lucrurile chiar și sensibile.

Educația continuă este cheia către evoluția personală și profesională, de aceea organizăm cursuri interne și participăm anual la foarte multe cursuri.

Acestea sunt valorile operaționale fără de care nu putem lucra.

Avem și câteva valori nucleu care ne dau unicitate:

• Nu lăsăm clienții în pace până nu înțeleg rezultatele financiare.
• Explicăm simplu noțiuni financiare complexe.

Îmbunătățim continuu abilitățile noastre de înțelegere și prezentare adecvată a sistemelor de management în sprijinul creșterii clienților.

Aceste valori, luate la pachet, construiesc mixul de experiență a oamenilor cu care lucrăm, fie că sunt colegi sau clienți, și putem spune că este un mix care îi face să simtă că au ajuns deja la Next Level, de aceea ne numim Next Level Accounting.

Cum ați văzut evoluția tehnologiei și a cerințelor legislative în domeniul contabilității de-a lungul carierei dumneavoastră?

O evoluție naturală, din ce în ce mai accelerată. Dacă în anii 2000 tehnologia era mult în fața legislației, în ultimii ani democratizarea accesului la tehnologie, pandemia care a forțat adopția și demersurile legislative pentru colectarea de date, combinate cu inițiativele de digitalizare ale ANAF, au condus la o nevoie sporită de a sta „up to date” cu tehnologia și integrarea acesteia în nevoia de raportare de conformare.

Cu toate sincopele inerente oricărui început, am reușit să trecem peste și, în momentul de față, reușim să controlăm fluxul electronic de informații și să punem în cadrul său criterii de aprobare pentru înregistrarea în contabilitate.

Toate aceste evoluții ne ajută în procesul nostru de tranziție de la contabilul ocupat pe verificare și operare la contabilul consultant, prezent în camera de luare a deciziilor strategice, operative sau tactice din afacerile clienților noștri.

Care sunt calitățile și abilitățile pe care trebuie să le aibă un antreprenor din domeniul contabilității și fiscalității atunci când își înființează o societate?

Aceasta este o întrebare foarte provocatoare, mai ales pentru noi, contabilii. Cu toții pornim la drum având la bază expertiza și aceasta nu ar trebui să se diminueze cât timp deții o companie care are acest obiect de activitate.

Problema reală a industriei este că ne oprim aici. Și încercăm să împingem aceste servicii de conformare la nivel de reglementare în piață, oferind siguranță pentru antreprenorii clienți și căutând liniște pentru noi, contabilii antreprenori.

Nu facem marketing și nu ne place să vindem, sistemele de management se reduc la verificarea atentă a „producției” pentru a nu greși ceva și nu ne implicăm în ceea ce înseamnă „client success stories”.

Acestea sunt cele 3 competențe pe care un antreprenor în contabilitate ar trebui să le aibă sau să le construiască în jurul său pentru a putea crește. Și ar mai fi o abilitate care vine înaintea tuturor, aceea de a atrage talente în companie.

Din ce sectoare economice provin clienții dumneavoastră? Ce alte industrii / domenii au potențial de creștere, în sensul că vor avea nevoie de serviciile dumneavoastră?

Clienții noștri sunt diverși, iar noi îi segmentăm pe 3 domenii mari cu derivațiile lor.

Avem companii care fac preponderent comerț B2C sau B2B: fie că sunt în industria bunurilor de larg consum, alimentară, farmacii sau alte nișe, fie că sunt din zona de distribuție petrol și gaze, industria mobilei, a medicamentelor, a bunurilor de uz gospodăresc sau a hranei pentru animale.

Apoi avem companii care fac preponderent servicii: și aici pornim de la transport naval, transport auto de mărfuri sau persoane până la companii care sunt în zona de construcții, servicii de sănătate, inclusiv spitale, montaj parcuri fotovoltaice sau asigurarea controlului de pasageri în aeroporturi. O provocare aparte o presupune lucrul cu companiile IT din tehnologie, care au o creștere rapidă și modele de business care ne provoacă să fim deschiși către metode nu foarte uzuale de contabilizare.

