Interviu cu E.S. Olivia Toderean, Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Arabă Egipt: Companiile importante din România ar trebui să privească cu mai mult interes spre piața egipteană

Interviu cu E.S. Olivia Toderean
Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României
în Republica Arabă Egipt

Companiile importante din România ar trebui să privească
cu mai mult interes spre piața egipteană

Olivia Toderean este diplomat de carieră și ocupă în prezent poziția de ambasador al României în Republica Arabă Egipt. Anterior, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, a deținut poziția de director pentru Planificare politică (2006 – 2010, 2016 – 2020), adjunct al ambasadorului României în Regatul Belgiei și însărcinat cu afaceri pentru anumite perioade, precum și cea de director general al Departamentului de Afaceri Globale (structura gestionează relațiile bilaterale cu țări din Orientul Mijlociu, Asia – Pacific, America Latină și zona Caraibelor, 2021 – 2023).

A început activitatea în cadrul MAE român în 2003, iar anterior a lucrat în mediul academic ca asistent și lector universitar în Relații internaționale, în cadrul Facultății de Științe Politice și Administrație Publică, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. După încheierea carierei universitare, a continuat să publice diverse lucrări în domeniul relațiilor internaționale, cărți și articole referitoare la teorii ale relațiilor internaționale, analiză de politică externă, teorii ale dezvoltării și gen în relații internaționale.

Are o diplomă de master obținută în cadrul Universității din Manchester (1999) și un doctorat în cadrul Școlii Naționale de Științe Politice și Administrație Publică (București, 2006), ambele în domeniul Științe Politice/Relații Internaționale. A fost beneficiara unor granturi oferite de Proiectul pentru Educație Civică (România), Michigan University (SUA), Sussex University (UK), Central European University (Ungaria) și European University Institute (Florența, Italia).

Are gradul diplomatic de ambasador, acordat prin decret prezidențial la 1 septembrie 2022. A primit două distincții publice din partea președintelui României: medalia pentru Merit Diplomatic în 2007 și decorația Merit Diplomatic în rang de cavaler, în 2019.

Ați preluat postul de ambasador în luna octombrie 2023. În această perioadă ați organizat o serie de evenimente economice și culturale, care au promovat România și companiile noastre pe piața egipteană. Care sunt domeniile în care firmele românești ar trebui să se uite cu mai mult curaj spre exporturi în Egipt sau spre cooperări în parteneriat cu companii egiptene?

Haideți să începem cu anumite elemente despre Egipt pentru cititorii dumneavoastră, interesați de o lectură economică. Cred că țara e binecunoscută românilor mai ales ca destinație turistică, mai puțin cunoscută economic, politic sau chiar cultural – în sensul succeselor sale artistice contemporane. Când vorbesc despre Egipt cu oamenii de afaceri din România care ni se adresează, fie eu personal, fie consilierul economic al Ambasadei, un om cu multă experiență practică, în teren, le spunem mereu că Egiptul este o țară esențială în trei zone strategice: Orientul Mijlociu, continentul african și bazinul mediteraneean. Dacă intri pe piața egipteană, se deschid perspective mai ușoare și spre alte piețe regionale. Egiptul are o poziție strategică la Marea Mediterană și la Marea Roșie, deține Canalul de Suez a cărei zonă economică liberă se extinde continuu, are o piață de aproape 110 milioane de locuitori, între care 35% populație foarte tânără, dar este în conexiuni economice intense cu Africa și Orientul Mijlociu. Acestor atu-uri de geografie economică li se adaugă altele, care reies din misiunea mea diplomatică de fiecare zi: relațiile bilaterale sunt foarte bune și oferă un context favorabil pentru o proiecție economică mai consistentă a conexiunilor politice și culturale foarte bune. Autoritățile egiptene sunt deschise la mai multe cooperări cu România în diferite domenii, astfel că încurajez oamenii de afaceri români care sE gândesc să se extindă spre această zonă (prin exporturi, delocalizări sau chiar joint ventures) să ne dea de veste cu încredere, fără ezitări – aprofundarea reală, dincolo de retorică, a relațiilor economice bilaterale este cea mai importantă prioritate a mandatului meu. Aceasta dat fiind că, după cum afirmam anterior, relațiile politice și în alte domenii sunt foarte bune și dinamice.

