vineri, iulie 19, 2024

Interviu cu Ovidiu DRANGA, Ambasadorul României în Japonia: Interesul nipon pentru piața din România a început să crească simțitor

Evenimente Club Antreprenor

Redacțiahttps://www.clubantreprenor.ro/
Club Antreprenor dezvoltă cultura antreprenorială care se evidențiază prin varietatea activităților sale, inclusiv site-ul, revista și evenimentele de business.

Interviu cu Ovidiu DRANGA, Ambasadorul României în Japonia

Interesul nipon pentru piața din România a început să crească simțitor

Președintele României, Klaus Iohannis și Premierul Japoniei, Fumio Kishida, au semnat în luna martie 2023, la Tokyo, Declarația privind Parteneriatul Strategic bilateral între cele două state. Cum s-a reușit acest obiectiv? Câți experți și ce instituții au fost implicate?

Declarația de instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, semnată la Tokyo, pe 7 martie 2023, de președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Fumio Kishida, reprezintă punctul culminant al unei dinamici ascendente înregistrate în ultimii ani între cele două țări pe toate dimensiunile relevante ale cooperării bilaterale. Ideea a fost lansată în 2018 în dialogul dintre șeful statului român și regretatul fost premier al Japoniei, Shinzo Abe, cu ocazia vizitei acestuia din urmă la București.

Eforturile României din ultimii ani au fost consecvent și prioritar orientate spre atingerea acestui obiectiv, care se constituie într-o realizare cu adevărat istorică, în condițiile în care marchează ridicarea relațiilor bilaterale la cel mai înalt nivel existent între două țări, acela de Parteneriat Strategic.

În primul rând, interacțiunea româno-niponă a cunoscut o relansare substanțială pe palierul politico-diplomatic. Printre reperele majore, consemnate după 2018, se numără: vizita Președintelui Klaus Iohannis la Tokyo pentru ceremonia de urcare pe tron a Împăratului Naruhito (octombrie 2019), aniversarea a 100 de ani de relații diplomatice româno-japoneze (2020), vizita la Tokyo și întrevederi ale unei delegații române la nivel de prim-ministru și președinte al Camerei Deputaților, cu prilejul funeraliilor naționale organizate pentru premierul S. Abe (septembrie 2022), consultările dintre miniștrii afacerilor externe român și japonez (februarie 2022, în marja Conferinței de securitate de la München).

Pe de altă parte, toate  aceste acțiuni au fost sprijinite sau completate de numeroase alte contacte, la nivel înalt sau de lucru, pe linia Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerului Culturii, a diplomației parlamentare etc. 

Trebuie să admitem, de asemenea, că războiul ilegal și inacceptabil declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a contribuit neîndoielnic la amplificarea dialogului și cooperării dintre România și Japonia pe dimensiunea strategică a securității. 

În ceea ce privește instituțiile și experții implicați strict în elaborarea și avizarea documentului de instituire a Parteneriatului Strategic RO-JP, v-aș spune doar că întreg Guvernul, incluzând ansamblul ministerelor, dar și o serie de agenții relevante, precum și Administrația Prezidențială, au participat, într-un fel sau altul, la acest demers.

Deci este vorba despre o implicare instituțională foarte vastă. Coordonarea și compilarea contribuțiilor sectoriale și negocierea cu partea niponă au revenit, cum este și normal, Ministerului Afacerilor Externe, numai din cadrul acestuia fiind angajați în proces, în diferite etape și pe diferite componente, zeci de diplomați și persoane cu funcții de conducere.

Ce aduce în plus parteneriatul cu Japonia, în raport cu alte parteneriate strategice ale României?

Declarația de instituire a Parteneriatului Strategic cu Japonia este unul dintre cele mai complexe și extinse documente de acest fel încheiate de România cu partenerii săi.

Textul cuprinde nu mai puțin de 35 de puncte, acoperind trei paliere majore – politic și de securitate, economico-financiar și cultural-științific –, prin care sunt asumate abordări și angajamente comune menite să dea un impuls fără precedent cooperării multidimensionale româno-nipone.

