joi, iunie 13, 2024

Concluziile Future Energy Europe Summit – joi, 2 martie 2023

Evenimente Club Antreprenor

Redacțiahttps://www.clubantreprenor.ro/
Club Antreprenor dezvoltă cultura antreprenorială care se evidențiază prin varietatea activităților sale, inclusiv site-ul, revista și evenimentele de business.

EnergyHub și Club Antreprenor au organizat joi, 2 martie 2023, Future Energy Europe Summit. Conferința s-a desfășurat în Aula Carol I, etajul 2, Palatul Camerei de Comerț și Industrie București și a fost moderată de Andreea Negru, director de comunicare la Romgaz și Ciprian Mailat, Fondator, EnergyHub.

Andreea Negru
Ciprian Mailat

Parteneri: Transgaz; Romgaz; Transelectrica; Hidroelectrica; REI Grup; MET România Energy; Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC); Centrul Român al Energiei; Asociația Energia Inteligentă; Camera de Comerț și Industrie București; Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată și Asociația Studenților în Economie, Afaceri și Comunicare (ambele de la ASE).

Parteneri media: Energy Center; NewsEnergy; InvestEnergy; Focus Energetic.

 

Vă prezentăm mai jos concluziile evenimentului.

Cristian Bușoi, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European – Se lucrează la un nou design al pieței de electricitate la nivelul UE

Trebuie să ținem cont de Pactul Verde European (Green Deal). Determinarea pentru decarbonizarea sistemelor energetice până în anul 2050 a rămas la fel de puternică. În această direcție trebuie să acționeze și România”, a evidențiat Cristian Bușoi, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European.

În acest moment sunt în fază avansată negocierile între Parlamentul European, Consiliul European și statele membre pentru Directiva privind eficiența energetică. Urmează apoi discuții și negocieri pentru Directiva privind energiile regenerabile, inclusiv biomasa. Aceste două acte normative fac parte din pachetul “Fit for 55” (pachetul de legi referitoare la energie și climă reprezintă planul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 și de a ajunge la neutralitate climatică până în 2050). În curând și partea de hidrogen își va avea un răspuns final, în acest pachet.

Comisia Europeană a prezentat strategia REPowerEU, ca răspuns la dificultățile și perturbările de pe piața mondială a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia. “Acest plan de măsuri ne va face în final independenți energetic de Rusia și va contribui la atingerea țintelor noastre climatice și la prețuri stabile și coerente, în viitor. REPowerEU înceamnă diversificarea resurselor de gaz, creșterea producției interne. Statele UE vor reduce consumul de gaz prin investiții masive în energii regenerabile (eolina, solar, biomasă), investiții masive în hidrogen și ținte mult mai ambițioase de eficiență energetică. Prin PNRR și Fondul de Modernizare România va investi foarte mult pentru a atinge țintele stabilite de UE în sectorul energetic”, a subliniat Cristian Bușoi.

În 14 martie 2023 va avea loc la Strasbourg Colegiul comisarilor și așteptăm cu interes trei acte normative. Primul act normativ este cel legat de materiile critice, în primul rând semiconductori. Apoi este Strategia Net zero. Nu în ultimul rând se lucrează la un nou design al pieței de electricitate la nivelul UE”, a anunțat Cristian Bușoi.

Cristian Bușoi, Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, Parlamentul European

Dan-Dragoș Drăgan, Secretar de Stat, Ministerul Energiei – Preţurile au fost ţinute la un nivel sustenabil atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru consumatorii industriali

Vreau să asigur întreaga piaţă de energie din România că măsurile care au fost implementate la Ministerul Energiei în perioada trecută, în cursul anului 2022, pentru a putea face faţă provocărilor din această piaţă, au fost nişte măsuri care şi-au arătat efectele, a afirmat Dan-Dragoș Drăgan, Secretar de Stat, Ministerul Energiei.

