Interviu cu Christian Raetscher, Fondator, German Quality Entertainment: Cel mai valoros sprijin vine prin prezență – prin faptul că oamenii aleg să vină la concerte, să cumpere bilete

Interviul Ediției

Interviu cu Christian Raetscher
Fondator, German Quality Entertainment

Cel mai valoros sprijin vine prin prezență –prin faptul că oamenii aleg să vină la concerte, să cumpere bilete

Când ați decis să alegeți meseria de impresar artistic și apoi de organizator de evenimente culturale? În ce context?

Încă din copilărie am fost atras de artă, tradiții și de muzică. Am crescut la Gârbova, județul Alba, într-o familie în care muzica era mereu prezentă – tatăl cânta în fanfară, mama în cor, iar eu participam la activitățile locale, baluri săsești, dans etnic, proiecte de cor.

Am învățat să cânt la pian de foarte mic, dar la vârsta de 7 ani am lăsat adevărații talentați să facă performanță, eu retragându-mă și dedicându-mă o perioadă copilăriei. Nu pentru foarte multă vreme, pentru că la vârsta de 13 ani, înainte de a pleca din țară, am organizat primul eveniment în comuna natală – un moment definitoriu, pentru că mi-am dat seama cât de mult mă încântă ideea de a aduce împreună artiști și public. Era o energie fantastică, o sinergie hipnotică aș putea spune. Era clar, microbul intrase deja în sânge și nu a mai plecat de atunci.

Plecarea în Germania, la adolescență, mi-a dat acces la o altă lume: profesionalism, organizare, standarde înalte. Am început să colaborez cu agenții germane, cu artiști, să învăț cum se pun lucrurile la punct din punct de vedere logistic, contractual, de producție. Asta m-a condus spre decizia de a fi impresar și apoi de a organiza evenimente proprii, cu propria mea viziune.

Ce reprezintă pentru dumneavoastră profesia de impresar & manager cultural și care sunt valorile după care v-aţi ghidat în exercitarea acesteia?

Profesia de impresar și manager cultural înseamnă mult mai mult decât tranzacții sau organizare de spectacole: înseamnă responsabilitate față de artă, față de artist și față de public. Înseamnă înainte de toate omenie. Să fii om!

Valorile mele fundamentale sunt: integritate – să fiu de încredere, să țin cuvântul dat; rigurozitate – atenție la detalii, meticulozitate în fiecare pas al organizării; exigență față de calitate – în sunet, în scenografie, în acustică; respect – față de artă, față de oamenii care fac posibil un eveniment; transparență în relațiile cu artiștii și cu partenerii. Mai cred în colaborare: nu poți realiza un eveniment de calitate în izolare, ci trebuie să lucrezi cu parteneri serioși, cu echipe dedicate.

Nu am urmărit niciodată să devin cel mai mare impresar, mari sunt toți. În schimb, mi-am dorit să fiu cel mai simpatic! Din exterior impresarii sunt antipatici, dar realitatea uneori este alta. Și realizez că am reușit să influențez în bine, să fiu cumva un exemplu bun de urmat în acest domeniu al impresariatului cât și în cel organizatoric. Suflu proaspăt și insistent, mereu pregătit. Numele care nu au mai avut succes muzical au fost reintroduse ușor de mine în urmă cu ceva ani iar acum au mare succes în diverse formate de concerte anii 80 și 90.

Ați plecat din țară cu familia, în 1984, la 13 ani. Cât de mult a contat experiența din Germania (München) pentru cariera dumneavoastră?

Experiența din Germania a fost crucială. Münchenul, cu infrastructura sa, cu stilul de lucru al agențiilor, al firmelor de producție, cu nivelul ridicat al standardelor tehnologice și logistice, m-a învățat ce înseamnă profesionalism adevărat: punctualitate, calitate, respect pentru cuvântul dat, pentru contract, răspundere – nu doar pentru ceea ce se vede, ci și pentru ceea ce nu se vede (sonorizare, backstage, siguranță, detalii tehnice, contabilitatea – plăți, salarii etc). De cele mai multe, spun “cuvântul meu este contract”, pentru că așa este!