Mai este un factor cunoscut la nivelul Ambasadei, prin însăși rolul nostru, pe care mediile economice din România merită să îl cunoască: în ultimii ani autoritățile egiptene, pe baza orientărilor fixate de președintele Abdel Fattah El Sisi și urmărite sistematic de guvernul premierului Moustafa Madbouly, au promovat și promovează o agendă de modernizare accelerată a țării, în toate domeniile. Au fost realizate proiecte absolut impresionante de infrastructură, în mod special de transport și logistică (autostrăzi cu 3-4 benzi pe sens străbat țara până la cele mai îndepărtate destinații, au fost construite porturi maritime noi, se implementează conceptul de porturi uscate, zone economice libere, huburi logistice și de depozitare la volume impresionante). Strategia de dezvoltare socio-economică a țării, denumită Viziunea 2030, își propune dezvoltarea unei economii moderne, digitalizate, în care sectorul serviciilor și al producerii de bunuri la export cresc substanțial; la fel, sunt vizate educația și sănătatea pentru formarea treptată a unei forțe de muncă tot mai bine calificate, industrializarea țării în mod intensiv pe anumite sectoare, transformarea agriculturii prin cele mai noi tehnologii. Toți acești factori creează multe oportunități pentru firmele românești atât în exporturi de produse, servicii și expertiză, cât și în parteneriate. Avem astfel de exemple de succes deja stabilite, dar insuficiente față de atuurile celor două economii.

Pentru a fi și mai concretă, companiile importante din România ar trebui să privească cu mai mult interes spre piața egipteană, în special pe domenii precum:

1. Construcții și infrastructură – Egiptul investește masiv în orașe noi (de exemplu Noua Capitală Administrativă), autostrăzi, căi ferate și porturi. Firmele românești din domeniul materialelor de construcții (beton prefabricat, panouri sandwich, instalații electrice și sanitare) sau din execuția de lucrări (inclusiv proiectare) pot colabora cu dezvoltatorii egipteni;
2. Agroindustrie și tehnologii agricole – datorită dezvoltării zonelor agricole, Egiptul are nevoie de tehnologii pentru irigații, sere, procesare alimentară, depozitare la rece potrivit standardelor UE etc. Astfel, România poate fi unul din principalii exportatori de echipamente agricole, tractoare, sisteme de irigație, know-how în agricultură de precizie sau în domenii de inovare agricolă. Există legături pe linie de cercetare agricolă între cele două țări, le încurajăm și noi permanent dar totodată, promovez în dialogurile mele la Cairo și la București, importanța transferării acestor rezultate în proiecte economice concrete, profitabile ambelor părți;
3. Industria alimentară și procesare – există un real potențial de export al produselor românești, pe baza unei cunoașteri documentate și a unui marketing adecvat pieței egiptene (brânzeturi, conserve, dulciuri, mezeluri halal, apă minerală, vinuri – pentru sectorul de HoReCa) – lucrăm intens pe toate aceste domenii și sperăm să vedem rezultatele, în anii următori;
4. Energie și echipamente industriale – în ultima perioadă piața egipteană a devenit tot mai atractivă pentru companiile din România, astfel că avem la acest moment investiții reciproce și primele joint ventures atât în Egipt, cât și în România. Oportunitățile ar fi însă mult mai numeroase, și am în vedere efoturi pentru a promova noi produse românești la export precum: transformatoare, pompe industriale, turbine, componente pentru rafinării sau centrale electrice, alte utilaje și piese de utilaje industriale etc.
5. IT și digitalizare – Fiind o piață în creștere și continuă dezvoltare, cu autorități publice aflate în diferite stadii ale procesului de digitalizare, există cerere pentru soluții software, e-guvernare, educație digitală și securitate cibernetică.. Un astfel de domeniu nou al relațiilor ar putea fi deschis inclusiv prin inițierea unui dialog interguvernamental specific, mai ales că vorbim de procese conduse de instituțiile de stat din Egipt. Încurajez astfel de propuneri, ca o tatonare de ambele părți, dar activitatea mea este foarte intensă, așa încât prioritizez pentru moment domeniile în care discutăm idei și elemente foarte concrete, cu stakeholderi cunoscuți din ambele țări.
6. Sănătate și produse farmaceutice – Cred că și aici s-ar putea deschide perspective profitabile, într-o primă fază de export, ulterior poate chiar de producție delocalizată, pentru echipamente medicale, mobilier spitalicesc, instrumentar chirurgical, colaborări în domeniul medicamentelor generice, suplimentelor alimentare.
7. Personal încerc să încurajez și contactele cultural-artistice care ar putea duce la proiecte comune în industria de entertainment și în cea cinematografică, pe baza unor aspecte similare și a unor complementarități utile, dar aici, ca în domeniul IT și al sănătății, drumul nu e atât de bine conturat în această etapă, întrucât actorii relevanți din România nu au arătat un interes suficient de concret sau de susținut. Îmi rămâne pe radar și aș mobiliza oricând eforturile misiunii, dacă aș identifica proiecte concrete și serioase ale oricărei părții.