Și nu în ultimul rând avem în portofoliu companii din zona de producție, fie cu ciclu lung, cum ar fi companiile de construcții, fie cu ciclu scurt, cum ar fi fabrici de termopan, producție alimentară.

Un segment aparte de clienți este dat de acei clienți cărora le facem maparea, supervizarea și închiderea contabilității și a fiscalității, însă intrăm cu ei în detalii de bugetare, monitorizare profitabilitate, cashflow și randament al investițiilor, ajutându-i să își urmărească inițiativele strategice trimestriale prin analize diagnostic și instrumente de previziune complexe care le conferă o vizibilitate pe potențialele rezultate în funcție de ipotezele pe care le pun pe masă la nivel de management. Cu acești clienți facem practic cel mai complex serviciu pe care expertiza ni-l permite și anume acela de Fractional CFO.

Care sunt cele mai mari provocări cu care vă confruntați în prezent?

Provocările noastre sunt unele comune industriei. Cu toții ne plângem că nu găsim oameni, cu toții ne plângem că sunt prea multe modificări legislative, fapt ce crește riscul de neconformare, și cu toții ne plângem că nu avem timp și liniște pentru noi, pentru că încă suntem prinși în operaționalul de zi cu zi.

Deși noi nu mai suntem așa de prinși în operațional, mai avem perioade în care ne aducem aminte.

În ultimii ani avem însă și alte provocări mai aparte, iar acestea țin de producția unei aplicații care să deservească deopotrivă contabilii și antreprenorii, implementarea unor sisteme informatice care să permită urmărirea fluxurilor de achiziție de clienți, producției propriu-zise a serviciilor și rezolvarea solicitărilor venite din partea lor, dar și pivotarea către serviciile de „Fractional CFO” într-un model one-to-many.

Ce strategie de dezvoltare aveți pentru următoarea perioadă?

În ultimele luni am făcut poate cea mai extinsă analiză de sector pe industria contabilității, iar concluziile analizei sunt unele care ne determină la o regândire a strategiei de afaceri.

Practic, piața este plină de companii mici care livrează conformare fără a avea o diferențiere clară.

Aici este oportunitatea și provocarea în același timp.

Începând cu 2026 ne dorim o amplificare a poziționării în piața serviciilor profesionale.

În momentul de față am ajuns în situația în care putem să oferim antreprenorilor servicii care le ușurează viața prin claritatea cu care acestea vin pe masa deciziilor de business.

Next Level Accounting este locul în care invităm companiile care vor să adauge leadership financiar actualului model de conducere al companiei. Este un spațiu restrâns, de tip boutique.

Practic, partenerii se aleg cu încă 1-2 persoane cheie în bordul de conducere, aducând perspective financiare clare, care măsoară impactul potențial al deciziilor luate de ei, nevoia de finanțare, provocările de cash, indicatorii de rezultat și cei de performanță care trebuie monitorizați, duși până la activitățile cheie care trebuie urmărite.

Tot acest serviciu complex se așază pe coordonarea contabilității manageriale și pe analiza constantă a oportunităților de optimizare fiscală.

O a doua direcție importantă se adresează unui accelerator de business bazat pe leadership financiar.

Practic, este un program care prevede un sprint de 3 ani și care pornește de la obiectivele personale ale antreprenorului, care sunt transpuse în obiective de business.

Apoi construim împreună, printr-un proces de întâlniri trimestriale, inițiative strategice, indicatori de progres și de rezultat, măsurați în întâlniri ritmice, traseul de transformare a companiilor din locul în care se află la intrarea în program până la destinația dorită de proprietar.

În momentul de față, în țara noastră sunt în vigoare peste 16.000 de acte normative. Cum comentați desele modificări ale Codului Fiscal adoptate de ultimele guverne?

