Interviu: Competența de a integra AI va deveni la fel de fundamentală cum este astăzi alfabetizarea financiară pentru un CEO

Evenimente Club Antreprenor

Mircea Fica
Mircea Ficahttps://www.clubantreprenor.ro/
Fondator Revista Club Antreprenor & clubantreprenor.ro

Pentru mediul de afaceri, inteligența artificială nu mai este o promisiune a viitorului, ci o realitate care redefinește competitivitatea, productivitatea și modul în care companiile iau decizii. Cu toate acestea, în România, adopția AI rămâne mult sub media europeană, pe fondul temerilor legate de reglementări, costuri și complexitatea implementării. În acest context, liderii de business sunt puși în fața unei alegeri strategice: să aștepte clarificări suplimentare sau să înceapă transformarea acum, într-un mod responsabil și conform noilor reguli europene.

Despre provocările și oportunitățile pe care le aduce această nouă etapă, despre impactul AI Act asupra companiilor, despre misiunea oficială a mediului privat românesc la Parlamentul European și despre soluțiile concrete pe care antreprenorii le pot aplica în primele 30 de zile de implementare a inteligenței artificiale, am stat de vorbă cu Florina Onețiu, președinte al Romanian Innovation Cluster și una dintre vocile active care promovează adoptarea strategică și responsabilă a AI în mediul de business românesc. În viziunea sa, adevărata provocare nu este tehnologia în sine, ci capacitatea liderilor de a transforma AI într-un avantaj competitiv sustenabil, fără a pierde dimensiunea umană care stă la baza performanței organizaționale.

Mulți antreprenori români privesc Inteligența Artificială ca pe un teren minat din cauza reglementărilor stricte și a riscurilor juridice. Din experiența dumneavoastră, de unde ar trebui să înceapă un fondator care vrea să își digitalizeze businessul prin AI, astfel încât să inoveze rapid, dar să rămână în deplină siguranță legală?

Frica de AI Act este, în multe cazuri, mai paralizantă decât AI Act-ul în sine. Adevărul este că pentru majoritatea businessurilor românești, regulile sunt clare, predictibile și mult mai accesibile decât pare. Un fondator trebuie să înceapă cu o întrebare strategică, nu tehnologică: în compania mea, unde este AI un accelerator real și unde este doar o decoraţiune scumpă. Asta este decizia pe care trebuie să o ia. Apoi vine maparea sistemelor AI pe care deja le ai în casă, chiar dacă nu le-ai numit așa, ele sunt deja în CRM, în recrutare, în marketing. Și abia după aceea vine partea juridică, cu un avocat specializat, pentru cele șapte documente care contează. Costul real de conformitate pentru o companie care nu este în sector reglementat este mult mai mic decât pierderea unei singure oportunități din cauza ezitării. Le spun mereu liderilor: nu pierzi bani pentru că AI Act-ul este complicat. Pierzi bani pentru că aștepți claritate filosofică într-o piață care nu te așteaptă.

Pe 25 iunie organizați o misiune oficială la Parlamentul European, urmată imediat, pe 1 iulie, de AI DAY la București. Care sunt principalele mesaje sau temeri ale mediului privat românesc pe care le duceți la Bruxelles și ce sperați să aduceți înapoi ca soluții concrete pentru liderii de business de la noi?

Misiunea de la Parlamentul European din 25 iunie, găzduită de doamna europarlamentar Maria Grapini, este o premieră pentru mediul privat românesc. Ducem la Bruxelles o realitate care nu poate fi ignorată: România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la adopția AI, cu 5% dintre companii care folosesc AI, față de o medie europeană de 20% și țări precum Franța sau Danemarca care depășesc 40%.

Mesajul nostru principal este că acest decalaj nu se închide singur și nici cu programe generale. Avem nevoie de finanțări țintite pentru mid-market și IMM-uri, exact zona unde se află majoritatea companiilor românești. Mai cerem ceva esențial: proporționalitate. Costul de conformitate cu AI Act nu poate fi același pentru un grup bancar european și pentru o companie românească cu cifră de afaceri de cinci milioane de euro.