Egiptul este unul dintre cei mai mari parteneri economici ai României în Orientul Mijlociu și Africa, oscilând ca poziționare în topul primelor trei țări partenere. Care este nivelul actual al schimburilor comerciale? Ce produse exportăm noi și ce produse importăm?

Ca țară orientată spre sectorul turistic, Egiptul a fost lovit economic masiv de consecințele pandemiei de Covid-19. A urmat războiul din Ucraina care a marcat aprovizionarea cu cereale a țării, dependentă în mare măsură de grânele importate, pentru securitatea alimentară a populației – pâinea tradițională este puternic subvenționată de guvern pentru a fi accesibilă oricărei familii indiferent de venituri. A urmat criza din Fâșia Gaza, refugiații, insecuritatea regională extinsă și la Marea Roșie prin atacurile forțelor Houthi care au dus la scăderea masivă a traficului maritim comercial prin Canalul de Suez. Ca urmare, în ultimii trei ani economia egipteană se luptă cu provocări geopolitice de amploare, dar și cu dificultățile inerente unui proces amplu de reformare economică – am trecut și noi ca țară prin aceste etape dureroase uneori pentru populație, în anii 1990 și la începutul anilor 2000. Aceste tendințe geopolitice au avut impact și asupra comerțului bilateral și poziționării Egiptului în topul partenerilor României în Orient și Africa. În anul 2023, valoarea totală a schimburilor comerciale ale României cu Egipt a fost de 1,1 miliarde USD, cu o descreștere de 14% față de anul 2022. Exporturile românești pe piața egipteană au scăzut cu 29%, ajungând la valoarea de 582 milioane USD. Importurile în România de mărfuri egiptene au crescut cu 13%, până la valoarea totală de 521 milioane USD. Soldul balanței comerciale s-a menținut unul pozitiv, în favoarea României, fiind în sumă de 61 milioane USD.