În fapt, prin stabilirea PS, se trece într-o etapă nouă de valorificare a potențialului bilateral, care deschide calea implementării unei multitudini de proiecte și planuri concrete, în beneficiul celor două țări și al cetățenilor lor. 

Perspectivele de colaborare sunt într-adevăr foarte bune, ele întemeindu-se pe asumarea acelorași valori și principii fundamentale, pe convergența de interese și aspirații, precum și pe participarea comună la creionarea unui cadru mai solid si mai ambițios de interacțiune în context multilateral, având ca piloni relațiile în plină expansiune UE-Japonia şi, respectiv, NATO-Japonia. Totodată, au ca resort oportunitățile ce derivă din statutul Japoniei de economie majoră a lumii și unul dintre principalii investitori la nivel mondial, precum și din statutul României de țară cu un potențial deosebit de dezvoltare economică și tehnologică.

Dintr-o perspectivă geopolitică mai largă, România urmărește și promovează o implicare activă a Japoniei în vecinătatea sa imediată și în zona euroatlantică, având în vedere postura Japoniei de jucător internațional de prim rang, indispensabil în ecuația de securitate indo-pacifică. La rândul său, Japonia este tot mai interesată de expertiza regională a României, de ponderea sa în ecuația decizională din interiorul UE, dar, nu mai puțin semnificativ, de rolul său în cadrul NATO, pe fondul dorinței cât se poate de firești a autorităților nipone de a descuraja eventuala declanșare a unor scenarii confruntaționale (de tip Ucraina) în regiunea indo-pacifică. Până la urmă, este ceea ce cred că ne leagă în primul rând: sensibilități geopolitice comune și un profil geopolitic similar. România și Japonia sunt state de primă linie într-o confruntare geopolitică de anvergură globală, cu 2 teatre de operații în acest moment, care se pot potența sau influența reciproc: cel european, cu dinamica pe care o știm, și unul în Asia de Sud-Est, a cărui evoluție este imprevizibilă, deoarece are mai multe variabile. 

În această logică, așa cum Japonia a reușit să devină partenerul fără de care nu se poate construi nimic sustenabil în Asia de Sud-Est, nu văd de ce România nu și-ar putea propune un nivel similar de ambiție în Europa Centrală, zona balcanică și perimetrul Mării Negre. Inspirându-ne și din politica externă japoneză, care acum cunoaște transformări fundamentale inclusiv pe linia asumării de noi responsabilități în domeniul securității, România poate aspira perfect legitim la rolul de țară-pivot, indispensabilă, prin idei și acțiuni concrete, oricărei formule de coagulare a proiectelor sub-regionale relevante din zonele enunțate, indiferent de natura lor. Japonia a înțeles că forța economică nu e suficientă pentru creșterea influenței la nivel global, pe fondul tranziției de la globalizarea așa cum o știm la recrudescența rivalităților strategice. De o manieră similară, România are numai de câștigat din valorificarea tuturor oportunităților de a-și spori greutatea specifică și valoarea de întrebuințare în UE și NATO, transformând cu inteligență și consecvență priorități naționale în teme de interes pentru ambele organizații. Soluția poate cuprinde consolidarea relațiilor și diversificarea parteneriatelor cu actori din afara UE și NATO, inclusiv cu state like-minded din Asia. De exemplu, tot Japonia poate fi sursa principală de inspirație pentru o formă nouă de activism diplomatic și economic, creativ și multidimensional, orientat către așa-numitul Sud Global, așa cum, de altfel, statele G7 și-au propus la summit-ul de la Hiroshima, unde s-au stabilit obiective ambițioase în planul securității economice, ca temă prioritară pe agenda globală.   

Faptul că ambele țări sunt parteneri de referință ai SUA este, de asemenea, un factor important de stimulare a apropierii dintre România și Japonia, deschizând posibilități de colaborare trilaterală în sectoare cu relevanță strategică, precum cel al energiei sau al inovării tehnologice.

