Impactul fiscalității asupra antreprenorilor și ONG-urilor – 28 octombrie 2026

Evenimente Club Antreprenor

Mircea Fica
Mircea Ficahttps://www.clubantreprenor.ro/
Fondator Revista Club Antreprenor & clubantreprenor.ro

Revista Club Antreprenor și Piața Presei organizează evenimentul Impactul fiscalității asupra antreprenorilor și ONG-urilor, ediția a V-a.

Dezbaterea va avea loc miercuri, 28 octombrie 2026, în Sala Albastră, Institutul Național de Statistică – Bulevardul Libertății, Nr. 16, Sector 5, București (lângă Palatul Parlamentului și Parcul Izvor).

Prezentare

Raport privind execuția bugetarã la 9 luni: deficitul a scãzut cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,3 miliarde de lei în 2026.

Execuția bugetului general consolidat în primele nouã luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, fațã de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, în perioada similarã din 2025.Deficitul s-a redus astfel cu 24,17 miliarde de lei, echivalentul unei diminuãri de peste 23% în termeni nominali și de 1,5 puncte procentuale din PIB.

Evoluția reflectã continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetarã, pe fondul unei creșteri a veniturilor cu 11,9%, semnificativ peste avansul de 5,5% al cheltuielilor. În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu 4,43 miliarde de lei, iar investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, pânã la 107,77 miliarde de lei.

Rezultatele confirmã cã reducerea deficitului și susținerea investițiilor pot avansa simultan. Ele nu eliminã însã dezechilibrele structurale ale economiei României și nici presiunile importante asupra finanțelor publice, în special, în perspectiva ultimului trimestru al anului.

„Rezultatele execuției bugetare trebuie sã se traducã într-o schimbare de duratã în modul în care gestionãm finanțele publice. Responsabilitatea nu înseamnã doar sã corectãm dezechilibrele, ci și sã evitãm acumularea unor noi presiuni asupra bugetului. Avem nevoie de disciplinã în managementul finanțelor publice, de prioritãți bine definite și de decizii care sã ținã cont de efectele pe termen lung. Într-o perioadã în care capacitatea bugetarã rãmâne limitatã, fiecare progres trebuie consolidat și continuat”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

I.        VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,69 miliarde de lei în primele nouã luni ale anului 2026, în creștere cu 11,9% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 1,23 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale – cu precãdere TVA –, cât și de fondurile europene.

Un aport important a provenit din încasãrile nete din TVA, care au înregistrat 118,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% (an/an). Dinamica a fost influențatã de avansul încasãrilor brute din TVA (+21,4% an/an), pe fondul modificãrilor cotelor de TVA prevãzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+8,2%) fațã de nivelul rambursat în aceeași perioadã a anului trecut (26,71 miliarde de lei în ianuarie–septembrie 2026, comparativ cu 24,69 miliarde de lei în ianuarie–septembrie 2025).

Încasãrile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 7,8% (an/an), determinatã de avansul semnificativ al încasãrilor din impozitul pe dividende (+15,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificãrilor legislative privind impozitarea acestora. O evoluție însemnatã a fost înregistratã și în cazul încasãrilor aferente Declarației unice (+18,5%).

Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,6%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (+3,2%) – a fost influențatã de efectul de bazã generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilitãților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentarã și din activitãțile de creare de programe pentru calculator.

Contribuțiile de asigurãri au înregistrat 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasãri reflectã extinderea bazei de impozitare reglementatã prin Legea nr. 141/2025, precum și încasãrile aferente Declarației unice.

Încasãrile din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde de lei, consemnând o creștere de 8,7% (an/an), susținutã de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (+11,2% an/an).

Veniturile din accize au însumat 36,55 miliarde de lei, consemnând o creștere de 2,4% (an/an), susținutã de avansul încasãrilor din accizele pentru produsele energetice (+6,6% an/an). Evoluția lunarã a încasãrilor din accize prezintã în general o volatilitate mai ridicatã, determinatã de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscalã a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 38,32 miliarde de lei, consemnând o contracție de 6,8%, influențatã parțial și de încasãrile suplimentare din perioada similarã a anului 2025 – venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde de lei (Legea nr. 9/2025).