În anul 2024 schimburile comerciale totale pe relația cu R. A. Egipt au fost de 1,14 milioane USD, înregistrând o ușoară creștere. Din păcate pentru interesele României, exporturile românești în Egipt, în anul 2024, au scăzut la 499,00 milioane USD, în timp ce importurile din Egipt au fost în valoare de 642,10 milioane USD, cu o creștere de 23,20% față de aceeași perioadă a anului 2023. Este pentru prima oară în mulți ani când vedem o inversare a balanței comerciale, ceea ce mă motivează și mai mult să încurajez producătorii români să aibă în vedere extinderea către piața egipteană. Este o economie cu un anumit specific, diferit desigur de o economie din UE, dar cu determinare și o abordare profesionistă de business, alături de sprijinul pe care Ambasada este dispusă să îl ofere mereu actorilor economici serioși, se poate ajunge la noi rezultate record. Îmi doresc foarte mult acest lucru, pentru că repet, ingredientele succesului există și sunt profund convinsă că piața economică a Egiptului este o piață de viitor, în care trebuie intrat acum ca moment de oportunitate maximă.

În anul 2024, printre exporturile noastre s-au numărat: produse ale regnului vegetal, în mod special grâu și porumb (rămânem a treia țară ca sursă de import de grâu pentru Egipt, cu circa 1 milion de tone /an, dar la mare distanță de ceilalți doi furnizori, Rusia și Ucraina; produse minerale); lemn, cărbune de lemn și articole de lemn; materiale plastice și cauciuc; hârtie și carton, articole din pastă de celuloză; metale comune și articole din metale comune; mașini, aparate și materiale electrice și părți ale acestora; reactori nucleari, boilere, mașini și dispozitive mecanice; automobile, tractoare, biciclete, alte vehicule, accesorii; produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe. La capitolul importuri, avem diverse produse ale regnului vegetal mai ales legume și fructe; produse ale industriei chimice; produse alimentare; materiale plastice și cauciuc; materiale textile și articole din textile; articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, produse ceramice, sticlă și articole din sticlă; metale comune și articole din metale comune; produse minerale.

Ce demersuri trebuie să facă o companie cu capital românesc care ar dori să pătrundă pe piața din Egipt? Ce sprijin poate oferi echipa pe care o conduceți?

Piața egipteană are specificitățile ei, fie ele cele instituționale și legislative, fie altele date de profilul socio-economic și modul de viață. Statul este un actor economic fundamental nu doar prin funcția executivă sau cea legislativă, ci și în calitate de deținător al infrastructurii, al unor companii de mari dimensiuni etc. Sunt în curs procese de privatizare recomandate și de FMI și Banca Mondială, dar statul rămâne și decidentul, și un jucător important. De aceea, este nevoie de buna înțelegere a pieței și stabilirea unor contacte solide, de încredere, pentru construirea unor proiecte de afaceri cu o anumită importanță. Pentru ca o companie cu capital românesc să pătrundă pe piața din Egipt, este necesar să urmeze o serie pași esențiali, unii similari de altfel cu extinderea pe orice piață. Este astfel nevoie de analiza pieței și fixarea unei strategii de intrare. Acestea trebuie să clarifice aspecte precum evaluarea cererii și a concurenței în domeniul de activitate al companiei; identificarea reglementărilor locale și a eventualelor restricții de acces pe piață; alegerea unei strategii de intrare: export direct, parteneriat local, înființarea unei filiale sau achiziția unei companii existente. O altă etapă este deciderea tipului de entitate juridică de înființat și înregistrarea în Egipt: înregistrarea unei companii în Egipt; colaborarea cu un avocat sau consultant local pentru redactarea actelor constitutive; obținerea licențelor și autorizațiilor necesare în funcție de domeniul de activitate. Urmează apoi stabilirea aspectelor fiscale și bancare: înregistrarea la autoritățile fiscale egiptene și obținerea unui cod de identificare fiscală; deschiderea unui cont bancar local pentru operațiunile financiare; informarea asupra regimului TVA și a altor taxe aplicabile. Toate aceste procese pot dura, întrucât cerințele birocratice sunt destul de numeroase, iar o parte dintre acestea nu sunt digitalizate încă. Urmează apoi și partea de recrutare și managementul resurselor umane, pentru care este nevoie de înțelegerea legislației muncii din Egipt; angajarea de personal local sau străini rezidenți în Egipt; stabilirea unui sistem de salarizare și beneficii conform normelor locale. În orice nou proiect de afaceri de talie medie sau mare, trebuie acordată atenție relației cu autoritățile și sprijinului guvernamental care ar putea fi acordat, de partea egipteană, de exemplu prin posibilitatea de a accesa programe de sprijin pentru investițiile străine (autohtone sau provenind din fonduri externe acordate Egiptului).