Desigur, acele măsuri au fost măsuri luate în concordanţă cu principiile şi reglementările Uniunii Europene şi, totodată, au fost măsuri care au trebuit implementate într-o perioadă scurtă de timp. Dacă ne referim la partea de strategie, direcţii şi dezvoltare pe care România le urmăreşte în perioada următoare, vă pot asigura că şi noi urmărim, şi suntem angajaţi pentru susţinerea neutralităţii climatice la nivelul anului 2050”, a remarcat Dan-Dragoș Drăgan.

După cum bine ştiţi, prin Planul naţional integrat de energie şi schimbări climatice avem o ţintă la nivelul anului 2030 pe care o urmărim şi pentru atingerea căreia depunem toate eforturile şi măsurile necesare. Ceea ce avem ca şi ţintă prin Planul naţional este să atingem o valoare de minimum 30,7% surse regenerabile în total volum producţie la nivelul anului 2030, ceea ce înseamnă că vor trebui adăugate în sistemul energetic naţional minimum şapte gigawaţi. Important este că în strategia noastră de dezvoltare, în perioada următoare, urmărim obiective pe termen scurt, obiective pe termen mediu şi obiective pe termen lung şi trei direcţii principale. Prima este dezvoltarea surselor de energie care folosesc surse regenerabile şi aici ne referim la producţia din surse eoliene, fotovoltaice, biomasă, biogaz, energie hidro. Urmărim întreaga paletă a tehnologiilor să fie folosite în mod just pentru a putea avea un echilibru în producţia de energie din surse regenerabile”, a menționat Dan-Dragoș Drăgan.

Investiții serioase pentru modernizarea sectorului energetic

La nivel de strategie urmărim continuarea şi dezvoltarea capacităţilor de producţie din surse nucleare şi vorbim de continuarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. Realizarea unei capacităţi de producţie din surse nucleare care să aibă la bază capacităţile mici, modulare. Totodată, considerăm că gazul va reprezenta, până în 2050, un combustibil de tranziţie şi în această direcţie urmărim realizarea unor capacităţi noi, eficiente, care să fie pregătite pentru utilizare a mixului de gaz şi hydrogen”, a arătat Dan-Dragoș Drăgan.

Toate aceste capacităţi, strategii, vor fi susţinute printr-un program amplu de investiţii, iar sursele de finanţare vin din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, din REPowerEU şi din Fondul pentru modernizare. Din PNRR a fost alocată în direcţia dezvoltării capacităţilor de energie din surse regenerabile, o valoare de aproximativ 1,6 miliarde de euro. Nu trebuie să uităm faptul că dorim dezvoltarea de nivel strategic, inclusiv a potenţialului pe care România îl are în Marea Neagră. Şi aici ne referim la producţia eoliană offshore şi suntem convinşi că în cursul acestui an legislaţia primară va fi disponibilă pentru potenţialii aplicanţi şi companii care doresc dezvoltarea acestor capacităţi de producţie”, a specificat Dan-Dragoș Drăgan.

În cursul acestui an vor fi deschise noi apeluri de proiecte pentru producția de energie din surse regenerabile. Aceste proiecte vor avea trei ținte – autoritățile punblice locale, prosumatorii (întreprinderi și regii autonome) și pentru producătorii independenți. Valoarea tuturor acestor proiecte va fi de peste 1,5 miliarde de euro. În paralel, vom promova un apel de proiecte pentru dezvoltarea și consolidarea rețelei urbane de distribuție a agentului termic”, a precizat Dan-Dragoș Drăgan.

Au fost alocate peste 430 de milioane de euro, contracte semnate cu Transelectrica – prin Fondul de modernizare – pentru întărirea rezilienței rețelei de transport. Totodată, au fost puse printr-o schemă la dispoziția operatorilor de distribuție peste 1,1 miliarde de euro pentru dezvoltarea rețelei de distribuție pentru a putea acomoda noi capacități din surse regenerabile. Vor apărea noi capacități de producție, vom avea o energie disponibilă, sigură și la un preț accesibil pentru consumatorii industriali și consumatorii casnici”, a concluzionat Dan-Dragoș Drăgan.