Fondurile europene au reprezentat o contribuție importantã la finanțarea bugetului și a investițiilor. Sumele rambursate de Uniunea Europeanã în contul plãților efectuate și donațiile au totalizat 48,95 miliarde de lei, în creștere cu 39,8% fațã de perioada similarã din 2025.

II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumã de 601 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent. În același timp, exprimate ca procent din PIB, cheltuielile totale în primele nouã luni ale anului 2026 au înregistrat o scãdere cu 0,3 puncte procentuale fațã de aceeași perioadã a anului 2025, coborând de la 29,5% din PIB la 29,2% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 122,25 miliarde de lei, în scãdere cu 4,43 miliarde de lei fațã de aceeași perioadã a anului precedent, pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și al mãsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025–2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintã un nivel de 5,9% din PIB, cu 0,62 puncte procentuale mai mici fațã de aceeași perioadã a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 77,70 miliarde de lei, în creștere cu 9,4% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent, creștere determinatã de plãți mai mari în domeniul sãnãtãții.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mari fațã de aceeași perioadã a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintã un nivel de 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socialã au fost de 187,93 miliarde de lei, fiind aproape la același nivel comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent, ținând cont de mãsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele mãsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socialã au fost influențate și de plãțile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electricã și gaze naturale, care pe cele șapte luni ale anului 2026 au fost în sumã de 1.270,61 milioane de lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 9,53 miliarde de lei. În principal, aceastã sumã reprezintã subvenții pentru transportul de cãlãtori, sprijinirea producãtorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electricã și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (242,48 milioane de lei).

Alte cheltuieli au fost de 10,29 miliarde de lei, în scãdere cu 2,50 miliarde de lei fațã de aceeași perioadã a anului precedent, ținând cont de mãsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele mãsuri fiscal-bugetare. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despãgubiri civile și sumele aferente titlurilor de platã emise de Autoritatea Naționalã pentru Restituirea Proprietãților.

În ceea ce privește finanțarea proiectelor de dezvoltare, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 60,98 miliarde de lei și cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014–2020 și cadrului 2021–2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeanã aferente agriculturii, din Fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistențã financiarã nerambursabilã aferentã PNRR.

Investițiile susținute din fonduri europene au înregistrat o creștere semnificativã. Valoarea plãților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, finanțate din sumele reprezentând asistențã financiarã nerambursabilã aferentã PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele nouã luni este cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8%, mai mare decât în aceeași perioadã a anului precedent. Aceastã evoluție a compensat investițiile finanțate din fonduri naționale, unde se înregistreazã o scãdere datoratã caracterului excepțional al plãților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societãții Carpatica Feroviar România – S.A., precum și alte plãți în domeniul apãrãrii.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,154 miliarde de lei fațã de aceeași perioadã a anului trecut, respectiv de la 82,61 miliarde de lei la 107,77 miliarde de lei, din care 65,6% reprezintã valoarea plãților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, finanțate din sumele reprezentând asistențã financiarã nerambursabilã aferentã PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR. Pânã la finele lunii septembrie au fost efectuate plãți în valoare de 6.337,1 milioane de lei reprezentând cheltuieli aferente planului SAFE.

„În lunile urmãtoare, prudența trebuie sã rãmânã principiul de bazã al politicii bugetare. Nu este suficient sã evaluãm dacã o decizie poate fi susținutã financiar astãzi; trebuie sã ne asigurãm cã efectele ei nu transferã costuri suplimentare cãtre bugetele viitoare. Aceasta presupune sã analizãm riguros impactul fiecãrei mãsuri, sã protejãm capacitatea statului de a-și onora obligațiile și sã pãstrãm spațiul necesar pentru investițiile care susțin dezvoltarea economiei. O gestionare responsabilã a finanțelor publice înseamnã sã luãm decizii sustenabile, inclusiv atunci când presiunile pentru soluții imediate sunt ridicate. Ultimul trimestru este decisiv: ne menținem angajamentul fațã de ținta de deficit de 6,2% din PIB, iar fiecare decizie din aceastã perioadã — de la rectificarea bugetarã pânã la construcția bugetului pentru 2027 — va respecta un principiu simplu: nicio cheltuialã nouã fãrã acoperire în venituri certe”, a completat ministrul Finanțelor Alexandru Nazare.

