Mariana Garștea, Sixense România: Un ansamblu rezidențial nu este terminat la recepție. Siguranța structurală a blocurilor se verifică pe toată durata lor de existență

Evenimente Club Antreprenor

Mircea Fica
Mircea Ficahttps://www.clubantreprenor.ro/
Fondator Revista Club Antreprenor & clubantreprenor.ro

Interviu cu Mariana Garștea,

Director General Sixense România & SEE

și Președinte al Asociației Profesionale

pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS)

 

Un ansamblu rezidențial nu este terminat la recepție.

Siguranța structurală a blocurilor se verifică pe toată durata lor de existență

 

Orașele mari din România construiesc tot mai mult pe verticală și tot mai mult în adâncime. Ansamblurile rezidențiale noi au adesea mai multe niveluri de subsol, iar incintele lor se sapă la câțiva metri de blocuri locuite de zeci de ani, de case vechi și de rețele de utilități. Riscul nu se încheie odată cu plecarea ultimului utilaj din șantier: o clădire de locuințe trebuie să se comporte corect timp de decenii.

Din această toamnă, subiectul are un cadru nou. Legea nr. 169/2026, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), în vigoare din august, dedică articolele 550 și 551 urmăririi comportării construcțiilor în timp și așază mai clar obligațiile dezvoltatorilor pe fiecare etapă a proiectului, de la proiectare până la recepția finală, după care responsabilitatea trece la asociațiile de proprietari și la cei care administrează clădirea.

Sixense România, una dintre cele mai importante companii specializate în urmărirea comportării construcțiilor în timp, care aniversează anul acesta 15 ani pe piața locală, a primit la Gala Club Antreprenor distincția pentru excelență în siguranța structurală a clădirilor rezidențiale. Despre ce cere concret noul Cod și despre ce trebuie predat la recepție am vorbit cu Mariana Garștea, Director General Sixense România & SEE și Președinte al Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS).

 

Sixense România a primit la Gala Club Antreprenor distincția pentru excelență în siguranța structurală a clădirilor rezidențiale. Ce înseamnă siguranța structurală a unei clădiri rezidențiale pe durata ei de existență, după proiectare și execuție?

Ne bucurăm pentru acest premiu și îl primim ca pe o recunoaștere a unui mod de lucru, într-un segment în care urmărirea comportării în timp a fost multă vreme privită ca un subiect rezervat altor tipuri de proiecte, mai puțin blocurilor și ansamblurilor de locuințe.

Orice clădire este proiectată pe baza unor ipoteze: cum se comportă terenul, cât se va tasa fundația, ce deformații poate prelua structura, cum răspunde la un cutremur. Recepția confirmă că s-a construit conform proiectului, dar nu poate spune cum se va comporta clădirea în următorii cincizeci sau o sută de ani, sub efectul timpului, al apei subterane, al lucrărilor din vecinătate și al seismelor. Siguranța structurală pe durata de existență înseamnă să verifici, cu date măsurate pe clădire, că ipotezele din proiect se confirmă și în realitate. O tasare diferențială sau o fisură evoluează lent, luni sau ani, înainte ca locatarii să observe ceva, iar urmărirea citește aceste semnale cât intervenția este încă simplă și puțin costisitoare.

În rezidențial există o particularitate. Clădirea se vinde apartament cu apartament, iar după recepție responsabilitatea se împarte între zeci sau sute de proprietari, reprezentați de o asociație care, de cele mai multe ori, nu are pregătire tehnică. Dacă programul de urmărire, datele din execuție și cartea tehnică nu ajung la ei complete, lanțul se rupe exact când clădirea începe să fie folosită. De aceea repetăm de ani buni că un proiect dat în folosință fără un program de urmărire în exploatare nu este un proiect finalizat.

Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea 169/2026) este în vigoare din 25 august. Ce obligații privind urmărirea comportării în timp revin acum direct beneficiarului unui proiect rezidențial și în ce etape trebuie asumate, de la proiectul tehnic până la recepția finală?