Ce vrem să aducem înapoi sunt trei lucruri concrete: claritate pe accesul la programele europene de finanțare AI, o relație de lucru directă cu AI Office la nivelul Comisiei Europene, și un cadru de dialog continuu cu autoritățile române pe interpretarea practică a legii. Nu plecăm la Bruxelles ca să fim ascultați politicos. Plecăm să deschidem un canal funcțional.

AI DAY promite un plan de acțiune pentru primele 30 de zile de implementare. Pentru un CFO sau un CEO român, care se uită atent la bugete în 2026, cum arată ecuația cost-beneficiu în adoptarea AI? Cât de repede se poate măsura rentabilitatea unei astfel de investiții (ROI) în condițiile în care costurile de conformare legală nu sunt deloc neglijabile?

Întrebarea reală pentru un CFO în 2026 nu este cât costă AI-ul, ci care este costul de a nu integra AI. Iar acest cost al inacțiunii crește cu fiecare lună care trece.

Pentru un mid-market românesc, o investiție în integrarea AI pe procesele cheie poate însemna o investiție între 30.000 și 100.000 de euro în primul an, iar costurile de conformare AI Act pentru o companiem care nu este high-risk, sunt sub 10.000 de euro anual. ROI-ul poate apărea după primele șase până la douăsprezece luni, în trei locuri foarte concrete: creșteri de conversie de 15-20% în vânzări și marketing, 20-30% din timpul echipelor eliberat în operațiuni și un argument de employer branding mai puternic decât bonusurile pentru retenția talentelor.

Cât despre conformitate, calculul devine simplu. Aproximativ 10.000 de euro pentru consultanță și implementarea unui standard de management AI Act, predictibil și deductibil, comparat cu o sancțiune care poate ajunge la 15 milioane de euro pentru companiile nepregătite. Decizia devine destul de simplă, așadar. AI-ul nu este o linie de cost, este o linie de venit. Iar bugetul de conformare nu este o cheltuială, este o asigurare.

Evenimentul reunește 100 de lideri de business care fac deja pași importanți în această direcție. Totuși, realitatea pieței românești include și o masă mare de IMM-uri care privesc AI-ul ca pe un concept abstract sau exclusiv tehnologic. Care este riscul economic pentru companiile care amână adoptarea AI sub pretextul că «încă se mai schimbă legislația»?

Aud săptămânal aceeași frază de la antreprenori: „Aștept să se așeze lucrurile.” Iar răspunsul meu este același de fiecare dată: lucrurile nu se vor așeza. Tehnologia AI evoluează cu un model nou major la fiecare trei luni. Legislația se va clarifica progresiv, dar tehnologia nu așteaptă pe nimeni.

Pentru IMM-uri, riscul de a amâna nu este teoretic, este matematic. Concurența, atât cea românească care începe acum, cât și cea europeană care a început acum doi ani, devine de două-trei ori mai eficientă operațional. Asta înseamnă marje mai mici, răspuns mai rapid clienților, oferte mai bine calibrate. Iar clienții B2B compară deja cu standarde europene, nu cu standarde locale.

Există și un cost pe care antreprenorii îl subestimează enorm: pierderea de talente. Oamenii buni, mai ales din generațiile tinere, nu vor să lucreze în companii care încă lucrează ca în 2019. Companiile care amână AI-ul devin, fără să-și dea seama, destinații neatractive pentru exact oamenii pe care îi vor cel mai mult.

Vreau să fiu clară. Nu sun o alarmă pentru presiune. Companiile care încep în iulie 2026 vor fi operaționale în 2027. Cele care amână, vor accelera mai târziu sub presiunea pieței, cu costuri triple și echipe demoralizate. Asta este ecuația, fără dramatism, dar fără ocolișuri.

Din poziția de Președinte al Romanian Innovation Cluster, care este principalul indicator de succes pentru dumneavoastră după ce se vor încheia aceste două evenimente majore din iunie și iulie? Când vom putea spune că România a trecut cu adevărat de la teorie la implementarea strategică a AI?

Indicatorul meu real nu este numărul de participanți sau acoperirea media. Indicatorul real se măsoară în următoarele 90 de zile după AI DAY: câți dintre cei 120 de lideri de business care vor fi în sală vor lua decizii concrete în propriile companii în acest interval. Pentru asta avem Manifestul OM+AI, pe care îl lansăm la finalul zilei. Nu este o declarație simbolică, este un angajament concret de a începe.