Datele execuției bugetare la nouã luni indicã astfel continuarea ajustãrii deficitului bugetar, concomitent cu o creștere semnificativã a veniturilor și cu menținerea finanțãrii proiectelor de investiții din fonduri europene și PNRR. Reducerea deficitului cu peste 24 miliarde de lei fațã de perioada similarã din 2025 și diminuarea acestuia de la 5,31% la 3,81% din PIB reprezintã principalii indicatori ai procesului de consolidare fiscal-bugetarã în primele nouã luni ale anului.

Raportul de performanță al ANAF pentru 2025 relevă că numărul inspecțiilor fiscale și al controalelor documentare a crescut cu 134,14% față de 2020, iar aceste acțiuni au generat obligații fiscale suplimentare de aproximativ 4,35 miliarde lei și reducerea pierderilor fiscale cu încă 1,07 miliarde lei. În paralel, instrumente precum SAF-T, e-Factura, e-Transport și RO e-TVA permit autorităților să înțeleagă tot mai bine operațiunile contribuabililor și să identifice mai rapid zonele de risc fiscal (inclusiv în zona prețurilor de transfer).

Printr-o serie de reforme adoptate într-un interval de doar câteva săptămâni – noile reguli privind dosarul prețurilor de transfer, acordurile de preț în avans (APA) și procedura amiabilă (MAP) – România se aliniază unui model de administrare fiscală tot mai răspândit la nivelul OCDE: mai mult accent pe prevenție, transparență și certitudine fiscală. Dacă în ultimul deceniu, pentru a ne referi doar la această perioadă, discuția despre prețurile de transfer în România a fost dominată de controale fiscale, ajustări și litigii, acum asistăm la o schimbare de abordare, în contextul procesului de digitalizare al ANAF și al orientării instituției către analiza de risc.

Una dintre cele mai importante modificări vizează marii contribuabili, care vor avea obligația de a întocmi anual dosarul prețurilor de transfer și de a-l depune prin Spațiul Privat Virtual (SPV), în termen de 30 de zile lucrătoare de la termenul legal de depunere a declarației de impozit pe profit, dacă sunt depășite pragurile de semnificație aplicabile. Dacă obligația de depunere prin SPV nu este îndeplinită, documentația va trebui prezentată într-un interval de maximum cinci zile lucrătoare de la solicitarea ANAF.

Astfel, dosarul prețurilor de transfer nu mai poate fi tratat ca un exercițiu anual de conformare pregătit abia după închiderea exercițiului financiar, ci devine parte integrantă a proceselor curente de raportare fiscală și financiară.

ANAF și Ministerul Finanțelor au intensificat inspecțiile la ONG-uri, instituțiile punând accentul pe modalitatea în care acestea cheltuiesc fondurile pe care le primesc din sponsorizări și din redirecționarea de la bugetul de stat a unei părți din impozitul pe venit, respectiv din impozitul pe profit.

În cadrul controalelor ANAF, cel „sancționat” este sponsorul persoană juridică, prin faptul că nu i se recunoaște facilitatea fiscală a sponsorizării. Consecința este supunerea acestuia la plata unui impozit pe profit suplimentar, la care se adaugă dobânzi și penalități.

ANAF poate reîncadra fiscal natura unor venituri primite cu titlu de sponsorizare în venituri impozabile. Un exemplu în acest sens îl constituie un After School constituit ca asociație, căruia ANAF i-a calculat impozit pe profit pentru sumele primite lunar de la părinți, opinând că aceste sume reprezintă în fapt, prețul unor servicii și nu veritabile sponsorizări.