Din punctul nostru de vedere, prin încheierea Parteneriatul Strategic cu Japonia se transmite un semnal puternic de încurajare a investițiilor nipone în țara noastră, o atenție aparte fiind acordată domeniilor inovative. Nu este întâmplător, în acest sens, faptul că, în zilele de 19 și 20 iunie 2023, va avea loc la Cluj-Napoca, la inițiativa Ambasadei României la Tokyo și cu sprijinul Ambasadei Japoniei la București, primul Forum al Inovării România-Japonia, organizat de mai multe instituții și structuri asociative din cele două țări, printre care ANCOM, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Primăria Cluj-Napoca, Cluj IT Cluster, respectiv Ministerul nipon al Afacerilor Interne și Comunicațiilor, JETRO sau Japan Business Association. Scopul demersului este stabilirea de contacte și identificarea de oportunități de colaborare efectivă între entități/companii românești și japoneze active în sectoare de avangardă, în logica întrepătrunderii progresive a ecosistemelor specifice inovării din cele 2 țări.

În general vorbind, așteptarea pe care o avem este ca, prin impulsionarea implicării firmelor nipone pe piața românească, pe principii de sustenabilitate și într-o logică de prezență pe termen lung, să asistăm nu doar la consolidarea poziției Japoniei de cel mai mare investitor asiatic în România, ci și la un avans notabil în clasamentul general al țărilor care investesc în România.

Cum este organizată / structurată ambasada noastră de la Tokyo? Este nevoie de alți experți, având în vedere potențialul de dezvoltare al relațiilor economice și culturale și profilul Japoniei, a doua cea mai mare economie a lumii?

Ambasada noastră în Japonia are o organizare tipică. Schema de funcționare include, pe lângă poziția de șef de misiune și aceea de prim colaborator, o secție politică, o secție consulară și un birou economic, fiecare cu câte o singură persoană încadrată, acestora adăugându-li-se un atașat al apărării, precum și ceea ce aș numi personal de suport, având atribuții pe linie administrativ-financiară, de comunicații sau de protecție. Deci, un număr foarte limitat de oameni.

Așa cum ați intuit și dumneavoastră, pentru a răspunde obiectivelor și așteptărilor aferente cooperării multidimensionale dintre România și o țară de anvergura Japoniei, mai ales după încheierea Parteneriatului Strategic, consolidarea echipei Ambasadei de la Tokyo ar fi extrem de binevenită, ca să nu spun necesară. Un pas în această direcție urmează să se realizeze atunci când va fi operaționalizat Institutul Cultural Român Tokyo, a cărui înființare a fost anunțată cu ocazia vizitei președintelui Iohannis din martie a.c. și, imediat după aceea, aprobată prin Hotărâre de Guvern, dar oportunitatea sporirii personalului misiunii vizează, deopotrivă, palierul politic și economic. De altfel, la nivelul MAE, cel puțin, este conștientizat și asumat acest punct de vedere, ca parte a unui plan, mai larg și complex, în materie de reprezentare a României în străinătate.

Pe de altă parte, așa cum știți, de multe ori distanța dintre intenții și punerea lor în practică se dovedește, din păcate, mai lungă decât ne-am dori.

Mai mult de 300 firme nipone își desfășoară activitatea în România, creând peste 40.000 de locuri de muncă. Aveți semnale că vor veni și alte investiții nipone în țara noastră, în perioada următoare? Care sunt domeniile economice din România care pot prezenta un interes crescut pentru investitorii japonezi?

Avem semnale că interesul investitorilor japonezi este în creștere și purtăm în această perioadă un dialog din ce în ce mai consistent în acest sens cu mediul de afaceri din Japonia.

Așa cum anticipam, odată cu vizita președintelui Iohannis și semnarea parteneriatului strategic, interesul nipon pentru piața din România a început să crească simțitor.

Potrivit celor mai recente date ale Oficiului Național al Registrului Comerțului, la 31 martie 2023 erau înregistrate în România 399 societăţi comerciale cu capital japonez, valoarea capitalului social subscris fiind de  405 milioane USD. Se apreciază totuși că investiţiile japoneze în România au un volum mult mai mare, deoarece statistica ONRC se referă la capitalul înregistrat, nu la investiţiile efective; de asemenea, nu include investițiile realizate de firmele japoneze cu sediul în alte ţări, în special din Europa.

