Interviu cu Mihaela Alexandrina Scrioşteanu, Director Executiv, UPFR: UPFR la 30 de ani: valoarea din spatele muzicii

Evenimente Club Antreprenor

Mircea Fica
Mircea Ficahttps://www.clubantreprenor.ro/
Fondator Revista Club Antreprenor & clubantreprenor.ro

Interviu cu Mihaela Alexandrina Scrioşteanu,

Director Executiv,

Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR)

UPFR la 30 de ani: valoarea din spatele muzicii

 

În spatele fiecărei piese muzicale se află un producător care investește în artist, reunește echipa de profesioniști, finanțează înregistrarea și promovarea și își asumă riscul proiectului. După ce muzica ajunge la public, producătorul trebuie să poată urmări unde este folosită și să primească remunerația care i se cuvine. Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) a fost creată pentru  a gestiona colectiv drepturile conexe. La 30 de ani de la înființarea Uniunii și de la adoptarea Legii nr. 8/1996, rezultatele UPFR arată cum a evoluat acest mecanism și de ce protejarea drepturilor este esențială pentru ca producătorii să poată continua să investească în artiști și în muzică nouă.

În 2026, Legea dreptului de autor, alături de înființarea organismelor de gestiune colectivă, inclusiv Uniunea Producătorilor de Fonograme din România împlinesc 30 de ani, iar dumneavoastră priviți această evoluție din perspectiva celor 17 ani petrecuți în conducerea executivă a UPFR. Ce s-a schimbat fundamental de la înființare și ce spun rezultatele despre rolul UPFR pentru producătorii de muzică?

Cred că schimbarea cea mai importantă este capacitatea la care a ajuns organizația: numărul producătorilor reprezentați, volumul repertoriului administrat, colectarea, dar și acuratețea cu care pot fi urmărite și repartizate remunerațiile.

În 2009 când am fost angajată, colectarea totală era de aproximativ 18 milioane de lei. În 2013, UPFR reprezenta peste 120 de producători și administra un repertoriu de aproximativ 4,6 milioane de înregistrări. Chiar daca modernizarea sistemului informatic începuse încă din 2010, licențierea online s-a lansat în 2016, iar portalul producătorilor și arhivarea electronică se aflau încă în dezvoltare.

În 2025, UPFR reprezenta 288 de producători, iar volumul de date din repertoriul administrat depășea 16 milioane de fonograme și videograme, iar colectarea totală a crescut de aproape șase ori. Nu este o creștere izolată, ci rezultatul unei strategii urmărite în timp.

Astăzi avem peste 27.000 de utilizatori licențiați care plătesc, mai mult de 52.000 de puncte de lucru și peste 103.000 de activități autorizate.

În spatele acestor rezultate se află munca unei echipe specializate, extinderea licențierii, îmbunătățirea procedurilor, investițiile în tehnologie și monitorizare, activitatea juridică și un efort foarte mare de informare. Dar aceste numere trebuie înțelese prin raportare la rolul UPFR: producătorul rămâne titularul drepturilor și cel care decide asupra investiției și repertoriului său, iar UPFR acționează în baza mandatului primit și urmărește ca utilizările muzicii să fie identificate, licențiate și transformate într-o remunerație care se întoarce la producător.

În același timp, muzica produce valoare și pentru afacerea care o folosește. Într-un hotel, restaurant, magazin, salon, club sau la un eveniment, muzica contribuie la atmosferă, la experiența clientului și, în multe situații, la veniturile obținute. Este firesc ca o parte din această valoare să se întoarcă la cei care au făcut posibilă existența muzicii.

Dificultatea este că muzica este considerată de mulți ca fiind gratuită pentru că este ușor accesibilă. Ori ceea ce este ușor de ascultat, nu este și gratuit de creat. Remunerația nu este o taxă inventată de UPFR, ci plata pentru utilizarea unei proprietăți care aparține altcuiva.