Conferința „Impactul fiscalității asupra antreprenorilor și ONG-urilor”, ajunsă la ediția a V-a, își propune să creeze un cadru de analiză și dezbatere echilibrată asupra politicilor fiscale din România, reunind factori de decizie, specialiști și reprezentanți ai mediului de afaceri.

Scopul conferinței este de a genera dialog util, soluții aplicabile și perspective clare privind creșterea colectării la buget, reducerea poverii fiscale și adaptarea companiilor și a ONG-urilor la noile realități legislative.

 

Tematici de discuție (listă deschisă)

  • Digitalizarea ANAF și plata online a taxelor
  • Tendințe fiscale în perioada 2026–2030
  • Viitorul IMCA – impozitul minim pe cifra de afaceri
  • Modificări recente privind impozitul pe profit, impozitul pe venit și TVA
  • ViDA – TVA în era digitală: piloni și termene de implementare
  • RO e-Factura și RO e-Transport: provocări și soluții
  • Rambursările de TVA
  • Măsuri pentru încurajarea conformării voluntare
  • Parteneriatul dintre antreprenori și consultanții fiscali
  • Tendințe fiscale și legislative internaționale
  • Impactul modificărilor Codului Fiscal
  • Noutăți în privința prețurilorde transfer
  • Inspecții fiscale, controale și litigii
  • Obligațiile fiscale ale ONG-urilor

Vorbitori

  • Magdalena Grădinaru, Director General al Unității de Management al Informației (UMI) din cadrul ANAF
  • Flavius Jakubowicz, Președintele Consiliului de Supraveghere și Consiliere al IFA România (International Fiscal Association)
  • Cristina Săulescu, Director Business Services (Accounting & Tax), Baker Tilly România – De la teorie la balanță: ce a însemnat, de fapt, reforma fiscală 2026 pentru business-urile românești
  • Cornelia Năstase, Managing Partner, CC Tax Advisory – Măsuri pentru încurajarea conformării voluntare
  • Av. Alexandru Bajdechi, Cabinet de avocatură DMB Law – Inspecțiile economico-financiare la ONG-uri
  • Adrian Bența, consultant fiscal și auditor financiar – Câteva modificări fiscale din 2026 cu impact asupra antreprenorilor

 

Moderator: Bogdan Munteanu, Managing Partner, Market Cap PR

 

Agenda 

09:00 – 09:30 | Înregistrare participanți & networking

09:30 – 12:30 | Prezentări și dezbateri

12:30 – 13:30 | Networking

 

Audiență: consultanți fiscali și experți fiscali; directori financiari, directori economici, CFO; directori generali și controlleri financiari; analiști financiari; asociații patronale și profesionale; ONG-uri; reprezentanți mass-media

 

Contact: Mircea Fica, Fondator, Club Antreprenor

0732 903 216

mircea.fica@clubantreprenor.ro

- NEWSLETTER -
Urmărește-ne:

Pentru cele mai relevante știri, interviuri, analize și oportunități din mediul de afaceri / antreprenoriat, urmărește Club Antreprenor pe WhatsApp.
👉 Abonează-te la Club Antreprenor pe WhatsApp.

Ne puteți urmări și pe Facebook, Linkedin, Twitter, Instagram, YouTube și Google News!

Scrie un comentariu
- Abonează-te la revista de business Club Antreprenor -ABONAMENT revista CLUB ANTREPRENOR 12 luni

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -brand fragedo transavia iunie 2026

Ultimele Știri

În al treilea trimestru din 2026 Hankook obține vânzări de ~3.336,4 mil. EUR și un profit operațional de ~365,5 mil. EUR

  O dezvoltare stabilă și consecventă a activității: cifră de vânzări consolidată la nivel global, de 5,465 mii de...
- Advertisement -TermeneRO Informații firme Verifică asociații și administratorii oricărei companii
- Advertisement -Abonament anual 12 luni la Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv
- Advertisement -oferta publicare articole copywriting content marketing online SEO Club Antreprenor Ziarul Pozitiv

Mai multe articole ca acesta

- Abonează-te la revista de business Club Antreprenor -ABONAMENT CLUB ANTREPRENOR 12 luni