Recomand dialogul cu Ambasada României în Egipt încă din etapa analizării potențiale a Egiptului pentru proiecte de afaceri românești (exporturi sau altele). Dialogul se face în principal prin intermediul Biroului de Promovare Comercial-Economică din cadrul Ambasadei, ale cărui coordonate le găsiți pe pagina noastră de internet. La rândul meu, în măsura în care constatăm că avem de a face cu propuneri și interlocutori serioși, cu impact pozitiv asupra relațiilor economice bilaterale, sunt deschisă să mă implic personal – desigur, în cadrul definit de mandatul primit și de legile române – în toate etapele unde consider că pot face o diferență pozitivă pentru adoptarea unei decizii a companiilor românești sau cu instituțiile și alți parteneri egipteni. Sprijinul pe care echipa pe care o coordonez îl poate oferi inițiativelor companiilor românești este acela de facilitare a unei orientări inițiale pe piața egipteană și în arhitectura instituțională egipteană, de îndrumare pe liniile enumerate mai sus în etapa premergătoare angajării unor specialiști specifici fiecărei etape. Firmele trebuie să aibă în vedere că putem acorda asistență diplomatică și instituțională prin facilitarea contactelor cu autoritățile egiptene relevante pentru domeniul de activitate al companiei; sprijin în înțelegerea reglementărilor locale privind investițiile străine; recomandări privind structura juridică optimă, libertatea de decizie fiind a actorului economic însă. Putem oferi și sprijin prin networking relevant, între care conectarea cu Camerele de Comerț și alte organisme de afaceri bilaterale; organizarea sau sprijinirea participării la evenimente economice și târguri internaționale din Egipt; recomandarea de parteneri locali serioși, inclusiv consultanți juridici, fiscali și de resurse umane; recomandări privind protecția investițiilor și evitarea riscurilor economice sau legislative. O altă formă de sprijin sunt demersurile în domeniul logistic și administrativ. Dau câteva exemple: oferirea de informații despre reglementările privind vizele de afaceri și permisele de muncă pentru rezidenții străini; sprijin pentru delegațiile de afaceri românești care vizitează Egiptul; ghidaj de bază în procesul de deschidere a unui cont bancar și înregistrare fiscală în Egipt, urmând ca procesul în sine să se realizeze prin companii specializate. Ambasada acompaniază actorii economici români pe tot parcursul unui proiect de afaceri, în aspecte care îi revin ca atribuții și până la un anumit nivel de detaliere. Pentru că trebuie clarificat pentru cititori că rostul misiunii noastre diplomatice este de facilitare, promovare a intereselor românești, deschidere de uși, oferire de informații generale utile, dar nu avem prerogativele și nici nu am putea să ne substituim unor companii specializate în domeniul juridic, fiscal, bancar, de resurse umane de care este nevoie în cazul proiectelor cu o oarecare amploare.

Egiptul are de curând o nouă capitală administrativă. Ce provocări a avut echipa dumneavoastră datorită acestui proces?