Dan-Dragoș Drăgan, Secretar de Stat, Ministerul Energiei

Zoltan Nagy-Bege, Vicepreședinte, ANRE Prețul gazelor naturale consumate de populație ar putea scădea în curând

Prețul gazelor naturale consumate de populație ar putea scădea în curând, date fiind alocările mai mari de gaze naturale din producția internă la preț plafonat și ieftinirea gazelor în piețe, a anunțat Zoltan Nagy-Bege, Vicepreședinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Dacă după 2016 am avut o pauză de peste cinci ani în care, practic, nu s-au construit noi capacităţi de producţie de regenerabile, în România, deja se observă două valuri. Primul val este al prosumatorilor, al micilor producători de energie regenerabilă care instalează, majoritatea lor, panouri fotovoltaice pe clădiri, casnici şi non-casnici. Şi în această privinţă, anul 2022 ne-a adus un important aport chiar şi la capacitatea de producţie şi am ajuns la peste 400 de megawaţi, capacitate instalată în aceste mici capacităţi de producţie fotovoltaică. Am depăşit numărul de 40.000 de instalaţii, în condiţiile în care, la sfârşitul anului 2021, am avut puţin peste 13.000, deci s-a triplat. Ne aşteptăm ca, dacă acest val continuă, să atingem, la sfârşitul anului 2023, chiar 140.000 de instalaţii, deci 100.000 de instalaţii noi, în cursul acestui an, cu o capacitate de peste 1.000 de megawaţi. Dar pentru asta ar trebui să se întâmple multe lucruri. În primul rând, finanţarea din partea AFM. Există deja un angajament din partea Ministerului Mediului şi Administraţiei Fondului pentru Mediu. Al doilea val este construcţia de centrale de producţie de energie regenerabilă, centrale mari, unde din cifrele pe care le avem la ANRE deja rezultă faptul că interes există. În cursul anului 2022 am emis autorizaţii de înfiinţare pentru 880 de megawaţi, iar în primele două luni din 2023 pentru peste 200 de megawaţi”, a precizat vicepreşedintele ANRE.

Doar pentru fotovoltaice şi eoliene sunt emise autorizaţii de avize tehnice de racordare pentru peste 8.000 de megawaţi. De asemenea, pentru aproximativ 7.000 de megawaţi sunt deja contracte de racordare semnate. Am mai avut asemenea cifre spectaculoase în prima parte a anilor 2010, când erau peste 20.000 de megawaţi cu avize tehnice de racordare sau cu contracte şi s-au construit doar 5.000. E foarte posibil să se repete oarecum această poveste, dar eu cred că faptul că peste 1.000 de megawaţi au obţinut în ultimul an autorizaţie de înfiinţare de la ANRE este aproape o certitudine că această capacitate se va construi. Sunt convins că vor veni mult mai multe şi proiecte mult mai mari”, a explicat Zoltan Nagy-Bege.

În cursul anului trecut, dar şi la nivelul Europei, se observă o scădere a consumului de gaz. Ultimele cifre arată că, faţă de 2021, în 2022 consumul de gaz natural la nivelul Europei a scăzut cu peste 20%. Dacă în 2021 această pondere din consumul total de gaz al Europei a depăşit 40%, anumite cifre din noiembrie arată că, în 2022, e posibil să scadă sub un sfert pe consumul de gaz din Rusia din consumul total al Europei, ceea ce pentru mine personal este un pic surprinzător. Nu mă aşteptam ca atât de repede Europa să reuşească să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc. Este o veste bună şi faptul că devenim mai eficienţi, consumăm mai puţin şi că am găsit alternative, ceea ce reduce expunerea noastră la această sursă, care a dominat ultimii 15-20 de ani consumul de gaze în Europa”, a mărturisit vicepreşedintele ANRE.