De multe ori diferența între un concert bun și unul memorabil stă în aceste detalii invizibile publicului. Totodată, contactul cu artiști și impresari internaționali, cu mentalități diferite, m-a format – nu doar ca business, dar și ca om, ca manager, ca negociator.

Când ați fondat German Quality Entertainment? Cum este organizată echipa dumneavoastră?

Am fondat German Quality Entertainment (GQE) în vara anului 2014. Încă de la început mi-am propus un standard: evenimente premium, atenție la fiecare detaliu, să fim cunoscuți pentru calitate, nu pentru cantitate.

Structura echipei reflectă acest scop: avem departamente clare – booking & impresariat, producție tehnică, logistică, marketing & comunicare, „marketing excentric”, cum îi mai spun, relații cu artiștii, comunicare cu firmele de ticketing, networking excentric și aici, nu se poate fără. Și, nu în ultimul rând, management financiar inteligent. Fiecare structură are responsabilitățile sale, dar interdependența este foarte mare: colaborarea între echipe este esențială!

În plus, colaborez cu freelanceri și parteneri externi – strategi în comunicare, art directori, ingineri sunet, scenografi, desenatori, bijutieri, echipe de lumini, orchestre, coruri – pe proiecte, astfel încât să aducem expertiza necesară fiecărui tip de spectacol.

Cum vă motivați și stimulați echipa de angajați și colaboratori?

Cred că motivația vine din combinația între pasiune și recunoaștere. Încerc să transmit mereu viziunea: fiecare eveniment este o lucrare de artă, nu doar un contract.

Când echipa vede reacția publicului, când vede că un show s-a desfășurat impecabil, când feedback-ul este pozitiv, aceasta creează satisfacție profesională. Pe lângă asta, mă preocupă să creez condiţii bune de muncă: să fie clar cine, ce responsabilitate are, să fie respectat timpul, să fie echipă compensată corect și întotdeauna la timp, nu există altfel, îți pierzi echipa, să existe transparență, comunicare deschisă, lucrul în echipă.

De asemenea, pe proiecte mari, implic colaboratori de încredere și le ofer libertate creativă acolo unde e posibil, pentru că ideile bune pot veni de oriunde. Training, discuții post-eveniment, analiza feedback-ului – toate ajută. Noi suntem o fabrică de idei aici. Nu am timp să mă ocup de câte idei îmi vin dimineață în cap și atunci le mai și împărtășesc.

Ce artiști străini ați adus în țara noastră și ce artiști români ați dus în străinătate?

Am avut privilegiul să aduc în România artiști de renume internațional: Simply Red (premieră în România), Richard Clayderman, Jose Feliciano (premieră în România), Yngwie Malmsteen (premieră în România), Gregorian (premieră în România), Schiller. Desigur, Michael Bolton, ZAZ (premieră în București), Sandra, Chris de Burgh, Nigel Kennedy, Al Di Meola, Thomas Anders Modern Talking Band, Mariza, Joe Lynn Turner, Ara Malikian, Rusanda Panfili, Ana Moura, Ruslana, Los Vivancos și mulți, mulți alții. În curând, două premiere în România: Ray Wilson – fostul vocalist Genesis, și Maggie Reilly- voice of Mike Oldfield Band. În cadrul aceluiași eveniment și John Kelly, voice of Kelly Family, premiera în Capitală.

În ceea ce privește artiști români pe care i-am promovat în străinătate și nu numai, am colaborat cu diverși interpreți celebri, actori celebri, balet, coruri, proiecte culturale care reflectă tradiția și identitatea românească – am facilitat contacte și participări la festivaluri, evenimente de cultură în Germania și alte țări, acolo unde managerii/festivalurile solicitau. Este un proces continuu, pentru că succesul în afara țării presupune nu doar talent, ci și strategie, resurse, viziune internațională.