Într-adevăr, începând cu 2024, am asistat la procesul de mutare treptată a tuturor instituțiilor centrale ale Egiptului în Noua Capitală Administrativă – un oraș nou, construit de la 0 în ultimii 5-6 ani, menit să mute centrul de greutate al activității guvernamentale într-o zonă mai favorabilă acesteia din punct de vedere al spațiului, traficului, infrastructurii fizice și de IT, al securității. Un oraș nou menit să comunice un mesaj despre noul Egipt sau Noua Republică așa cum o numesc autoritățile – un mesaj al modernității și contemporaneității Egiptului, al realizărilor de amploare extraordinară în timpi record, al facilitării unei vieți politice, administrative, financiare și culturale în pas cu vremurile și cu importanța țării pe plan regional și global. Cu o populație de 22 milioane de locuitori în Cairo metropolitan, vechiul oraș, în pofida farmecului său unic, are constrângeri fizice inevitabile și limite inerente în modernizarea conceptului de urbanism pentru a ajunge la parametri necesari actualmente. Traficul în Cairo este, o recunosc sincer, o adevărată provocare. El este celebru în lume pentru intensitatea sa la cote greu de imaginat chiar și pentru bucureșteni – aș glumi cunoscând nemulțumirile noastre tipice ca locuitori ai Capitalei. Ca urmare a acestui proces de mutare și „naștere” a unui nou oraș, ne adaptăm și noi permanent la Ambasadă la noua realitate, prin două tipuri de răspunsuri: un set de răspunsuri punctuale, pe termen scurt, inițiate la nivelul Ambasadei; un set de răspunsuri pe termen mediu-lung, care vor fi decise de Guvernul României, plecând de la informațiile și recomandările misiunii noastre diplomatice și de la alte considerente specifice unor astfel de decizii. Între măsurile punctuale, am început cu propria agendă și ritm: am integrat distanța de 156 km dus-întors între sediul Ambasadei și sediul MAE egiptean, ca și al altor ministere, în rutina de muncă. Grupez pe cât pot întâlnirile la sediile ministerelor pentru a atinge mai multe scopuri cu un singur drum, am identificat tipurile de muncă pe care le pot realiza în mașină pentru cele 2-3 ore în care sunt în deplasare spre sau dinspre noul sediu, organizez activitatea colegilor și corespondența diplomatică pentru a realiza cât mai multe lucruri cu ocazia unei singure deplasări.

Trebuie să spun că MAE egiptean încurajează puternic toate statele să mute permanent sediul misiunilor diplomatice în noul oraș. Guvernul României și MAE român au în vedere acest obiectiv dar el necesită demersuri de durată, care au fost inițiate și se derulează simultan cu această perioadă de tranziție a autorităților egiptene și a corpului funcționarilor publici, spre noua capitală. Simt nevoia să mai completez, pentru cititorii români, că țara noastră are în proprietate o clădire impresionantă prin dimensiuni în cartierul diplomatic celebru al Cairo denumit Zamalek – o insulă verde în mijlocul Nilului, marcată de arhitectură de influență franceză, unde sunt amplasate foarte multe ambasade și reședințe ale ambasadorilor la Cairo. Ea a fost proiectată și construită de România pentru a răspunde tuturor funcțiilor unei ambasade, este o proprietate a statului foarte bine amplasată, care este în avantajul nostru și care are nevoie de mentenanță și valorificare atent gândită pe mai departe, întrucât o bună parte a vieții sociale, culturale și economice a Egiptului rămâne corelată și orașului vechi.

Egiptul şi resorturile all-inclusive de la Marea Roşie au ajuns o destinaţie preferată a românilor. Ce le recomandați turiștilor din țara noastră să viziteze în Țara piramidelor?