În piață apar și soluții prezentate ca fiind suficiente pentru orice utilizare, la prețuri care nu reflectă întotdeauna costul real al producției muzicale. Important este ca utilizatorul să știe exact ce repertoriu folosește, ce drepturi sunt acoperite, cine a autorizat utilizarea și dacă remunerația ajunge la producător.

În lipsa acestei transparențe, utilizatorul poate crede că și-a îndeplinit toate obligațiile, producătorul poate pierde controlul asupra înregistrărilor sale, iar piața poate fi afectată de o concurență bazată pe subevaluarea muzicii. Pe termen lung, acest lucru înseamnă mai puține resurse pentru artiști, producții și proiecte noi.

Pentru mine, adevărata performanță a UPFR nu este numai suma colectată: este capacitatea echipei de a administra corect și transparent un număr tot mai mare de utilizări, astfel încât producătorii să își poată proteja investițiile și să continue să susțină muzica.

Dincolo de cifre, ce decizii și ce resurse au făcut posibilă această transformare instituțională?

În primul rând, profesionalismul oamenilor care alcătuiesc echipa UPFR. Tehnologia și procedurile sunt esențiale, dar nu pot produce rezultate fără specialiști care cunosc domeniul, înțeleg responsabilitatea pe care o au și lucrează consecvent. De asemenea, UPFR are un Consiliu Director format din profesioniști care cunosc industria muzicală și mecanismele economice ale producției. Sunt oameni care înțeleg ce înseamnă să investești într-un artist, într-o înregistrare, în promovare și tehnologie și să îți asumi aceste costuri înainte de a ști dacă proiectul va avea succes.

Această perspectivă profesionistă și de business a fost esențială pentru stabilirea strategiei, aprobarea investițiilor și păstrarea unei direcții pe termen lung.

Rolul managementului a fost să transforme direcțiile aprobate de membrii UPFR  în procese funcționale și să creeze condițiile în care echipa să își poată face bine meseria.

În interiorul UPFR s-au format specialiști foarte buni în licențiere și colectare, financiar, repartiție și administrarea repertoriului, juridic și IT. Mulți dintre ei au crescut profesional odată cu organizația și au acumulat o expertiză foarte greu de găsit într-un domeniu atât de complex si de specializat.

La fel de importantă a fost afilierea la IFPI (Federația Internațională a Caselor de Producție) și raportarea permanentă la bunele practici internaționale: după aderarea României la Uniunea Europeană, alinierea nu a însemnat doar armonizarea legislației, ci și adoptarea unui mod european de a înțelege gestiunea colectivă: guvernanță, reguli publice, control intern, tratament nediscriminatoriu, reciprocitate, transparență și distribuirea remunerațiilor pe baza utilizării reale.

Codul de conduită IFPI nu a rămas pentru UPFR un document formal. Principiile sale au fost transpuse treptat în proceduri și în modul de lucru al organizației.

Cred că performanța UPFR este rezultatul acestei construcții comune: un Consiliu Director care a înțeles nevoia de investiție, un management care a organizat procesele și o echipă competentă care face ca toate aceste mecanisme să funcționeze în fiecare zi.

În 2009, multe dintre instrumentele digitale actuale nu existau

 

Cum a ajuns tehnologia să susțină întregul circuit, de la licențiere și monitorizare până la repartiție și informarea producătorilor?

Digitalizarea a fost decisivă. Nu mai poți administra milioane de înregistrări, zeci de mii de utilizatori și volume foarte mari de raportări prin metode predominant manuale.

Transformarea a fost construită în etape, începând din 2009, prin analiza și modernizarea treptată a proceselor. A trebuit să înțelegem ce informații intră în sistem, cine le verifică, cum circulă între departamente și cum pot fi urmărite până la momentul repartiției.