Presa a reflectat deja investiția recentă a celor de la Tamura Corporation în județul Ialomița pentru producția de baterii electrice, corelată direct cu investiția mai veche și cu rezultate remarcabile a Makita din județul Ilfov, mai precis din localitatea Brănești. Avem implicări japoneze majore în alte domenii de referință, cum ar fi infrastructura mare – IHI Corporation a participat la proiectarea, managementul și execuția lucrărilor de la Podul de peste Dunăre la Brăila, dar avem investiții importante și în zona auto în județe ca Timiș, Sibiu sau Teleorman, precum și în zona de IT (NTT Data) la Cluj. Asta ca să nu mai vorbim de susținerea financiară acordată de statul nipon, dar și de rolul jucat de compania de consultanță și inginerie niponă Padeco în realizarea magistralei de metrou M6 din București, care, nu întâmplător, va purta numele fostului premier al Japoniei, Shinzo Abe. 

Care sunt domeniile în care companiile românești ar trebui să se uite cu mai mult curaj spre exporturi pe piața japoneză sau spre cooperări în parteneriat cu companii japoneze?

De la 1 ianuarie 2007, ţara noastră beneficiază, în raporturile investiționale şi comerciale cu Japonia, de acelaşi regim pe care îl au şi celelalte state membre ale Uniunii Europene. 

Luând în considerare specificul pieței locale, precum și capacitatea de producție a României, și având în vedere evoluția din anii anteriori a structurii exporturilor de produse românești pe piața niponă, este nevoie, în continuare, de eforturi susținute pentru extinderea gamei și a volumului de produse livrate.

Consider că trebuie acționat cu prioritate pentru promovarea la export a unor produse cu înalt grad de prelucrare și care să înglobeze, eventual, elemente creative și tehnologice înalte: software, părți și accesorii pentru aparate de înaltă precizie, noi tipuri de motoare electrice, baterii, componente pentru autovehicule electrice, produse înalt prelucrate din lemn, îmbrăcăminte, încălțăminte, produse de artizanat, ceramică, porțelan, sticlărie artistică, noi modele de sticlărie tip Gallé etc.

Pentru creșterea exporturilor românești pe piața niponă și extinderea investițiilor în interacțiunea bilaterală, sunt necesare acțiuni care să vizeze continuarea dialogului la nivel guvernamental și creșterea participării românești la misiuni economice și la târguri internaționale din Japonia, pe linia evoluțiilor pozitive înregistrate recent. 

Nu pot să nu amintesc aici vizitele efectuate în Japonia de conducerile celor mai importante companii românești producătoare de energie, Nuclearelectrica (în septembrie 2022) și Hidroelectrica (noiembrie 2022), pentru discuții privind colaborarea în domeniul energiei nucleare (în particular legate de proiectul SMR/Small Modular Reactors dezvoltat în România cu tehnologie americană NuScale), respectiv al energiei regenerabile, dar și misiunea economică realizată de o delegație a Camerei de Comerț și Industrie Timiș în mai multe orașe din Japonia (martie 2023) sau participarea a nouă firme românești de prestigiu la cel mai prestigios târg de modă și accesorii vestimentare organizat la Tokyo, în primăvara acestui an.

Ce demersuri trebuie să facă o companie cu capital românesc care ar dori să pătrundă pe piața japoneză? Ce sprijin poate oferi ambasada pe care o conduceți?

Înțelegerea practicilor sociale și de afaceri japoneze are o importanță majoră în stabilirea și menținerea unor relații de afaceri de succes cu firmele japoneze și pentru evitarea unor disfuncționalități costisitoare în finalizarea proiectelor.

Contactul personal rămâne un element fundamental în cultura niponă, acesta fiind și motivul pentru care comerțul electronic în Japonia este mult sub nivelul permis de dotarea tehnică de ultimă oră a majorității companiilor nipone.