Poate veți zâmbi dacă vă spun că pot face anumite recomandări, dar nu toate sunt experimentate personal. Postul la Cairo este unul complex și deosebit de solicitant, poate pe măsură profunzimii, istoriei și potențialului de dezvoltare în diferite domenii și proiecte noi. În plus, viața diplomatică este la rândul ei foarte intensă, Cairo având cel mai mare număr de ambasade de pe continentul african și găzduind și sediul Ligii Statelor Arabe pe lângă care sunt acreditată. De aceea, recunosc sincer că timpul liber este un concept destul de relativ și că visez, uneori, la zile în care voi vedea și eu direct numeroasele frumuseți ale țării despre care aud și citesc. Pot să vă spun însă clar că Egiptul are mult mai multe de oferit, diverse și rare, decât oferta turistică litorală care ne este îndeobște cunoscută. Este o țară sigură în cele mai multe zone, foarte primitoare cu turiștii și în general, o țară ospitalieră prin felul de a fi al oamenilor. Profit de interviu să recomand călduros tuturor românilor să consulte sfaturile și avertizările de călătorie ale MAE român oriunde ar merge, inclusiv în Egipt, pentru că sunt deosebit de utile. La fel, să reamintesc, inclusiv din experiența la misiune în situații foarte dificile ale unor cetățeni români, că o asigurare de sănătate valabilă cu o valoare minimă a primei de asigurare de 30.000 euro este necesară pentru a avea o vacanță liniștită și a fi protejat în caz de probleme de sănătate neașteptate. Dacă vorbim de vacanțele la mare, chiar și la acest capitol, observ că românii merg mult la Marea Roșie, dar poate merită amintit că Egiptul are și un litoral mediteranean cu orașul istoric Alexandria dar și stațiuni complet noi care sunt preferate de alți turiști, precum Alamein și New Alamein. Egiptul este una dintre cele mai vechi civilizații umane, cu vestigii impresionante atât arheologic și spiritual, cât și estetic, ca realizare artistică: ne gândim cu toții la cele trei piramide, dar lângă Cairo mai sunt precursoarele lor, piramidele în zona Saqqara inclusiv prima piramidă construită vreodată în lume, care sunt de o frumusețe aparte și permit și vizitarea interioară cu mai multe minuni de descoperit decât cele din Giza. Trebuie să adaug zona Luxor, cu Valea Regilor, Valea Reginelor, Valea Nobililor unde pot fi vizitate morminte subterane ca adevărate temple pentru eternitate, de-o frumusețe și precizie arhitecturală și artistică greu de descris în cuvinte. Aswan cu templele sale, satele nubiene care păstrează autenticitatea conexiunilor africane ale țării, frumusețea Nilului superior, constituie o altă zonă uimitoare – ceea ce pot spune pe testate. Alexandria, la Marea Mediterană, combină trăsăturile și vestigiile unui port istoric datând din antichitate, cu atmosfera unei stațiuni la mare. Chiar dacă din biblioteca și farul atât de celebre nu au mai rămas vestigii, marea la Alexandria rămâne de o frumusețe rară, iar Biblioteca Alexandrina, o construcție complet nouă, merită vizitată pentru conceptul arhitectonic extraordinar. Tot în această categorie de realizări contemporane ieșite din comun, trebuie să amintesc Grand Egyptian Museum, vizitabil deja în bună măsură. Deschiderea oficială al celui mai mare muzeu de egiptologie din lume va avea loc în data de 3 iulie 2025, cu o ceremonie fastuoasă. Muzeul promite deja să fie una dintre cele mai mari atracții la nivel mondial pentru pasionați ai civilizației faraonice. Lui i se mai adaugă Muzeul Național al Civilizației Egiptene, unde pot fi văzute 22 mumii de faraoni și regine consoarte, vechiul Muzeu Egiptean din Tahrir care deține colecții impresionante de artefacte antice, inclusiv mumii unice. Personal, îndrăgesc tot mai mult orașul medieval Cairo, care este probabil unul dintre cele mai mari fortărețe medievale cu ruine încă în picioare din lume. O vizită la Citadela lui Saladin și moscheea lui Mohamed Ali dezvăluie o priveliște superbă asupra orașului cu vestigiile sale medievale amestecate cu secolul XIX francez și dezvoltările urbane ulterioare. Arhitectura islamică din vechiul Cairo este spectaculoasă, de o frumusețe prea puțin cunoscută încă, ascunsă prin labirintul străduțelor care se întind din Bazarul Khan il Khalil (vechiul centru comercial al cetății) și până sus la Citadelă (vechiul sediu al puterii politice, militare și administrative). Cairo este și un oraș al pelerinilor creștini, pentru că într-unul din vechile cartiere antice și ulterior medievale, se găsesc primele biserici creștine, peștera unde se spune că s-a ascuns pentru câteva zile Familia Sfântă în fuga ei în Egipt, temnița unde a fost închis Sf. Gheorghe și o primă biserică dedicată acestuia pe locul în care a fost ucis – toate locuri cu semnificații unice pentru credincioșii creștini.