Pentru monitorizarea difuzărilor, UPFR a utilizat încă din 2007 sisteme internaționale, inițial Nielsen, iar ulterior BMAT/Vericast. Parteneriatul cu BMAT, dezvoltat începând din 2012, a permis folosirea amprentelor digitale pentru identificarea mai exactă a muzicii difuzate. De asemenea, UPFR a devenit din 2007 Agenția națională de acordare a sistemelor de înregistrare a codurilor internaționale a pieselor muzicale (ISRC). În paralel, au fost automatizate importul rapoartelor, analiza playlisturilor, procesul de matching, verificarea raportărilor digitale și comunicarea repartițiilor.

Digitalizarea a schimbat și relația cu producătorii și utilizatorii. Prin Webportal, producătorii au început să aibă acces la propriul repertoriu, la datele financiare ale repartițiilor, la rapoartele de difuzare și la înregistrările aflate în curs de identificare.

Prin autorizaremuzica.ro, utilizatorii au propriul dosar electronic, în care pot consulta licențele, contractele, facturile, înștiințările de plată și istoricul documentelor emise de UPFR.

În 2025, arhiva platformei depășea un milion de documente, iar sistemul transmitea anual peste 123.000 de notificări electronice.

Pentru un producător, transparența înseamnă să poată vedea nu doar suma repartizată, ci și datele și utilizările care au stat la baza calculului.

Investiția în tehnologie a oferit echipei instrumente mai bune pentru a analiza volume mari de informații.

În final, toate aceste dezvoltări au condus la o administrare mai eficientă și la o distribuire mai rapidă, mai transparentă și mai corectă a remunerațiilor.

Industria muzicală a adoptat întotdeauna noile tehnologii. De ce solicită acum reguli mai clare pentru folosirea muzicii de către sistemele de inteligență artificială?

Pentru că susținem progresul tehnologic, dar credem că el trebuie construit cu respectarea creației și a investiției umane.

Inteligența artificială este o tehnologie importantă și poate deveni un instrument foarte util pentru artiști, producători și întreaga industrie.

Poate contribui la creație, producție, analiză, restaurarea unor înregistrări și dezvoltarea unor experiențe noi pentru public.

UPFR utilizează, la rândul său, automatizări și instrumente licențiate bazate pe AI acolo unde acestea pot crește eficiența și acuratețea proceselor.

Așadar, nu tehnologia este problema, ci modul în care este folosită.

Dificultatea apare atunci când servicii comerciale sunt dezvoltate prin folosirea unor înregistrări protejate fără acordul titularilor, fără transparență și fără remunerație.

Faptul că o piesă poate fi găsită pe internet nu înseamnă că ea poate fi preluată pentru antrenarea unui model fără respectarea drepturilor celor care au creat-o și au finanțat-o.

Pirateria nu a dispărut; și-a schimbat doar forma. De la suporturile fizice contrafăcute și descărcările ilegale, am ajuns la utilizări digitale mult mai sofisticate și la volume imposibil de comparat cu trecutul.

În 2026, platformele Youtube, Spotify si Deezer au raportat sute de mii de piese generate integral cu AI încărcate zilnic, reprezentând, la vârful fenomenului, peste jumătate din noile încărcări. Un asemenea volum poate diminua vizibilitatea creației umane, poate dilua remunerațiile și poate favoriza manipularea artificială a numărului de ascultări.

Înțelegem că inteligența artificială este o unealtă importantă și că muzica va evolua împreună cu tehnologia.

Dar această evoluție trebuie să se bazeze pe câteva principii firești: consimțământ, transparență, licențiere și remunerație.

Producătorii trebuie să știe dacă înregistrările lor sunt folosite pentru antrenarea unui model și trebuie să poată autoriza sau refuza această utilizare.

La rândul său, publicul trebuie să poată distinge între creația umană, creația asistată de AI și conținutul integral sintetic.

Cred că tehnologia și creativitatea umană pot evolua împreună. Pentru ca acest lucru să se întâmple, inovația trebuie să respecte oamenii și investițiile care au făcut posibilă muzica pe care aceste sisteme o folosesc.

Administrarea remunerațiilor este responsabilitatea UPFR, însă respectarea drepturilor presupune și prevenție, educație și aplicarea legii. Cum a apărut Asociația Industriei Muzicale din România (AIMR) și ce rol are în acest mecanism mai larg de protecție?