Pe termen mai lung, indicatorul pe care îl urmăresc este unul național: când raportul Eurostat din 2027 va arăta că adopția AI în România a crescut de la 5% la 12-15%. Tripleare în doi ani. Pare ambițios, dar nu este nerealist, dacă vârful de business românesc se mobilizează coordonat.

Vom putea spune că România a trecut de la teorie la implementare atunci când conversația în mediul de business va fi „ce facem cu AI”, nu „ar trebui să facem ceva cu AI”. Atunci când directori financiari vor avea linie de buget AI în planul anual, nu doar pe IT. Și atunci când la fiecare ședință, una dintre primele întrebări va fi: ce am decis săptămâna asta despre AI. Acolo este pragul. Suntem foarte aproape de el, dar încă nu l-am trecut.

Dacă ne uităm la următorii trei-cinci ani, cum credeți că se va schimba profilul antreprenorului de succes? Va deveni competența de a integra și utiliza Inteligența Artificială un avantaj competitiv la fel de important precum accesul la finanțare sau capacitatea de inovare?

Profilul liderului de succes în România în 2028-2030 se construiește acum, sub ochii noștri. Iar diferența între cei care vor reuși și cei care vor stagna nu este accesul la tehnologie, este modul în care liderii înțeleg să folosească tehnologia ca amplificator al deciziei umane.

Competența de a integra AI va deveni la fel de fundamentală cum este astăzi alfabetizarea financiară pentru un CEO. Nu vorbim despre lideri care programează sau care înțeleg arhitectura tehnică. Vorbim despre lideri care știu ce întrebări să pună, cum să clasifice riscul, cum să balanseze automatizarea cu dimensiunea umană, cum să construiască echipe care lucrează cu AI fără să-și piardă identitatea profesională. Asta este noua alfabetizare a managementului.

Eu cred că accesul la finanțare și inovația vor rămâne importante, dar avantajul competitiv real în următorii cinci ani va fi judecata strategică. AI executes. Humans decide. Cine va înțelege această ecuație și va construi în jurul ei va câștiga. Iar acesta este motivul pentru care am construit cadrul HAI Wheel™, pe care îl lansăm la AI DAY pe 1 iulie: un cadru strategic în 12 pași prin care un lider transformă viziunea AI într-o organizație care construiește cu AI fără să erodeze ce o face de neînlocuit.

În 2030, antreprenorul român de succes nu va fi cel care a cumpărat cele mai multe tool-uri AI. Va fi cel care a știut ce să automatizeze, ce să păstreze uman, și cum să construiască o organizație în care oamenii și AI lucrează împreună fără presiune și fără frică. Aceasta este definiția mea de OM+AI. Și sunt convinsă că pe această definiție se va construi următorul deceniu de business românesc.

- NEWSLETTER -
Urmărește-ne:

Pentru cele mai relevante știri, interviuri, analize și oportunități din mediul de afaceri / antreprenoriat, urmărește Club Antreprenor pe WhatsApp.
👉 Abonează-te la Club Antreprenor pe WhatsApp.

Ne puteți urmări și pe Facebook, Linkedin, Twitter, Instagram, YouTube și Google News!

Scrie un comentariu
- Abonează-te la revista de business Club Antreprenor -ABONAMENT revista CLUB ANTREPRENOR 12 luni

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -brand fragedo transavia iunie 2026

Ultimele Știri

În al treilea trimestru din 2026 Hankook obține vânzări de ~3.336,4 mil. EUR și un profit operațional de ~365,5 mil. EUR

  O dezvoltare stabilă și consecventă a activității: cifră de vânzări consolidată la nivel global, de 5,465 mii de...
- Advertisement -TermeneRO Informații firme Verifică asociații și administratorii oricărei companii
- Advertisement -Abonament anual 12 luni la Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv
- Advertisement -oferta publicare articole copywriting content marketing online SEO Club Antreprenor Ziarul Pozitiv

Mai multe articole ca acesta

- Abonează-te la revista de business Club Antreprenor -ABONAMENT CLUB ANTREPRENOR 12 luni