Modificările apar dintr-o lipsă acută de viziune pe termen lung și un joc permanent între stânga, care caută impozite progresive, și dreapta, care ține de cota unică, dar care nu are putere reală să o și apere.

În România, avem peste 16.000 de acte normative în vigoare, iar Codul Fiscal este unul dintre cele mai des modificate dintre ele. Această volatilitate fiscală pune o presiune majoră pe mediul de afaceri, pentru că fiecare schimbare înseamnă cost de conformare, riscuri suplimentare și decizii luate în incertitudine.

Toate acestea duc la o dezinvestire a capitalului propriu și implicit la un potențial de creditare scăzut. Știm că doar 15-20% din companiile active au șanse reale la creditele bancare, ceea ce este extrem de puțin.

Problema până acum nu a fost neapărat nivelul taxelor, ci lipsa de predictibilitate. Antreprenorii pot lucra și cu taxe mai mari, atâta timp cât regulile sunt stabile și pot fi planificate pe 2-3 ani. Când legislația fiscală se schimbă trimestrial, uneori peste noapte, firmele își pierd capacitatea de a bugeta, de a investi și de a angaja cu încredere.

De aceea, soluția reală nu este „adaptarea la fiecare schimbare”, ci construirea unui sistem financiar intern robust – care să permită scenarii, proiecții și decizii rapide, indiferent ce se întâmplă legislativ. Într-un mediu impredictibil, disciplina financiară devine avantaj competitiv.

Cum apreciați nivelul actual al fiscalității din țara noastră? Care considerați că sunt zonele unde s-ar putea reduce fiscalitatea și domeniile care au un potențial ridicat de colectare?

Nivelul actual al fiscalității din România a pivotat de la redus la moderat atunci când îl comparăm cu media europeană, însă devine împovărător prin modul în care este administrat. Cu toate acestea, nu nivelul taxelor este problema principală, ci faptul că sunt aplicate pe o bază îngustă, cu multe excepții, scutiri și zone gri care par discreționare și care distorsionează competiția și transferă povara pe firmele conforme.

Există câteva direcții clare în care fiscalitatea ar putea fi redusă inteligent, fără să afecteze bugetul:

1. Taxarea muncii – în special pentru salariile medii.

Aici avem una dintre cele mai mari poveri din UE. Reducerea contribuțiilor sociale pentru anumite segmente ale forței de muncă ar stimula angajările, ar reduce munca la negru și ar crește baza de colectare.

2. Taxele parafiscale și birocrația fiscală – numeroase, mici, dar costisitoare în ansamblu. Acestea sunt similare cu barierele netarifare aplicate în comerțul internațional protecționist din anii ’80-’90.

Eliminarea sau comasarea lor ar reduce costurile administrative pentru companii și ar eficientiza colectarea, dar ar subția și aparatul administrativ și ar reduce clientela politică.

3. Fiscalitatea pe microîntreprinderi – regândită astfel încât să încurajeze creșterea, nu fragmentarea firmelor.

Multe business-uri rămân artificial mici pentru a păstra un regim fiscal preferențial.

Pe de altă parte, există zone cu potențial ridicat de colectare fără majorări de taxe, doar prin ordine și eficiență:

1. TVA-ul necolectat – România este constant pe primele locuri în UE la gap-ul de TVA.

Aici sunt zeci de miliarde care se pierd anual doar din lipsa de control, digitalizare și trasabilitate. Sperăm ca SAF-T, împreună cu digitalizarea ANAF, să scoată la iveală o parte din el, deși TVA-ul pierdut nu cred că se află în documentele fiscale în cea mai mare parte a lui.

2. Economia subterană / munca nedeclarată – încă masivă în anumite sectoare.

Simplificarea regulilor + controale inteligente ar lărgi baza de colectare fără presiune asupra celor care sunt deja conformi.

3. Optimizări fiscale agresive / zone gri legislative – mai ales în domeniul serviciilor, comerțului online și tranzitelor intracomunitare.

