Interviu cu Ana Maria Mircea, Fondator al restaurantului Dacia Romanian Dining și Președinte, Asociația Babicului de Buzău: Am observat o deschidere tot mai mare către inovație și colaborare între antreprenori și autorități

Interviu cu Ana Maria Mircea

Fondator al restaurantului Dacia Romanian Dining și
Președinte, Asociația Babicului de Buzău

Am observat o deschidere tot mai mare către inovație și colaborare între antreprenori și autorități

Aveți o vastă experiență de lider și antreprenor. Sunteți fondator al restaurantului Dacia Romanian Dining, al carmangeriei Dacia Romanian Gourmet şi fost manager în compania RoxAna. Cât de mult a contat sprijinul părinților în această călătorie antreprenorială?

Într-adevăr, deja am o experiență de 14 ani în antreprenoriat și consider că primii mentori au fost părinții mei în acest drum, căci m-au inspirat către o viață mai bună, către evoluție, iar bunica mea a fost prima care m-a învățat să-mi iubesc tradițiile sub orice formă, de cântec popular, port tradițional, gust autentic sau respect către ortodoxie.

Părinții m-au făcut să îmi doresc să îmi dezvolt competențele și să dobândesc cunoștințele necesare către un antreprenoriat sustenabil, iar de cele mai multe ori lipsa încrederii lor în viziunea personală m-a ambiționat să-mi găsesc propriul drum și mai ales să aduc în lume un produs, serviciu cu impact și cu adevărat valoros pentru societate.

Cum a decurs procesul de transfer al afacerii către generaţiile următoare?

Am inspirat din călătoriile mele și din cultura altor țări pentru a aduce un plus afacerii mele. Fiind a doua generație care lucrează în comerț, a fost necesar să dobândesc educație antreprenorială la standarde internaționale ca să pot găsi soluții reale la provocările, limitările și blocajele pe care le aveam în afacerea de familie. Am urmat studii atât naționale cât și internaționale, Academia de Business Cristian Onețiu, dar și 10 ani de dezvoltare personală și formări profesionale specifice industriilor în care lucrez.

Tocmai datorită mentalității diferite dintre generații și Viziunea de Expansiune diferită pe care eu o vedeam am decis să mă implic în propriile afaceri și să cresc în următoarea etapă.

Care credeți că sunt trăsăturile dumneavoastră de personalitate care v-au făcut să aveți succes în domeniul în care activați?

Acum uitându-mă în urmă înțeleg că este nevoie de un mix de trăsături încât să poți să reușești în lumea afacerilor. În primul rând este nevoie să ai un scop clar definit, o viziune personală și profesională care să te motiveze și să îți ofere energie suficientă să treci peste toate provocările.

Capacitatea de a învăța din eșecuri, de a mă adapta la partea bună a oamenilor cu care colaborez, de a vedea respingerile și obstacolele ca pe oportunități cred că m-a ajutat cel mai mult.

Apoi este nevoie să cultivi în viața ta ritualuri care să-ți aducă echilibru mental, emoțional și fizic, un stil de viață sănătos care să susțină corpul, să ai scopuri mărețe, să te raportezi la repere corecte de viață.

Perseverența, Curajul, Reziliența și Ambiția continuă de a învăța și a evolua au fost foarte importante, dar și Încăpățânarea de a impleti inovația și tradiția.

Dacia Romanian Dining este un restaurant de lux care valorifică gustul preparatelor tradiționale. Cu ce furnizori locali aveți parteneriate?

Am fost întotdeauna dedicată colaborării cu furnizori locali care împărtășesc pasiunea noastră pentru calitate. Relațiile noastre cu agricultorii, cooperative agricole, ferme locale și mici producătorii locali ne permit să oferim preparate diferențiatoare și autentice, cu ingrediente sănătoase pentru meniul nostru. Am folosit de la început în meniu la gătit apa alcalină, ingrediente BIO, Organice și produse tradiționale locale cu atestat tradițional.

Pe ce bucătărie v-ați axat? De unde ați adus bucătarii?

Babicul de Buzău, cârnații de Pleşcoi și brânza de Horezu sunt doar câteva dintre ingredientele noastre de bază. Ne dorim să promovăm cât mai mult produsele locale și să oferim o experiență autentică, reinterpretată într-o experiență luxuriantă, contemporană.

Atât eu cât și colegii mei am studiat la Institutul Culinar Auguste Escoffier și am fost certificați pentru a ne inspira din preparatele franțuzești și a interpreta produsul tradițional buzoian într-un meniu cu adevărat inovator, diferențiator dar care păstrează esența culturii românești și AND-ul nostru gastronomic.

Care sunt cele mai solicitate meniuri și care sunt specialitățile preferate de dumneavoastră?