“România are un potenţial bun şi în privinţa unor noi capacităţi de producţie, chiar dacă vorbim de Marea Neagră sau de alte zăcăminte onshore. Sunt convins că, în următorii 20-30 de ani, încă în mixul României gazul va avea un aport important şi trebuie să profităm de această oportunitate. Cred că principalul trend european, în acest moment, pe care îl va urma şi România, este electrificarea, pentru că singura soluţie a Europei este să producă cât mai multă energie electrică regenerabilă şi să accentueze acest proces de electrificare, să treacă pe consum electric: încălzire, transport, orice alt domeniu care are potenţial. În continuare, cred că în România eficienţa energetică nu a avut o susţinere suficientă şi nu a avut un rol suficient de important”, a conchis Zoltan Nagy-Bege.

Zoltan Nagy-Bege, Vicepreședinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)

Cătălin Niță, Director Executiv, Federația Patronală Petrol și Gaze – Este nevoie de modernizarea legislației

Companiile membre în Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) au planuri ambițioase de investiții și se uită la tehnologiile viitoare, a evidențiat Cătălin Niță, Director Executiv al FPPG. El a prezentat studiul Contribuția industriei de petrol și gaze în economia România, ediția a II-a. În 2019, această contribuție a fost de 4,1% din PIB, iar în 2022 acest procent s-a apropiat de 8% din PIB. Această industrie contribuie cu peste 10% la veniturile statului român. Cătălin Niță a amintit că Executivul a reușit să-i ajute pe consumatorii vulnerabili.

Legislația primară și secundară din acest sector este una învechită care nu ține pasul cu noile tendințe și noile tehnologii la nivel european și mondial. De exemplu, ultima actualizare a Legii petrolului datează din anul 2004. La fel se întâmplă cu legislația privind minele. Omitem o mulțime de oportunități pe care am putea să le valorificăm mult mai repede. Este nevoie de modernizarea legislației. Mediul investițional are nevoie de stabilitate și de predictibilitate, să știe ce se întâmplă peste 3 ani, 5 ani sau 10 ani”, a mai spus Cătălin Niță.

Cătălin Niță, Director Executiv, Federația Patronală Petrol și Gaze

Daniela Dărăban, Director Executiv, ACUE – Noi am merge mai degrabă pe un ajutor direct, bazat pe venit, decât pe un plafon aplicat tuturor clienților

2022 a fost anul în care sistemul energetic european și mondial a fost încercat iar reziliența a venit foarte mult din modul în care jucătorii din sector s-au mobilizat și au știut să optimizeze și să adreseze riscurile, a apreciat Daniela Dărăban, Director Executiv, Federația Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie – ACUE.

Ea a amintit faptul că prețurile la energie electrică pe piața angro au crescut cu 532% între ianuarie 2021 și august 2022. “Aceasta a fost creșterea. Prețul mărfii. Într-o factură, prețul mărfii este aproximativ 50%. La gaze naturale diferența a fost mai mare – o creștere de 18 ori între ianuarie 2021 și august 2022. Acesta a fost evoluția pieței în Europa. Furnizarea și distribuția au fost cele mai afectate segmente din lanțul de aprovizionare de creșterea prețurilor la energie electrică și gaze natural”, a explicat Dana Dărăban.

În 2022 au fost 20 de modificări legislative care au afectat sectorul nostru, unele făcându-se de pe azi pe mâine, fără o consultare a jucătorilor din piață. Sper să nu mai vedem astfel de situații”, a menționat Dana Dărăban.

Dacă vorbim despre consumatorii de energie electrică, 4,9 milioane de clienți au avut o factură medie lunară de 34 de lei, în 2022. Alte 3,4 milioane de clienți au avut o factură medie lunară de 120 de lei. Politicile statului și-au atins efectul. Rămâne de văzut dacă vom plafona în continuare pentru toată lumea sau ne gândim că mult mai corect este să reanalizăm criteriile și să asigurăm un ajutor bazat pe venit, ca să ne asigurăm că le dăm cât este necesar celor care au nevoie de subvenții. Noi am merge mai degrabă pe un ajutor direct, bazat pe venit, decât pe un plafon aplicat tuturor clienților”, a concluzionat Dana Dărăban.