Voință politică + Claritate + digitalizare = colectare mai bună, fără creștere de taxe.

Aici ne-ați atins cu întrebarea, deși ne-am propus în tot ce facem să nu mai comentăm situația de fapt. În concluzie: fiscalitatea în România nu e neapărat mare, dar este prost echilibrată. Avem taxe ridicate pe muncă și taxe mici în zone cu risc ridicat, iar povara cade pe firmele conforme. Reducerile ar trebui să vizeze munca și birocrația, iar colectarea se poate îmbunătăți masiv prin digitalizare și reducerea evaziunii la TVA. Stabilitatea și predictibilitatea ar avea cel mai mare impact pozitiv pentru întreg mediul de afaceri.

Ce credeți că ar trebui să facă Executivul pentru a moderniza administrația, a reduce birocrația și a stimula mediul de afaceri?

Pentru a susține mediul de afaceri, Executivul trebuie să facă trei lucruri simple, dar decisive: digitalizare reală, reguli fiscale stabile și controale bazate pe date. Antreprenorii nu cer privilegii, ci un sistem care nu îi încurcă atunci când încearcă să muncească.

1. Digitalizare care reduce timpul pierdut, nu doar mută hârtiile online.

În prezent, multe procese sunt digitalizate doar de formă.

Pentru antreprenori, valoarea reală ar apărea dacă:

• statul nu mai cere documente pe care le are deja,
• bazele de date ale instituțiilor sunt conectate,
• există un singur loc unde vezi toate obligațiile fiscale.

Asta înseamnă ore câștigate lunar și costuri administrative mai mici.

2. Reguli previzibile, care nu se schimbă de la un trimestru la altul.

Orice antreprenor poate lucra cu un anumit nivel de taxare – dacă îl poate planifica.

Ceea ce afectează business-urile este instabilitatea: azi o regulă, mâine alta.

Executivul ar trebui să garanteze:

• maximum o modificare fiscală pe an,
• un calendar anunțat cu 6–12 luni înainte,
• legislație clară, fără zone gri.

Pentru antreprenori, predictibilitatea este mai valoroasă decât orice reducere temporară de taxe.

3. Controale inteligente, care îi vizează pe cei care trișează, nu pe cei care muncesc corect.

Mediul privat are nevoie de protecție, nu de presiune.

Pentru asta, statul trebuie să:

• folosească date pentru a identifica riscurile reale,
• reducă birocrația pentru firmele conforme,
• se concentreze pe TVA-ul necolectat și pe economia subterană.

Colectare mai bună fără creșteri de taxe.

În România anului 2025, antreprenorii au nevoie de un stat digital, de reguli stabile și de controale inteligente. Cu mai puțină birocrație și mai multă predictibilitate, firmele pot investi, angaja și crește. Nu nivelul taxelor ne ține pe loc, ci instabilitatea lor.

Dar, vedeți dumneavoastră, și aici este ca la fotbal, de pe margine cu toții suntem cei mai buni antrenori.

Cum găsiţi echilibrul între viaţa personală şi cea profesională? Ce lucruri aduc bucurie în viaţa dumneavoastră, în afara profesiei? 

Am învățat cu greu că trebuie să ne blocăm timp în calendar pentru familie și prieteni și să ne reîncărcăm periodic bateriile. Încă mai scăpăm unele întâlniri strategice cu noi sau pentru noi, dar suntem pe cale.

Preferăm să vedem locuri noi, cu ape frumoase și căldură, în vacanțe pe care nu prea le ratăm în ultima perioadă, dar și orașe boeme sau vibrante din Europa și nu numai.

Avem doi copii mari, fată și băiat, de 24 și 21 de ani, și suntem recunoscători că putem avea încă momente simple și sincere petrecute în vacanțe împreună, să vizionăm live un meci de fotbal, fie el și El Clasico, sau un concert cu un artist genial.