AIMR a funcționat inițial ca departament de antipiraterie al UPFR și a devenit asociație de sine stătătoare în 2007. Separarea a fost firească, deoarece cele două organizații au responsabilități diferite, dar complementare.

UPFR licențiază utilizarea muzicii, colectează remunerațiile și le distribuie producătorilor reprezentați.

AIMR acționează într-o zonă mai largă: protecția conținutului, combaterea pirateriei, educația, politicile publice și dialogul cu autoritățile.

Prin activitatea UPFR vedem concret ce se întâmplă în piață: unde este folosită muzica, ce dificultăți apar în colectare și ce efecte produc schimbările legislative sau tehnologice.

AIMR poate transforma aceste realități în explicații și propuneri adresate autorităților și publicului.

În același timp, AIMR colaborează de mulți ani cu Inspectoratul General al Poliției Române și cu Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA). Au fost organizate activități de pregătire pentru polițiști, inspectori și alți specialiști care trebuie să recunoască și să documenteze cazurile de utilizare neautorizată.

Prin IFPI, AIMR participă la reuniuni europene și internaționale dedicate drepturilor, politicilor publice și noilor tehnologii. Aceste relații ne permit să aducem în România bune practici internaționale și să prezentăm problemele industriei românești în dezbaterile europene.

Nu este suficient ca o lege să existe. Drepturile sunt respectate atunci când mecanismele sunt înțelese, autoritățile le aplică efectiv, iar publicul conștientizează că în spatele muzicii există muncă, investiție și oameni care trebuie remunerați.

Respectul pentru creație se formează în timp. De ce este important ca educația privind proprietatea intelectuală să înceapă încă din școală?

Pentru că protejarea creației nu poate începe abia atunci când cineva primește o notificare sau ajunge într-un litigiu. Respectul pentru munca altuia se formează prin educație.

Am mers în licee alături de colegii mei de la alte organisme reprezentative dar și alături de reprezentanții ORDA și am discutat direct cu elevii, profesorii și părinții despre sursele legale de muzică, diferența dintre acces și proprietate și efectele pirateriei asupra celor care creează și investesc.

Tinerii folosesc muzica și tehnologia în fiecare zi. Nu trebuie să le prezentăm proprietatea intelectuală ca pe o listă de interdicții, ci să îi ajutăm să înțeleagă cum pot folosi legal și responsabil conținutul și cum își pot proteja propriile creații.

Împreună cu ORDA și cu implicarea Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) și a Ministerului Educației, dar și alături de alți parteneri, am participat la programe precum „Teaching IP for High School Teachers”, IP4Youth&Teachers și la întâlniri dedicate utilizării legale a conținutului în educație.

În 2025, seminarul „Dincolo de manuale” a reunit peste 120 de profesori, cadre universitare, experți și reprezentanți ai autorităților.

Profesorii sunt esențiali, pentru că pot transmite mai departe aceste informații într-un limbaj adaptat elevilor.

Elevul de astăzi poate deveni artistul, producătorul sau autorul de mâine, dar poate deveni și antreprenorul care va utiliza muzică în propria afacere. Dacă înțelege de timpuriu că accesul la o creație nu înseamnă și dreptul de a o folosi oricum, va avea o altă raportare la proprietatea intelectuală.

Poate deveni, de asemenea, jurist, polițist, magistrat, parlamentar sau specialistul care va trebui să aplice legea. De aceea, educația în acest domeniu nu îi privește numai pe viitorii creatori, ci întreaga societate.

Un tânăr care înțelege că în spatele unei melodii există pe lângă talent și ani de pregătire, o echipă, investiție și risc va respecta mai mult atât munca altora, cât și valoarea propriei sale creații.

AIMR a evoluat de la combaterea pirateriei și educație către proiecte care susțin direct dezvoltarea și vizibilitatea industriei. Cum se leagă aceste inițiative de misiunea de protejare a muzicii?