Cătălin Niță, Director Executiv, Federația Patronală Petrol și Gaze

Daniel Balaci, Directorul Direcției Exploatare, Mentenanță și Dezvoltare RET, Transelectrica – Consumatorul casnic a devenit principalul consumator

Daniel Balaci, Directorul Direcției Exploatare, Mentenanță și Dezvoltare RET, Transelectrica a vorbit despre evoluția Sistemului Electroenergetic din ultimii ani și Planul de Dezvoltare a RET aprobat pentru perioada 2022-2031.

Avem cereri de racordare la rețeaua de transport a energiei electrice de aproximativ 38.000 de MW. Rețeaua de transport a fost construită pentru a permite o capacitate de transport de peste 20.000 de MW. Înainte de 1990 în rețeaua de transport aveam puteri pe care acum le visăm. În prezent ne încadrăm la 7.000-8.000 MW la producție și consum, într-o zi. Este clar că rețeaua de transport este pregătită să preia puteri mult mai mari. Problema este uniformizarea transferului capacităților din zona de producție către zona de consum. Dacă ne uităm pe hartă vedem două mari regiuni, de producție și de consum, sud și sud-est și vestul țării, care este principalul consummator. După 30 de ani, consumatorul casnic a devenit principalul consummator”, a afirmat oficialul Transelectrica.

Transelectrica derulează un plan ambițios bazat atât pe proiecte de modernizare și retehnologizare pentru întărirea rezilienței și adecvanței Rețelei Electrice de Transport, cât și pe investiții concentrate pe integrarea producției din centrale noi, în special în zonele de sud-est și sud-vest, care să asigure evacuarea energiei din surse regenerabile la nivelul întregii țări.

De asemenea, vom mări capacitatea de inter-conexiune cu statele vecine. Tranzicția de la energia convențională către energia bazată pe surse regenerabile trebuie făcută echilibrat, în așa fel încât adecvanța rețelei și siguranța alimentării consumatorului să nu se perturbe. Recomandăm și îi încurajăm pe cei care investesc în producția de energie din surse regenerabile să nu uite de stocare. Avem posibilități de a stoca energie și de a folosi energia stocată în diverse surse. În prezent avem solicitări de racordare la rețea care includ și stocarea de circa 1.100 MW. Este un început bun. Ne ajută la consum și la echilibrarea sistemului” a specificat Daniel Balaci.

Încercăm să schimbăm puțin tipologia sistemului energetic național prin faptul că dorim să ne îndreptăm atenția către transportul în curent continuu, care are suficiente avantaje încât să-și merite investiția. În acest sens, o soluție eficientă pe care Transelectrica o va aborda este realizarea unui cablu în curent continuu, cu o capacitate de 5.000 de MW, între zona Dobrogea și zona de vest a țării pe traseul conductei BRUA. În contextul tranziției energetice, investițiile Transelectrica vor contribui în mod eficient la asigurarea funcționării în parametri a sistemului de transport al energiei electrice, prin integrarea masivă a producției din centrale ce utilizează surse regenerabile”, a anunțat Daniel Balaci.

Daniel Balaci, Directorul Direcției Exploatare, Mentenanță și Dezvoltare RET, Transelectrica

Bogdan Andronic, director al Departamentului Accesare Fonduri Europene și Relații Internaționale din cadrul Transgaz – Suntem un promotor privind hidrogenul

Avem proiecte de investiții mature, care au studii de fezabilitate. Suntem pregătiți să accesăm orice oportunitate de co-finanțare. Vorbim despre BRUA faza 2, interconectarea cu Serbia, dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre etc. Avem contracte importante cu BEI (Banca Europeană de Investiții). Suntem un promotor privind hidrogenul. Împreună cu companiile similare din Ungaria, Slovacia și Polonia derulăm un proiect pilot. Avem 9 proiecte propune prin PNRR. De asemenea, avem proiecte depuse prin Fondul de modernizare. Avem un mixt de finanțare – fonduri proprii, fonduri rerambursabile și împrumuturi. Anul trecut la Davos conducerea Transgaz a semnat un acord cu Fondul de investiții al Initiațivei celor Trei Mări (3SIIF), pentru a dezvolta în România proiecte de 626 milioane euro în infrastructură de gaze naturale pregătită pentru hydrogen”, a declarat Bogdan Andronic, director al Departamentului Accesare Fonduri Europene și Relații Internaționale din cadrul Transgaz.