Urmărirea comportării în timp era obligatorie și sancționabilă și înainte, prin Legea nr. 10/1995 și prin HG nr. 766/1997. Codul o mută într-un text de rang superior: Legea 10/1995 era lege ordinară, CATUC este lege organică și, pentru prima dată, o lege organică tratează construcția pe întreg ciclul ei de viață și spune limpede cine răspunde și în ce moment. Regulamentul din Anexa nr. 4 la HG nr. 766/1997 și Normativul P 130-2025 rămân în vigoare și se aplică împreună cu Codul.

Potrivit art. 550 alin. (4), beneficiarul răspunde de urmărirea comportării construcției pe perioada de utilizare, iar art. 420 alin. (8) îi detaliază obligațiile, printre care asigurarea urmăririi, cartea tehnică și întreținerea. Responsabilitatea lui începe însă mult mai devreme.

În proiectare, proiectantul stabilește clasa de consecințe și include în proiectul tehnic programul de urmărire pentru perioada construirii și pentru primii zece ani de exploatare (art. 508 alin. (2) lit. i)), alături de proiectul de urmărire al executantului de monitorizare (lit. m)). Beneficiarul nu redactează aceste documente, dar le comandă și le plătește, așa că el decide dacă specialistul în monitorizare este chemat la timp și dacă urmărirea are un buget real. Aici se pierde cel mai mult: când monitorizarea intră în discuție după ce proiectul tehnic a fost închis, ce urmează este improvizație.

Înainte de începerea lucrărilor trebuie făcută măsurătoarea de referință pe teren și pe clădirile vecine, iar Codul prevede explicit că urmărirea poate începe înainte de construire (art. 550 alin. (1)). Pe durata execuției, dezvoltatorul, prin managerul de proiect, ține la zi graficul de monitorizare (art. 551 alin. (6)), iar fiecare etapă de urmărire se încheie cu un raport consemnat în cartea tehnică. Concret, beneficiarul trebuie să primească datele la timp, să aibă un circuit clar de decizie și să se asigure că proiectantul are acces direct la ele.

La terminarea lucrărilor, proiectantul poate adapta programul pentru exploatare pe baza măsurătorilor din execuție (art. 550 alin. (16)), iar dezvoltatorul predă cartea tehnică beneficiarului, la terminarea lucrărilor și la recepția finală. După recepția finală, obligațiile trec la proprietari și la cei care administrează clădirea.

Programul de urmărire a comportării făcea parte din proiectul tehnic și sub Legea 10/1995. Ce aduce nou Codul pe acest subiect? Prin ce se deosebește un program de urmărire complet de unul formal: mărimi urmărite, praguri, frecvențe corelate cu stadiile fizice de execuție?

Noutatea ține mai ales de precizie și de răspundere. Art. 550 alin. (13) cere ca programul să precizeze intervalul de timp, eventual raportat la stadiile fizice ale construirii, procedeele, mărimile urmărite și nivelul de precizie vizat, iar alin. (12) prevede că intervalul dintre două etape de urmărire nu poate depăși un an. Pentru construcțiile din CC3 și CC4 aflate sub urmărire specială, alin. (15) cere un document separat, proiectul tehnologic de monitorizare, întocmit de executantul specializat, iar art. 551 introduce graficul de monitorizare. Practic, proiectantul spune ce se urmărește și între ce limite, specialistul în monitorizare spune cum se măsoară, iar fiecare răspunde pentru ce a semnat.

Un program formal se reduce, de multe ori, la o singură frază: „urmărirea comportării se va realiza conform normativelor în vigoare”. Nu spune ce se măsoară, unde, cât de des sau cu ce precizie, așa că nu poate fi nici verificat, nici aplicat.

Un program complet pornește de la ipotezele de calcul ale proiectului și de la terenul de pe amplasament. La un ansamblu cu subsoluri adânci se urmăresc, de regulă, deplasările pereților de sprijin, tasările construcției noi și ale clădirilor vecine, înclinările, fisurile existente, nivelul apei subterane și, unde e cazul, eforturile din ancoraje, fiecare cu praguri derivate din calcul. Frecvența crește în timpul excavației și al coborârii la cota de fundare, când deformațiile evoluează cel mai repede, și se poate rări după ce structura subsolului preia împingerile. Un program cu măsurători lunare, indiferent de etapă, poate rata tocmai săptămânile care contează.