Printre cele mai solicitate preparate sunt tăițeii meșteșugiți cu babic de Buzău, pitușcă, trufe și brânză de Horezu, un fel care reflectă perfect echilibrul între tradiție și rafinament. Un alt preparat iubit este și Risotto cu Cărnați de Pleșcoi, parmezan și petale de roșii uscate. Personal, acest preparat îmi este foarte drag, iar un alt favorit este desertul “Inima Reginei Maria”, un mousse de ciocolată albă și lapte de cocos, servit într-un mod spectaculos cu cloche auriu și șampanie fără alcool.

Municipiul Buzău și județul Buzău au avut o evoluție consistentă, în ultimii ani. Cum apreciați dezvoltarea mediului antreprenorial de aici?

Dezvoltarea mediului antreprenorial în Buzău a fost remarcabilă, în special în ultimii ani, datorită investițiilor în infrastructură și a recunoașterii Geoparcului Ținutul Buzăului ca patrimoniu UNESCO. Consiliul Județean a făcut o treabă extraordinară promovând acest Ținut, iar noi am fost inspirați să inventăm un Meniu Special dedicat Geo Parcului cu GEO produse, brevetate și ele la OSIM, ca și cele de mai sus menționate. Un exemplu de astfel de preparat este Mușchiulețul de vițel Focurile Vii de la Lopătari, un dish spectaculos pe pat de cenușă comestibilă și flambat asemenea locului din Ținut.

Am observat o deschidere tot mai mare către inovație și colaborare între antreprenori și autorități. Această evoluție a adus nu doar creșteri economice, dar și o creștere a numărului de turiști interesați de experiențele locale. În acest context, cred că afacerea mea, care valorifică tradițiile gastronomice, contribuie la consolidarea imaginii județului Buzău ca o destinație de top pentru turismul gastronomic.

Cum vedeți parteneriatul dintre mediul de afaceri și autoritățile locale?

Cred că un parteneriat strâns între mediul de afaceri și autoritățile locale este esențial pentru dezvoltarea pe termen lung. În Buzău, am văzut cum autoritățile au început să fie mai receptive la nevoile antreprenorilor, iar asta ne-a ajutat să promovăm turismul și produsele locale. Colaborarea aceasta ne permite să creștem și să aducem plus valoare, atât din punct de vedere economic, cât și cultural.

Am dat curs tuturor invitațiilor de la Direcția Agricolă, pentru promovarea Babicului de Buzău cât și a târgurilor internaționale unde au fost prezentate produsele certificate IGP de către Ministerul Agriculturii. De asemenea, Muzeul Județean de Istorie, Teatrul “George Ciprian” din Buzău, Camera de Comerț a județului Buzău ne-au susținut în dezvoltarea clubului de afaceri Bizz Club Buzău pe care l-am deschis în urmă cu un an de zile și unde oferim netwotking și educație antreprenorială.

Pot fi atrași mai mulți turiști în zonă plecând de la experiențele culinare și de la calitatea serviciilor?

Absolut. Experiențele culinare sunt un magnet pentru turiștii care caută autenticitate și calitate. La Dacia Romanian Dining, am observat un interes crescut din partea turiștilor internaționali care vor să descopere gusturile locale reinterpretate într-o manieră de lux. Gastronomia locală poate fi o poartă către o experiență completă în care tradiția, cultura și peisajele naturale se îmbină armonios. Cred că putem atrage și mai mulți turiști prin promovarea acestor experiențe unice, atât la nivel național, cât și internațional.

Care sunt cele mai mari provocări cu care vă confruntați în prezent?

Una dintre cele mai mari provocări este menținerea calității constante în condițiile unei piețe în schimbare rapidă cât și a standardului de servire ridicat, oferind experiențe culinare și tasting menu local. De asemenea, pandemia a fost un test major pentru adaptabilitatea noastră, forțându-ne să regândim modelele de afaceri și să inovăm pentru a rămâne relevanți.

Babicul de Buzău își așteaptă certificarea europeană pe sistemul de calitate pentru eticheta Indicație Geografică Protejată (IGP). Ce și-a propus Asociația Babicului de Buzău?

Asociația Babicului de Buzău lucrează intens pentru a obține certificarea IGP, care ar consolida poziția acestui produs tradițional pe piața europeană. Obținerea acestei etichete ar proteja produsul și ar spori vizibilitatea lui ca și Tezaur Gastronomic local unic, contribuind la promovarea județului Buzău și a tradițiilor sale.

Misiunea noastră este să păstrăm autenticitatea babicului și să asigurăm standardele de calitate, astfel încât acest produs să devină un ambasador al culturii gastronomice buzoiene atât pe piața națională cât și internațională.

Lumea în care trăim se transformă rapid. Piața se schimbă, la fel și cerințele. Cum reușiți să fiți mereu la zi cu toate tendințele?

Pentru a fi mereu la curent cu tendințele, este esențial să avem o mentalitate deschisă și să fim flexibili. Îmi place să călătoresc și să învăț din experiențele altor restaurante de top din lume, dar și să fiu atentă la feedback-ul clienților noștri. Inovația și creativitatea sunt cheile succesului într-o piață în continuă schimbare. De asemenea, investesc în educație continuă și particip la conferințe internaționale din domeniul gastronomiei și antreprenoriatului, ceea ce mă ajută să înțeleg mai bine noile cerințe ale pieței și cum pot răspunde mai bine la ele.