Printre artiștii români pot numi: Florin Piersic, Dem Rădulescu, Maria Dragomiroiu, Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Mădălina Manole, Ricky Dandel, Dan Spătaru, Cătălin Crișan, Gheorghe Gheorghiu, Valahia, 3 Sud Est, Stela Popescu și Alexandru Arșinel, Jean Constantin, mulți, mulți artiști români. Nu vreau să se supere nimeni pe care nu am reușit să cuprind aici!

Organizați concerte la Ateneul Român, dar și în alte locuri. Ce reprezintă Ateneul pentru dumneavoastră?

Ateneul Român are însemnătate specială pentru mine – este un simbol al culturii românești, al eleganței, al patrimoniului. Să organizez evenimente acolo înseamnă să contribui la conservarea și promovarea valorilor culturale, la oferirea unui spațiu potrivit pentru concerte de calitate, pentru muzică clasică, muzică de film, spectacole cu orchestre simfonice.

Ateneul impune și un standard despre ceea ce poate fi considerat “premium” în România: acustică bună, public educat, decor, logistică. Este un spațiu în care se simte responsabilitatea – atât față de artist, cât și față de public.

Cu cât timp înainte de ziua evenimentului / concertului luați legătura cu o orchestră sau cu impresarul acesteia?

În general, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Pentru concerte cu orchestre sau cu artiști mari, idealul este cu un an înainte să înceapă negocierile, să se stabilească contractele, logistica, sala, detaliile tehnice. Dar realitatea uneori impune ajustări: dacă un turneu al orchestrei este anunțat mai târziu sau dacă apar oportunități neașteptate.

Pentru concerte mai simple sau locale, termenul poate fi de câteva luni, însă pentru proiecte internaționale sau producții complexe, cu orchestră, decor, transport, aparate de sunet importate, decor de scenă – planificarea devine un proces pe termen lung, detaliat.

Care sunt cele mai mari provocări în organizarea unui concert la Ateneu sau la Sala Palatului?

Sunt mai multe dimensiuni: logistică, acustică, costuri, riscuri operatorii.

Costuri tehnice și acustice: Să obții o sonorizare, iluminat și scenografie care să servească întreaga sală și să ofere experiența pe care o promiți – asta înseamnă investiție, echipamente de calitate, ingineri buni.

Gestionarea spațiului și infrastructurii: Sala Palatului și Ateneul au propriile reguli, limitări de acces, back-stage, acces pentru echipamente voluminoase, trasport, montaj, demontaj etc.

Permise, autorizații, securitate: Trebuie să te asiguri că toate autorizațiile sunt la zi, că securitatea publicului și a artiștilor este garantată, că există planuri pentru situații de urgență, aspecte de sănătate și igienă etc.

Riscul vânzării de bilete: Chiar dacă aduci un artist mare, dacă publicul nu are suficientă încredere, dacă prețul biletelor este peste ce-și permite sau dacă promovarea nu ajunge la toți cei interesați, se pot întâlni surprize neplăcute.

Negocierea cu impresari, cu orchestre internaționale: tarife, condiții tehnice, cerințe speciale – toate acestea trebuie clarificate din timp.

Climă și context extern: factori cum ar fi situația economică, fluctuațiile prețurilor la energie, costurile transportului și cazării, disponibilitatea artiștilor etc.

Bucătăria internă pe care spectatorii nu o cunosc și care nouă de ocupă tot timpul!

Ce spectacole ați organizat în anul 2025?

În 2025 am desfășurat mai multe proiecte de prestigiu, menite să ridice standardul cultural și să ofere publicului experiențe memorabile:

“Ennio Morricone. Muzică De Oscar”. Orchestra Le Muse, dirijor – Andrea Albertini, special guest- Susanna Rigacci- un adevărat regal adus muzicii de film.

Pentru prima oară în România, Quintteto Astor Piazzolla, Oblivion Tour 2025, pentru prima oară pe tărâm autohton!

„Hans Zimmer’s Music in Bucharest by La Chapelle Sauvage” – un omagiu muzical dedicat compozitorului Hans Zimmer, interpretat de orchestra La Chapelle Sauvage, cu invitat special violonista Rusanda Panfili, la Ateneul Român.