Precizia, deși cerută explicit de Cod, apare rar în caietele de sarcini. Fără ea, ofertele nu pot fi comparate, iar beneficiarul ajunge să aleagă după prețul cel mai mic între două servicii care seamănă doar pe hârtie.

Codul leagă urmărirea specială de clasa de consecințe a construcției. Pentru un ansamblu rezidențial cu excavație urbană adâncă, realizat lângă clădiri existente, cum se face încadrarea? Ce implică urmărirea specială pentru beneficiar: proiect de monitorizare, măsurătoare de referință, limite de atenționare, avertizare și alarmare?

Încadrarea o face proiectantul, potrivit art. 370 din Cod, și nu poate fi făcută într-o clasă inferioară celei indicate de lege. Până la apariția metodologiei se aplică anexa nr. 6 la Cod, iar pentru cei obișnuiți cu sistemul vechi, clasele CC1-CC4 corespund categoriilor de importanță D, C, B și A.

Clasa unui ansamblu depinde de regimul de înălțime, de numărul de oameni care îl vor folosi sau de amplasament, deci nu există un răspuns valabil pentru toate proiectele. O excavație adâncă lângă clădiri existente schimbă însă discuția, pentru că riscul privește și blocurile, casele și rețelele din zona de influență a săpăturii. Acest risc se evaluează pornind de la zona de influență a excavației: clădirile din această zonă se expertizează, pe baza studiului geotehnic și a soluției adoptate pentru incintă, iar din expertize rezultă valorile admisibile pe care se construiește urmărirea. Urmărirea specială se aplică construcțiilor noi din CC3 și CC4, stabilită prin proiect (art. 550 alin. (10)), iar pentru CC2 poate avea caracter temporar sau permanent (alin. (11)). Așadar, și un ansamblu din CC2 poate avea urmărire specială pe durata excavației și a infrastructurii, dacă proiectantul o consideră necesară.

Pentru beneficiar, asta înseamnă câteva lucruri concrete. Primul este proiectul de monitorizare, care acoperă întreaga zonă de influență și stabilește instrumentația potrivită terenului, poziția fiecărui punct de măsurare, precizia și frecvențele corelate cu etapele de execuție. Urmează măsurătoarea de referință, făcută înainte de primele lucrări pe teren și pe clădirile vecine, cu documentarea stării lor și a fisurilor existente. La ea se raportează tot ce urmează, iar odată pierdută nu mai poate fi refăcută.

Limitele de atenționare, avertizare și alarmare trebuie derivate din calculul proiectantului pentru construcția nouă și din expertizele tehnice pentru clădirile vecine și însoțite de regula pentru depășirea lor: cine este anunțat, în cât timp și cine decide dacă lucrările se ajustează sau se opresc. Pe proiectele noastre, o platformă compară automat fiecare valoare cu aceste limite și trimite alerte, iar inginerii noștri interpretează ce înseamnă valoarea pentru structură.

Contează și cine face măsurătorile. Normativul P 130-2025 prevede că investigațiile sunt efectuate de laboratoare autorizate, iar pentru urmărirea specială acestea trebuie să fie autorizate de ISC pe profilul corespunzător, în temeiul HG nr. 808/2005 și al Ordinului MDLPA nr. 838/2021. Raportată la valoarea investiției, monitorizarea este o linie mică de buget. Ce costă cu adevărat este o clădire vecină fisurată fără o stare inițială documentată sau un șantier oprit săptămâni întregi.

La recepție, obligațiile privind urmărirea comportării trec la proprietari și la cei care administrează clădirea. Ce trebuie să conțină cartea tehnică pentru ca urmărirea în exploatare să poată continua? Ce consecințe are o predare incompletă, pentru beneficiar și pentru utilizatori?