Avem la Ambasada din Tokyo un colectiv dedicat și ne străduim să lucrăm ca o adevărată echipă: ne consultăm, facem ședințe periodice de evaluare a evoluțiilor macroeconomice și a poziționărilor actorilor economici japonezi majori pe plan internațional, inclusiv dinamica stabilirii de alianțe economice și perspectiva elaborării de programe concrete pentru anumite regiuni. Consilierul economic caută oportunități de afaceri pentru firmele românești, sprijină societățile comerciale în vederea facilitării accesului pe piața japoneză, organizează evenimente și participă la discuții cu mediul de afaceri nipon. Am găzduit recent schimbul de experiență între antreprenori români din Japonia și antreprenori din județul Timiș. În iunie, va avea loc, la inițiativa Ambasadei, vizita în Japonia a unei delegații cuprinzând reprezentanți ai autorităților locale din România. Vom organiza, începând din toamnă, sesiuni trimestriale online de consultanță pentru afaceri sub titlul „Do Business in Japan”, cu sprijinul camerelor de comerț județene din România și al prefecturilor din Japonia.  

În egală măsură, promovăm cu consecvență România ca destinație prioritară pentru investiții nipone in Europa Centrală. Să știți că interesul pentru România a crescut și suntem din ce în ce mai căutați! Atu-urile și potențialul de dezvoltare ale economiei românești au făcut ca atractivitatea acesteia pentru investitorii japonezi să crească de la an la an, aspect evidențiat și de raportul publicat de JETRO în luna martie a acestui an, care indică o percepție indiscutabil favorabilă a companiilor japoneze prezente în țara noastră asupra condițiilor de desfășurare a activității pe piața românească.

Între marile companii japoneze și autoritățile locale și centrale japoneze este un parteneriat foarte strâns, există o viziune comună, unitară. Credeți că mediul nostru de afaceri și instituțiile noastre ar putea învăța din exemplul japonez? 

Consider că avem multe de învățat de la societatea japoneză. De exemplu, o relație apropiată între stat și mediul de afaceri, vizând crearea unui cadru legal optim, adaptat nevoilor actuale ale pieței, dar și o implicare, deopotrivă discretă și eficace, a instituțiilor statului în economie, cu rolul de a îndruma și de a facilita anumite evoluții cu implicații strategice, reprezintă o rețetă de succes care poate fi preluată de la partenerii noștri japonezi.

În Japonia, manifestarea respectului față de interlocutor, prin limbaj, mod de comportare, etichetă, ținută etc., este considerată esențială pentru o relație eficientă, tot așa cum se pune mare preț pe încredere reciprocă, disciplină, respectul pentru experiență și ierarhia valorilor, etica înaltă a muncii, loialitate și angajament pe termen lung. Sunt convins că însușirea și integrarea plenară a acestor principii și valori în comportamentul comunității de afaceri sau al instituțiilor românești ar fi extrem de benefică. Remarcabilă este obsesia japonezilor pentru atingerea binelui comun, indiferent cât de dificil sau lung este drumul până acolo, așa cum la fel de importantă mi se pare prețuirea acordată, deopotrivă, celor care au idei și celor care sunt în măsură să-și mobilizeze colaboratorii pentru a le duce la îndeplinire.   

De asemenea, societatea japoneză este complex structurată și ierarhizată pe criterii ce pun în centru interesul de grup, urmărind menținerea echilibrului și evitarea confruntărilor deschise. Luarea deciziilor în grup este o caracteristică a modelului de business japonez, prezentă chiar și în firmele mari, sistemul fiind conceput astfel încât toți angajații să aibă sentimentul participării (ownership). Cred că și în România oamenii de afaceri, companiile ar trebui să conștientizeze în mai mare măsură importanța conlucrării cu personalul de execuție, evitând limitarea proceselor de consultare și decizie la un număr restrâns de persoane din conducere.

Ați declarat recent că șansa României este să intre în noile lanţuri de producţie la nivel global. Ați avut în vedere și viitoarea colaborare dintre experții români și cei japonezi la laserul de la Măgurele (de altfel, Universitatea Osaka a deschis un birou aici încă din anul 2019). Puteți detalia?

