Interviu cu Octavian Barbu, Business Development Manager, Baker Tilly România: Feedback-ul pozitiv din partea clienților ne motivează să ne îmbunătățim continuu

Interviu cu Octavian Barbu

Business Development Manager, Baker Tilly România

Feedback-ul pozitiv din partea clienților
ne motivează să ne îmbunătățim continuu

Cum apreciați activitatea și bilanțul Baker Tilly România în anul 2024?

Activitatea Baker Tilly România în anul 2024 a fost una remarcabilă, reflectând o creștere constantă atât în ceea ce privește volumul de lucru, cât și satisfacția clienților. Bilanțul anual arată o expansiune semnificativă a portofoliului de servicii, păstrând în același timp standarde înalte de calitate. Am reușit să consolidăm relațiile cu partenerii noștri, iar feedback-ul pozitiv din partea clienților ne motivează să ne îmbunătățim continuu.

Cum este organizată echipa dumneavoastră? Care sunt departamentele cele mai importante? Ce avantaje vă conferă apartenența la rețeaua Baker Tilly și la know-how-ul acesteia?

Echipa noastră este organizată pe departamente specializate, cum ar fi audit, consultanță fiscală, contabilitate, servicii de ESG și digitalizare. Toate departamentele noastre sunt extrem de importante deoarece colaborează strâns pentru a oferi soluții integrate partenerilor noștri. Apartenența la rețeaua Baker Tilly ne oferă acces la o resursă extrem de valoroasă în ceea privește know-how-ul și bunele practici internaționale, precum și la resurse globale, ceea ce îmbunătățește semnificativ calitatea serviciilor noastre.

Cum apreciați interesul companiilor românești și a celor multinaționale care activează în țara noastră pentru aplicarea normelor ESG?

Se estimează că peste 5.000 de companii din România trebuie să publice un raport ESG conform Directivei privind Raportarea Sustenabilității Corporative (CSRD), care a intrat în vigoare în luna ianuarie a acestui an. Am observat un interes tot mai mare pentru ESG din acest motiv, deși va mai necesita un timp până când ESG va deveni o practică uzuală în România, nu doar în ceea ce privește raportarea, ci și integrarea completă a ESG în strategia și operațiunile unei companii.

Instanțele sunt foarte ocupate cu dosarele având ca obiect contenciosul administrativ și fiscal. Cum vedeți interesul șefilor de instituții publice în a avea angajați care stăpânesc bine legislația și procedurile, pentru a preveni litigiile?

Consider că este esențial ca instituțiile publice să acorde o atenție sporită formării profesionale a angajaților în domeniul legislației și al procedurilor administrative. Un angajat bine pregătit poate contribui semnificativ la reducerea riscurilor de litigii, ceea ce, pe termen lung, economisește timp, resurse și sprijină o mai bună relație cu contribuabilii. Într-o lume în continuă schimbare legislativă, prevenția devine mai valoroasă decât intervenția.

Digitalizarea își extinde tot mai mult sfera de aplicabilitate. Auditul este inclus în această sferă de impact. Ce recomandări aveți pentru directorii financiari ai companiilor cu care colaborați? Cât de bine / mult trebuie să colaboreze cu departamentul de IT?

Recomand directorilor financiari, și în general structurii de top management să colaboreze îndeaproape cu departamentul IT pentru a implementa soluții digitale eficiente care să îmbunătățească procesul de audit. Această colaborare nu doar că optimizează fluxul de lucru, dar ajută și la adunarea și analizarea datelor într-un mod mai rapid și mai precis. Integrarea tehnologiilor avansate, precum inteligența artificială și analiza datelor, poate transforma modul în care auditul este realizat, aducând un plus de valoare pentru companie.

Este de așteptat ca numărul firmelor care apelează la procedura insolvenței să crească susținut, în următoarea perioadă. Împărtășiți această prognoză? În ce sectoare economice credeți că vom avea mai multe insolvențe?

Într-adevăr, împărtășesc această prognoză iar creșterea numărului de insolvențe este așteptată chiar și în țările europene dezvoltate, având în vedere contextul economic actual, marcat de factori precum creșterea costurilor de finanțare, inflația și provocările din lanțurile de aprovizionare. În special, sectoarele precum construcțiile, comerțul cu amănuntul și micile afaceri din industrie pot fi mai vulnerabile, din cauza marjelor mici de profit și a dependenței de creditare.

Totuși, consider că firmele care acționează din timp, apelând la servicii de restructurare sau optimizare a operațiunilor, pot transforma aceste provocări în oportunități.

Cum apreciați nivelul de conștientizare/gradul de cunoaștere a managerilor români în privința regulilor și standardelor de compliance (conformarea cu normele legale)?

Compliance-ul a devenit o prioritate pentru tot mai mulți manageri români, mai ales în contextul creșterii cerințelor de raportare și a riscurilor de penalități. Totuși, mai ales în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii, conformarea este văzută uneori ca o povară administrativă, și nu ca un avantaj competitiv. Este important să promovăm ideea că respectarea regulilor nu doar că reduce riscurile, ci și contribuie la reputația și succesul unei afaceri.

În ultimii ani, marile corporații de la noi, dar și firmele mici au înțeles însemnătatea responsabilității sociale. Au înțeles că pentru a exista, este nevoie să dea înapoi comunității. Ce ar trebui să facă autoritățile locale și centrale pentru a stimula companiile să investească în proiecte de CSR (Corporate social responsibility)?

O strategie bine conturată de responsabilitate socială corporativă (CSR) poate aduce numeroase beneficii unei companii, printre care:

• Angajamentul și retenția angajaților – Consolidarea sentimentului de apartenență la companie și mândria acestora atunci când văd că firma lor face o diferență. Voluntariatul este, de asemenea, o modalitate excelentă de teambuilding și contribuie la bunăstarea angajaților.
• Bază loială de clienți – Studiile arată că clienții brandurilor mai sustenabile tind să fie mai loiali și sunt dispuși să plătească mai mult pentru un produs, dacă simt că acesta este benefic pentru mediu și societate.
• Reputație corporativă solidă – O reputație bună poate influența pozitiv performanța și profitabilitatea companiei.

În același timp, companiile pot acționa rapid și agil, completând munca guvernelor, mai ales în situații de urgență. Exemple relevante includ donațiile de echipamente medicale esențiale din partea companiilor din întreaga lume în timpul pandemiei de COVID-19, oferind sprijin și resurse pentru serviciile esențiale de sănătate.

Autoritățile centrale pot încuraja proiectele CSR prin stimulente fiscale, dar, cel mai important, prin facilitarea procesului de implicare a companiilor. De exemplu, pot aborda proactiv companiile cu idei de proiecte, asigurându-se că acestea contribuie la nevoile reale ale societății.