Cred că legătura este firească. Protejarea drepturilor nu înseamnă doar să intervii atunci când ele sunt încălcate. Înseamnă și să contribui la construirea unui mediu în care producătorii, artiștii și profesioniștii pot crea, investi și se pot dezvolta.

Proiectele AIMR sunt părți ale aceleiași construcții. Combaterea pirateriei protejează investiția, educația formează respectul pentru creație, pregătirea autorităților contribuie la aplicarea legii, iar proiectele culturale oferă industriei posibilitatea de a demonstra ce valoare poate produce.

În timp, AIMR și membrii săi au acumulat experiență, parteneriate și capacitate de organizare. Ei cunosc direct procesul de dezvoltare a unui artist: investiția, producția, formarea echipei, promovarea și poziționarea pe o piață internațională.

Toate aceste direcții au culminat, în 2026, cu implicarea AIMR în participarea Romaniei la Eurovision. A fost momentul în care experiența acumulată în reprezentare, finanțare, organizare și colaborare a fost pusă în serviciul unui proiect de mare vizibilitate internațională.

România a obținut locul al treilea la Eurovision 2026, egalând cea mai bună clasare din istoria participării sale. Ce a făcut diferența dintre o simplă revenire în concurs și un rezultat internațional de asemenea nivel?

În primul rând, colaborarea dintre AIMR, SRTV, artist și profesioniștii industriei muzicale. Proiectul a trebuit construit într-un interval extrem de scurt, în condițiile în care, în mod normal, o asemenea participare se pregătește cu mult timp înainte. Membrii AIMR au decis să susțină financiar participarea României și să amâne alte inițiative. Fără această implicare și fără acoperirea unor costuri esențiale, revenirea în concurs ar fi fost foarte dificilă. AIMR a susținut trei componente complementare: costurile participării și ale producției tehnice, dezvoltarea conceptului artistic și a strategiei internaționale și organizarea primului Eurovision România Pre-Party. După desemnarea Alexandrei Căpitănescu, know-how-ul Universal Music Group, prin Universal Music România, a avut un rol decisiv. Echipa a coordonat producția muzicală, conceptul artistic, managementul, promovarea, relația cu presa și comunicarea internațională, construind o prezență competitivă și credibilă.

La fel de importantă a fost mobilizarea întregii industrii. Companii și profesioniști care, în mod obișnuit, își promovează propriii artiști au susținut împreună reprezentanta României. Această colaborare a arătat cât de mult putem realiza atunci când experiența și resursele sunt reunite în jurul unui obiectiv comun.

Locul al treilea nu a fost o întâmplare. A fost rezultatul unei construcții profesioniste și al unei echipe în care fiecare a adus competența sa.

Eurovision a arătat și ce înseamnă, în realitate, rolul producătorului. Producătorul nu este doar cel care finanțează o înregistrare. El investește, își asumă riscul, formează echipa și aduce specialiștii și know-how-ul necesar pentru ca talentul să poată deveni performanță.

Dacă industria a demonstrat că poate mobiliza resurse și expertiză pentru un rezultat internațional, ce ar trebui să facă autoritățile pentru ca asemenea reușite să nu rămână excepții?

În primul rând, să privească muzica ca o industrie în sens economic, nu doar ca pe o formă de divertisment.

Muzica înseamnă investiții, risc, tehnologie, proprietate intelectuală, locuri de muncă și servicii specializate.

România are nevoie de reguli stabile și predictibile, de aplicarea efectivă a legislației și de un dialog real cu organizațiile reprezentative. Atunci când sunt pregătite modificări legislative, trebuie analizate efectele lor asupra investițiilor, colectării și capacității industriei de a susține artiști și proiecte noi.

Sunt necesare și măsuri fiscale care să încurajeze investițiile în producție muzicală, tehnologie, promovare și infrastructură. Nu vorbim despre privilegii, ci despre un cadru care recunoaște capacitatea acestui sector de a crea valoare și de a produce efecte economice dincolo de industria muzicală.