Seria „Classy July la Ateneul Român”– concerte dedicate compozitorilor de muzică de film, cu orchestre internaționale, interpretări de excepție.

„Majestic Summer Concert Gala – 200 Years of Johann Strauss” cu Orchestra Palatului Schoenbrunn din Viena, sub bagheta maestrului Vinicius Kattah, soprana Jennifer Lary și baritonul Marco Di Sapia.

Ce urmează în următoarele luni, ce surprize pregătiți?

Lucrez, împreună cu echipa mea, la mai multe proiecte faine, care vor avea loc în luna cadourilor:

„Remember Classy Hits”, la Sala Palatului, ora 19.00- cu artiști și repertorii vizate spre un public care apreciază eleganța, vocea, poveștile din muzică, alături de Maggie Reilly, Ray Wilson, John Kelly și Jan Keizer.

Imperial Christmas Gala VI, concert de gală cu tematică vieneză, la Ateneul Român, pentru sărbători, pe data de 21 decembrie la Ateneul Român, ora 20.00 cu Schoenbrunn Palace Orchestra Vienna.

Alte evenimente memorabile: „Symphony of Emotions – Christmas Songs tot alături de Schoenbrunn Palace Orchestra Vienna, pe 21 decembrie la Ateneul Român, de la ora 13.00. Iar de la ora 16.00, tot un concert cu orchestra Balului vienez.

Creșterea colaborărilor internaționale, aducerea de orchestre, de solisti recunoscuți, proiecte care să combine muzica, vizualul și scenografia de înaltă clasă.

Dezvoltarea unor proiecte educaționale și culturale — de exemplu workshop-uri, invitații pentru tineri, colaborări cu școli de muzică, pentru a stimula interesul pentru muzica clasică și muzica de concert.

Mai multă implicare în promovarea turismului cultural — să legăm evenimentele noastre de experiențele locale, gastronomia, patrimoniul, astfel încât spectatorii să călătorească nu doar pentru concert, ci și pentru mai mult.

Dar în primul semestru al anului 2026?

Pentru începutul anului 2026 plănuiesc:

Câteva concerte în premieră, un nou concert Mariza în luna februarie la Sala Palatului, concertele de Crăciun, care să marcheze treceri, să aducă publicul într-o stare festivă.

Continuarea seriilor de gală și de muzică de film, deoarece cred că acestea au o rezonanță mare în rândul publicului care caută experiențe artistice mai profunde.

Poate extinderea calendarului la nivel național — nu doar București, ci concerte în orașe mai mici, acolo unde există public potențial și infrastructură decentă.

Continuarea creșterii calității tehnice: investiții în echipamente, colaborări cu firme de sonorizare și lumină de top, pentru a oferi experiențe de scenă la standarde internaționale.

Cum apreciați respectarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe pentru artiștii români și străini?

Cred că respectarea drepturilor de autor și conexe este fundamentală pentru sănătatea industriei muzicale. Fără protejarea intelectuală, fără plata corectă a drepturilor, nu există motivație pentru artiști să creeze.

În România s-au făcut progrese: organizațiile de gestiune colectivă, legislația, conștientizarea artiștilor și publicului s-au îmbunătățit. Dar mai sunt provocări: unele contracte nu sunt negociate la standarde internaționale, unele manifestări nu respectă toate obligațiile legale privind drepturile conexe. E nevoie de implicare instituțională, de transparență, de aplicare consecventă a legilor, de educație – atât a celor care organizează spectacole, cât și a publicului și artiștilor.

Aveți o serie de companii (parteneri) care vă sprijină în buna organizare a spectacolelor. Puteți să ne spuneți care sunt aceștia?

Da, colaborăm cu mai mulți parteneri esențiali: companii de sonorizare și tehnologie (echipamente de ultimă generație), firme de logistică și transport, agenții de Comunicare integrată și grafică, marketing online, sponsori corporativi care înțeleg valoarea culturii, restaurante, hoteluri, agenții de pază și protecție, firme de avocatură.