Sunteți și business mentor. Ce sfaturi aveți pentru cei care vor sa își deschidă un business în perioada următoare?

Primul meu sfat ar fi să pornească cu pasiune și dedicare, cu valori reale inspirate din interiorul lor, nu din motivație financiară. Nu este suficient să ai o idee bună, trebuie să fii dispus să muncești din greu și să îți asumi riscuri. De asemenea, este vital să îți cunoști foarte bine piața și să fii deschis la învățare continuă, să investești în dezvoltarea competențelor și acumularea de know how specific pentru industria unde vrei să cucerești o parte din piață.

Un alt aspect important este să ai răbdare, deoarece succesul nu vine peste noapte, ci prin muncă constantă și prin capacitatea de a învăța din greșeli, de a reconfigura planul de afaceri și strategia acestuia atunci când rezultatele din Bugetul de Venituri și Cheltuieli nu este cel previzionat. Instrumentele cu care un Start Up poate să accelereze în business-ul lui sunt nenumărate. La Academia noastră de business, atât eu cât și colegii mei facem acest lucru, oferim soluții și idei. Este important ca tinerii antreprenori să-și scurteze drumul bătătorit deja de altcineva, dacă au această șansă.

Ce credeți că ar trebui să facă viitorul Executiv pentru a moderniza administrația, a reduce birocrația și a stimula mediul de afaceri?

Cred că ar fi esențial ca viitorul Executiv să simplifice procesul birocratic, care de multe ori îngreunează dezvoltarea afacerilor. De asemenea, ar trebui să existe mai multe facilități pentru antreprenorii locali și un sprijin mai mare pentru producătorii mici. Digitalizarea administrației publice ar fi un pas important pentru a eficientiza interacțiunea între mediul de afaceri și autorități. În plus, investițiile în sănătate, turism, educație antreprenorială și în infrastructură sunt esențiale pentru a stimula dezvoltarea economică. Este nevoie de o comunicare mai bună cu mediul antreprenoriat, astfel încât modificările legislative să fie făcute în acord cu provocările reale din piață, cu scopul stimulării antreprenoriatului românesc majoritar, și nu al investitorilor străini care să ne invadeze piața cu produse chimicalizate și total în dezacord cu cultura poporului român.

Cred cu tărie că românii de acasă au dreptul să mănânce bine, sănătos și curat, să-și practice decent și cu demnitate meseria, fie de antreprenor fie alta în țara lor, fără să fie nevoiți să caute alte piețe și medii valoroase. ci să fie stimulați să-și dezvolte economia din țara mamă.

Cum vedeți evoluția afacerilor de familie în țara noastră, ținând cont de nivelul nostru de acum și de nivelul la care au ajuns statele din Europa Centrală?

Afacerile de familie din România au un potențial uriaș de creștere, dar este important ca acestea să fie sprijinite și încurajate să se modernizeze. În Europa Centrală, multe afaceri de familie au reușit să își găsească locul pe piața internațională prin digitalizare și prin inovare constantă. Cred că afacerile de familie din România pot urma același model dacă investesc în educație antreprenorială și dacă învață să îmbine tradiția cu tehnologiile moderne. De asemenea, tranziția către următoarea generație trebuie gestionată cu grijă și respect pentru valorile inițiale ale afacerii iar în această direcție alte țări au Comunități de Business dedicate și specializate pe acest proces, care este unul de durată și se face într-o anume structură.

Cum găsiţi echilibrul între viaţa personală şi cea profesională? Ce lucruri aduc bucurie în viaţa dumneavoastră, în afara profesiei?

Pentru mine, echilibrul dintre viața personală și cea profesională este extrem de important și a fost mereu una din cele mai mari provocări. Îmi place să petrec timp cu familia mea, cu soțul meu și să mă relaxez în natură sau la cursuri despre sănătate și bio tehnologie, atunci când programul îmi permite. Aici am dezvoltat o altă latură a carierei mele, cea de consilier de stil de viață sănătos și life coach, cu instrumente de biohacking pentru performanță antreprenorială și eficiență. Sportul, nutriția, moda și călătoriile sunt alte moduri prin care reușesc să mă deconectez de la ritmul alert al afacerilor. De asemenea, mă inspir din artă, literatură și cultură, mai ales din personalitățile mari ale țării noastre de la 1900 și nu numai, toate acestea fiind surse de energie creativă care mă ajută să îmi păstrez autenticitatea, identitatea și pasiunea în toate proiectele pe care le fac.

Toate activitățile, proiectele și afacerile pe care le întreprind au la bază inspirația din ADN-ul cultural, tradițional, gastronomic și artistic al țării mele pentru ca viitorii noștri copii să poată crește frumos în țara lor, într-un mediu antreprenorial sănătos. Aceasta este adevărata moștenire de la bunici și părinți, pe care avem datoria să o dezvoltăm în România.