Poate că ar trebui să învățăm mai mult din experiența țărilor care au înțeles că susținerea culturii nu este doar o cheltuială. Muzica generează turism, crește gradul de ocupare al hotelurilor, aduce clienți în restaurante și creează cerere pentru transport, servicii, producție tehnică și comunicare.

Dacă ne dorim ca România să poată găzdui, la un moment dat, un eveniment de anvergura Eurovisionului, trebuie ca statul să investească din timp în infrastructură și să creeze condiții pentru atragerea capitalului privat.

Industria muzicală și-a demonstrat capacitatea de a investi, de a se organiza și de a obține performanță. Următorul pas ar trebui să fie susținerea ei și construirea unui parteneriat real cu autoritățile.

Dacă domeniul muzical ar fi tratat strategic, ar deveni un motor de dezvoltare pentru multe alte sectoare ale economiei.

După 30 de ani de activitate, ce trebuie să păstreze UPFR din construcția de până acum și ce trebuie să dezvolte în următoarea etapă?

Trebuie să păstrăm profesionalismul, direcția și responsabilitatea față de producătorii care ne-au încredințat drepturile lor.

În același timp, trebuie să continuăm modernizarea, pentru că piața, tehnologia și formele de utilizare a muzicii se schimbă foarte repede.

UPFR trebuie să rămână același organism-model în administrarea corectă a drepturilor conexe, comparabil cu cele din vestul Europei, să maximizeze licențierea și colectarea, să distribuie remunerațiile cât mai exact și mai eficient și să continue automatizarea proceselor.

Valorile asumate de membrii UPFR:  transparență, eficiență, responsabilitate, adaptare, trasabilitate, respect, inovare continuă și professionalism, trebuie să fie vizibile în fiecare licență, în fiecare raport, în fiecare repartiție și în fiecare relație cu un producător sau cu un utilizator.

Pe lângă cele mai importante realizări care se văd în rezultate, echipa e cea care contează: oamenii care cunosc foarte bine acest domeniu, care înțeleg responsabilitatea mandatului primit de la producători și care știu că, în spatele fiecărei sume colectate și repartizate, există multă muncă și investiție.

Dincolo de sisteme, proceduri și rapoarte, există profesioniștii care au crezut într-o piesă înainte ca publicul să o asculte, care au investit timp, talent și resurse fără garanția succesului. Pentru ei lucrează echipa UPFR și drepturile lor trebuie protejate.

Dacă vrem să existe în continuare muzică de calitate și proiecte românești care să ne reprezinte, trebuie să respectăm valoarea din spatele fiecărei piese.

- NEWSLETTER -
Urmărește-ne:

Pentru cele mai relevante știri, interviuri, analize și oportunități din mediul de afaceri / antreprenoriat, urmărește Club Antreprenor pe WhatsApp.
👉 Abonează-te la Club Antreprenor pe WhatsApp.

Ne puteți urmări și pe Facebook, Linkedin, Twitter, Instagram, YouTube și Google News!

Scrie un comentariu
- Abonează-te la revista de business Club Antreprenor -ABONAMENT revista CLUB ANTREPRENOR 12 luni

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -brand fragedo transavia iunie 2026

Ultimele Știri

În al treilea trimestru din 2026 Hankook obține vânzări de ~3.336,4 mil. EUR și un profit operațional de ~365,5 mil. EUR

  O dezvoltare stabilă și consecventă a activității: cifră de vânzări consolidată la nivel global, de 5,465 mii de...
- Advertisement -TermeneRO Informații firme Verifică asociații și administratorii oricărei companii
- Advertisement -Abonament anual 12 luni la Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv
- Advertisement -oferta publicare articole copywriting content marketing online SEO Club Antreprenor Ziarul Pozitiv

Mai multe articole ca acesta

- Abonează-te la revista de business Club Antreprenor -ABONAMENT CLUB ANTREPRENOR 12 luni