După cum se cunoaște, Laserul de la Măgurele reprezintă o facilitate științifică și de cercetare cu largă recunoaștere internațională, care atrage mulți specialiști din străinătate, inclusiv din Japonia. Odată cu atingerea capacității maxime a laserului, comunitatea savanților a început să discute cu interes despre cele 3 fascicule cu puterea de 10 PW lansate în premieră mondială la 13 aprilie 2023, precum și despre modalitățile de valorificare a oportunităților tehnologice deosebite pe care le oferă. România își consolidează, astfel, poziția pe harta globală a înaltei tehnologii. Pe acest fond, în luna martie a acestui an, a fost încheiat un Memorandum de Înțelegere între ELI-NP Măgurele, compania japoneză Okamoto Optics și Institutul de Inginerie a Laserelor din cadrul Universității din Osaka, care vizează construirea unui centru dedicat opticii de mare putere, pe platforma ELI-NP. La ceremonia de semnare, găzduită chiar de Ambasada noastră, au participat dl. Attila-Zoltan Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și E.S. dl. Hiroshi Ueda, ambasadorul Japoniei la București. 

Prezența japoneză în acest domeniu este doar un exemplu; ne propunem să atragem în țara noastră cât mai multe companii japoneze, dar și institute de cercetare, implicate în dezvoltarea de tehnologii înalte sau realizarea de produse inovative, plecând de la potențialul real al specialiștilor și firmelor românești de a contribui la dezvoltarea acestor sectoare de avangardă, care au un rol determinant pentru progresul și bunăstarea societății. Un proiect la care ne gândim se referă la cartografierea podurilor rutiere din România și reabilitarea seismică a clădirilor, cu participare și asistență japoneze, unul dintre scopuri fiind preluarea anumitor standarde nipone în materie de mentenanță și evaluare, absolut necesare procesului de îmbunătățire și actualizare a bazei normative naționale din domeniul construcțiilor. La inițiativa Ambasadei, a început un dialog în acest sens între Universitatea Tehnică de Construcții din București, MTI (CNAIR), Nagasaki University și Tokyo University.

O plasare avantajoasă, mai ales pe termen lung, a României în lanțurile de producție și aprovizionare la nivel global nu se poate asigura, în opinia mea, fără o participare și conectare solidă la procesele de inovare și dezvoltare de tehnologii avansate. Reindustrializarea selectivă se poate face pe baza unor opțiuni strategice, a unei viziuni de dezvoltare pe termen lung, orientată spre domeniile și meseriile viitorului, în care prioritățile naționale sunt armonizate permanent cu agenda UE, la alcătuirea căreia România poate contribui, și racordate la noua politică industrială globală. E vorba de stabilirea acelor nișe în care țara noastră are șanse să devină competitivă, pe baza nivelului ridicat de excelență atins deja (securitate cibernetică, IT, energie nucleară etc.). Suplimentar, apreciez că pot fi luate în considerare producția de baterii pentru autovehiculele electrice (EV) și a panourilor solare, optica de mare putere, fabricarea componentelor pentru turbine și instalații eoliene, dezvoltarea ciclului complet de producție, transport și distribuție al hidrogenului verde, biomedicina și științele vieții, instalarea, administrarea și întreținerea echipamentelor pentru rețelele inteligente de transport al energiei (smart grid) etc. 

Pe de altă parte, avem imperativul participării României la dialogul internațional pe tema securității economice, orientat inclusiv către adoptarea de noi standarde și norme în materie. Ambasada a inițiat o discuție pe această temă, organizată recent de Institutul de Geoeconomie din Tokyo, cu participarea unor experți din Japonia, Uniunea Europeană și Statele Unite, care a permis conturarea câtorva idei interesante pentru agenda summit-ului G7 de la Hiroshima. Personal, cred că o contribuție românească consistentă la discuțiile pe acest subiect prilejuite de summit-ul UE-Japonia din iulie anul acesta ar fi mai mult decât binevenită, mai ales acum, când se pune problema reconfigurării și rezilienței lanțurilor de aprovizionare la nivel global. România poate figura printre destinațiile vizate de relocarea unor capacități de producție, promovând concepte ca friend-shoring-ul, dar poate contribui și la înțelegerea comună a securității economice, care nu beneficiază, deocamdată, de o definiție general acceptată.    

Cu ocazia vizitei președintelui român la Tokyo a fost semnat un Memorandum de înțelegere între Banca de Export Import a României – EximBank și Japan Bank for International Cooperation. Ce semnifică acest document?