Cartea tehnică însoțește clădirea pe toată durata ei de existență și trece de la un proprietar la altul. Art. 529 și 530 din Cod îi întăresc rolul: ea trebuie să reflecte istoricul construcției, rezultatele urmăririi și intervențiile făcute în timp. Cartea tehnică se întocmește în format electronic și se încarcă în Registrul Național al Construcțiilor (art. 529 alin. (2)). Pentru CC3 și CC4, rezultatele măsurătorilor și rapoartele intră într-o bază de date centralizată, integrată în Registrul Național al Construcțiilor (art. 550 alin. (23)), iar pentru CC2 prevederea este opțională.

Ca urmărirea să poată continua, din cartea tehnică nu ar trebui să lipsească:

  • programul de urmărire pentru exploatare, actualizat de proiectant pe baza datelor din execuție, cu mărimile urmărite, intervalele, precizia și pragurile;
  • graficul de monitorizare la zi și toate rezultatele din execuție, de la măsurătoarea de referință până la ultima citire, cu rapoartele consemnate în jurnalul evenimentelor;
  • inventarul reperelor și al instrumentelor rămase pe clădire, cu poziția și starea lor, pentru că un reper de tasare acoperit la amenajarea parterului nu mai poate fi citit, iar seria de date se întrerupe;
  • instrucțiuni pentru urmărirea curentă, scrise pentru cei care o vor face efectiv: ce se observă, cât de des și când se cheamă un specialist.

Nepredarea cărții tehnice de către dezvoltator, necompletarea și nepăstrarea ei de către beneficiar sau proprietar, precum și neexecutarea urmăririi comportării în exploatare sunt contravenții sancționate potrivit art. 570 cu amenzi între 20.000 și 50.000 de lei. Amenzi existau și înainte, dar astăzi devine mult mai greu de susținut că nu se știa cui îi revine obligația. Rămâne și problema răspunderii, pentru că fără date despre comportarea clădirii în execuție, orice defect apărut ulterior se discută în expertize și uneori în instanță.

Pentru proprietari și pentru asociația lor, consecința este mai greu de reparat. Ei preiau o obligație legală fără instrumentele cu care să o îndeplinească: nu pot compara o fisură apărută după trei ani cu o stare inițială, iar la evaluarea pe care Codul o cere la zece ani de la recepție (art. 550 alin. (19)), expertul tehnic pornește practic de la zero. O clădire fără istoric documentat se vinde, se asigură și se reabilitează mai greu.

De aceea recomandăm dezvoltatorilor ca recepția să includă un moment în care datele de monitorizare și programul pentru exploatare sunt explicate celor care preiau clădirea. Iar cine cumpără un apartament are tot dreptul să întrebe dacă imobilul are carte tehnică completă și un program de urmărire la zi.

- NEWSLETTER -
Urmărește-ne:

Pentru cele mai relevante știri, interviuri, analize și oportunități din mediul de afaceri / antreprenoriat, urmărește Club Antreprenor pe WhatsApp.
👉 Abonează-te la Club Antreprenor pe WhatsApp.

Ne puteți urmări și pe Facebook, Linkedin, Twitter, Instagram, YouTube și Google News!

Scrie un comentariu
- Abonează-te la revista de business Club Antreprenor -ABONAMENT revista CLUB ANTREPRENOR 12 luni

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -brand fragedo transavia iunie 2026

Ultimele Știri

În al treilea trimestru din 2026 Hankook obține vânzări de ~3.336,4 mil. EUR și un profit operațional de ~365,5 mil. EUR

  O dezvoltare stabilă și consecventă a activității: cifră de vânzări consolidată la nivel global, de 5,465 mii de...
- Advertisement -TermeneRO Informații firme Verifică asociații și administratorii oricărei companii
- Advertisement -Abonament anual 12 luni la Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv
- Advertisement -oferta publicare articole copywriting content marketing online SEO Club Antreprenor Ziarul Pozitiv

Mai multe articole ca acesta

- Abonează-te la revista de business Club Antreprenor -ABONAMENT CLUB ANTREPRENOR 12 luni