Care sunt domeniile economice din România care pot prezenta un interes crescut pentru investitorii egipteni?

Datorită poziției sale strategice în Europa, accesului la piața UE, dar și la zona balcanică, est-europeană sau a Caucazului de Sud, relațiilor economice în ascensiune cu țările din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, consider că sunt mai multe domenii economice atractive în România pentru potențialii investitori egipteni – și am deseori discuții cu oamenii de afaceri egipteni dat fiind că la scara economiei egiptene, există companii foarte puternice, cu tradiție, care ar merita să investească la rândul lor în România:

1. Agricultură și industrie alimentară: România are un potențial agricol uriaș, fiind unul dintre cei mai mari producători de cereale din UE și al treilea exportator de cereale pe piața egipteană după Rusia și Ucraina. Din punct de vedere al importurilor de cereale, Egiptul este cel mai mare importator la nivel mondial. Pentru a menține și dezvolta acest sector, companiile egiptene ar putea investi în ferme, silozuri, irigații sau procesare alimentară.
2. Energie (inclusiv regenerabilă): România are resurse de gaz natural, dar în ultima perioadă s-a axat, tot mai mult, pe investițiile în energia verde, profitând și de fondurile din PNRR. Din acest punct de vedere, Egiptul are expertiză în proiecte de energie solară la scară mare, care poate fi valorificată în parteneriate sau co-investiții. Există deja negocieri cu două mari companii egiptene pentru investiții în parcuri fotovoltaice, sper să le vedem finalizate în perioada imediat următoare. Totodată există deschiderea pentru dezvoltarea de posibile proiecte comune în infrastructură energetică și/sau exporturi de echipamente, unele dintre ele aflându-se deja în desfășurare sau nivel de contractare. Este important să le spunem investitorilor din fiecare țară să se uite mai cu atenție la cealaltă, pentru că pot fi dezvoltate noi legături concrete, benefice reciproc, de pe poziții parteneriale și într-o logică de afaceri mai rafinată, care trece de logica strictă export-import.
3. Construcții și infrastructură: ținând cont de anvergura companiilor egiptene la nivel regional și internațional privind dezvoltarea infrastructurii rutiere, portuare și feroviare, România poate atrage companii egiptene cu experiență pentru a participa în parteneriat la proiectele de interes. Un alt punct de interes poate fi și investițiile în imobiliare (proiecte rezidențiale, spații comerciale, parcuri industriale) unde, în ultimii ani, Egiptul a cunoscut o dezvoltare remarcabilă.
4. Industrie farmaceutică și dispozitive medicale: România are un sector farmaceutic dezvoltat, iar Egiptul este un jucător important în producția de medicamente. Astfel, posibile investiții în unități de producție sau distribuție în România, cu acces la piața UE poate fi unul dintre proiectele importante de menționat.

La final, vă rugăm să adresați un mesaj pentru cititorii revistei Club Antreprenor.

Încurajez cititorii revistei Clubul Antreprenor să ia în calcul Egiptul și să-l studieze mai îndeaproape, ca pe o țară care are multe de oferit atât pe linie de afaceri, cât și pe linie de turism sau de căutare a unor noi surse de inspirație în industriile creative. Ambasada României în Egipt lucrează permanent pentru a servi interesele României și ale cetățenilor ei și vă asigur că această afirmație generală se traduce într-o activitate intensă, dedicată, profesionistă, în fiecare zi, în care încercăm să sprijinim mai multe contacte și mai multe proiecte românești concrete în toate domeniile, în relația cu Egiptul.