Într-adevăr, semnarea acestui document s-a constituit într-unul din rezultatele concrete de referință, sau ”livrabilele” cum se mai spune, ale vizitei președintelui României în Japonia. Memorandumul de Înțelegere urmărește îndeplinirea a trei tipuri de obiective: (1) dezvoltarea unor forme de colaborare (ținând în special de palierul finanțării) cu participarea celor două instituții românești, respectiv a Japan Bank for International Cooperation, în domenii precum securitatea energetică și schimbările climatice în România și în alte țări vecine Ucrainei;  (2) acordarea de sprijin companiilor japoneze în vederea extinderii afacerilor lor în România; (3) facilitarea demersurilor de diversificare a surselor de finanțare ale României, în particular prin realizarea unei/unor emisiuni de Samurai bonds (obligațiuni denominate în yeni pe piața din JP) de către Guvernul român.

Menționez că am consemnat deja, ulterior încheierii Memorandumului, o vizită a reprezentanților JBIC la București, așteptăm în continuare și altele, scopul comun urmărit fiind de a se trece, cât mai curând, într-o etapă de convenire și implementare efectivă a unor proiecte sau acțiuni de cooperare concretă. În opinia noastră, semnarea acestui acord are semnificația unui veritabil certificat de garanție acordat sectorului financiar și economiei românești în general. Cu alte cuvinte, în percepția antreprenorilor japonezi, suntem mai mult decât frecventabili, devenind interesanți și atractivi pentru investiții strategice. Nu mi se pare o simplă coincidență faptul că, în interval de doar câteva luni, am fost contactați de 2 dintre cele mai mari bănci japoneze, interesate de oferta României și potențialul pieței țării noastre, probabil ca parte a unei strategii care vizează Europa Centrală și Est. 

La final, vă rugăm să adresați un mesaj pentru cititorii revistei Club Antreprenor.

Doresc să transmit cititorilor revistei Club Antreprenor că Japonia este mai aproape ca niciodată de România! Japonia a devenit pentru noi cel mai important partener asiatic. Redescoperind Asia de Sud Est într-o logică a diversificării strategice, România începe să conteze în relația cu Japonia sensibil mai mult decât în urmă cu 5 ani, când s-a luat decizia semnării Parteneriatului Strategic. Prezentăm interes, companiile japoneze mari se uită din ce în ce mai atent spre țara noastră ca la o posibilă destinație pentru investiții și ar trebui, la rândul nostru, să acordăm mai multă atenție Japoniei ca destinație de afaceri, în ciuda miilor de kilometri care ne despart geografic. Scopul poate fi atingerea unui nivel superior al interdependenței dintre țările noastre, care să permită valorificarea acumulărilor uriașe din ultimii ani, consolidând încrederea reciprocă și stimulând apetitul pentru construcții comune pe termen lung. Între România și Japonia s-au stabilit relații diplomatice în urmă cu peste 100 de ani, însă nivelul schimburilor comerciale bilaterale sau chiar al investițiilor nu reflectă încă adevăratul potențial și, de aceea, aici mai avem de lucrat.

Vă mulțumesc pentru această oportunitate și urez mult succes în activitate și în afaceri tuturor cititorilor Club Antreprenor!

Urmărește-ne:

Ne puteți urmări și pe Facebook, Linkedin, Twitter, Instagram, YouTube și Google News!

- Abonează-te la revista de business ClubAntreprenor.ro și ZiarulPozitiv.ro -ABONAMENT CLUB ANTREPRENOR 2024

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -RoHealth

Latest News

InstaSun – Invenția 100% românească evaluată la 4 milioane Euro după doar 2 ani de la lansare

Un proiect gândit și dezvoltat integral în România revoluționează modul în care ne protejăm pielea împotriva radiațiilor solare, folosind...
- Advertisement -TermeneRO Informații firme Verifică asociații și administratorii oricărei companii
- Advertisement -Ziarul Pozitiv RO
- Advertisement -Abonament anual 12 luni la Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv
- Advertisement -Evenimente business Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv
- Advertisement -oferta publicare articole copywriting content marketing online SEO Club Antreprenor Ziarul Pozitiv

Mai multe articole ca acesta

- Abonează-te la revista de business ClubAntreprenor.ro și ZiarulPozitiv.ro -ABONAMENT 2024 Club Antreprenor Ziarul Pozitiv