De asemenea, colaborăm cu instituții culturale, autorități locale, săli de spectacole, orchestre și coruri. Fiecare partener are un rol clar – fie tehnic, fie logistic, fie de promovare – și toate acestea trebuie sincronizate. Partenerii care împărtășesc valorile noastre – calitate, integritate, respect pentru artist și public – sunt cei alături de care dezvoltăm proiecte pe termen lung.

Ce avantaje are o firmă care investește în cultură / în artă?

Există numeroase avantaje:

Vizibilitate și branding: asocierea cu proiecte culturale de calitate aduce respect, imagine pozitivă, diferențiere.

Responsabilitate socială: sprijinirea culturii înseamnă sprijinirea identității, educației, coeziunii sociale — ceea ce adaugă valoare imaterială, dar foarte percepută.

Acces la public sofisticat: evenimentele premium atrag un public educat, dispus să aprecieze și să consume cultural, dar și să investească în experiențe.

Networking și relații pe termen lung: firmele care susțin arta pot dezvolta parteneriate cu instituții culturale, cu artiști, cu comunități — relații de durată ce pot deschide oportunități neașteptate.

Impact economic local: evenimentele culturale aduc oameni, turism, consum: cazare, transport, restaurante, comerț local – deci contribuie și la economie.

Oricum, știm foarte bine care este sprjinul pe care sectorul cultural îl primește de fiecare dată, an de an… Aproape niciun sprijin. Astfel încât organizarea unui concert reprezintă un real un risc pentru organizatori, în general. Mai ales ca publicul român este total atipic. Dar rămânem optimiști, pozitivi, aceasta este ideea, în fapt, nu-i așa?

Ce trebuie să facă o companie sau o persoană fizică care dorește să vă susțină? Cum ia legătura cu echipa dumneavoastră?

Oricine dorește să sprijine GQE German Quality Entertainment – fie companie, fie persoană fizică – este binevenit să ne contacteze direct prin departamentul nostru de comunicare și parteneriate, la adresa pr@gqentertainment.ro sau prin intermediul site-ului și al paginilor oficiale de social media. Fiecare mesaj primește un răspuns personalizat, pentru că tratăm orice propunere cu seriozitate și deschidere.

În ceea ce privește companiile, colaborarea poate lua forma unui parteneriat de imagine, a unei sponsorizări culturale, a unui sprijin logistic sau tehnic. Ceea ce contează pentru noi este compatibilitatea valorilor – ne dorim parteneri care respectă și înțelege cultura, calitatea și publicul. Construim relații durabile, nu parteneriate ocazionale: implicarea unei firme într-un proiect GQE devine un gest de responsabilitate culturală și socială, dar și o investiție în reputație și prestigiu.

Pe de altă parte, publicul din România are un rol mult mai important decât își imaginează, pentru că este cel care dă sens întregii noastre activități. Cel mai valoros sprijin vine prin prezență – prin faptul că oamenii aleg să vină la concerte, să cumpere bilete, să recomande evenimentele noastre prietenilor, să împărtășească experiența pe rețelele sociale. Fiecare spectator care intră în sala Ateneului sau a Sălii Palatului devine parte din povestea noastră și ajută la menținerea unui ecosistem cultural sănătos.

Sprijinul publicului poate însemna și implicare activă: feedback constructiv, propuneri de proiecte, sugestii de artiști, voluntariat, sau chiar mici contribuții financiare prin campanii dedicate susținerii culturii independente. În ultimii ani am observat că publicul român a devenit mai atent, mai curios, mai implicat – și asta ne dă speranță. Cultura are nevoie de o comunitate vie în jurul ei.

Ceea ce ne dorim, în esență, este să construim o comunitate de oameni care cred în artă, în calitate și în emoția autentică. Iar fiecare gest de sprijin – de la un parteneriat strategic până la o postare de apreciere – contează enorm. Pentru că doar împreună putem menține standardele pe care ni le-am asumat și putem continua să aducem în România experiențe muzicale demne de marile scene ale lumii.