Daniel Balaci, Directorul Direcției Exploatare, Mentenanță și Dezvoltare RET, Transelectrica

Roxana Mircea, Managing Partner, REI Grup – Toți primarii vor fotovoltaice

Toți primarii vor fotovoltaice. Anul acesta sunt alocați foarte mulți bani pentru proiecte fotovoltaice. 1,5 miliarde de euro prin Fondul de modernizare. Mai avem 2,53 miliarde de euro prin Mecanismul pentru o Tranziție Justă care se va derula în 6 județe”, a anunțat Roxana Mircea, Managing Partner, REI Grup.

Mai sunt foarte multe axe, de la anveloparea clădirilor, eficiența energetică până la programul regional unde deja avem ghidul consultativ în majoritatea regiunilor. Apoi avem foarte mulți bani pe axele de digitalizare, atât pentru instituții cât și pentru companii. Sfatul nostru este ca firmele și instituțiile să pornească din timp, să-și ia consultanți pentru a scrie și a depune proiectele de finanțare cât mai repede”, a afirmat Roxana Mircea. “Cele mai performante Agenții de dezvoltare regională sunt Nord-Vest cu sediul la Cluj și Vest cu sediul la Timișoara. Ministerul investițiilor și proiectelor europene este cel mai eficient, ei au reușit să-și automatizeze evaluările. Avem proiecte depuse în noiembrie 2022 și deja avem contracte semnate. După doar 3-4 luni”, a apreciat Roxana Mircea.

REI Grup a fost consultant pentru două mari proiecte industriale / două fabrici construite cu ajutorul fondurilor europene – 36 de milioane de euro pentru ETI (producător turc de biscuiți) și 20 de milioane de euro pentru Casa Noastră (producător de sisteme de ferestre și uși din PVC).

Roxana Mircea, Managing Partner, REI Grup

Laurențiu Urluescu, Președinte, AFEER – S-au distrus competiția, lichiditatea din piață, transparența și existenta unui preț de referință

Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER) a fost înființată în anul 2006, ca o voce comună a furnizorilor. În prezent sunt 37 de companii furnizori și traderi pe piața de energie electrică și 15 companii furnizori și traderi de gaze naturale. Referindu-se la schemele de sprijin pentru consumatori (care au început în octombrie 2021), Laurențiu Urluescu, președintele AFEER a prezentat modificările legislative – 17 la număr în decursul a 15 luni. Ce înseamnă asta în cifre? Schimbări ale categoriilor de consumatori beneficiari de ajutor (casnici – 5 ori, noncasnici – 8 ori), necesar de modificare a sistemelor informatice ale furnizorilor – 15 ori, modificări ale modului de calcul pentru decontarea schemei de sprijin – peste 20 ori.

Impactul asupra actorilor din piața de energie:

Taxarea producătorilor

  • incertitudine pentru viitoare investiții
  • expune la pierderi din hedging financiar

Furnizare

  • Limitarea decontarii schemei de ajutor
  • Nerecunoașterea integrală a costurilor de furnizare
  • Schimbări succesive
  • Finanțare scheme suport incertă

Taxarea tranzacționarii

  • Aplicare retroactivă a taxării
  • Ajunge la taxarea costurilor

Consumatori

  • Neclaritate ale prevederilor OUG
  • Birocrație creată artificial
  • Rectificări necesare

Efecte resimțite

  • Lipsă competiție la consumatori
  • Furnizorii reticenți la a prelua consumatori (limitarea decontării induce pierdere din start)
  • Dispariție actori din piață (furnizori activi segment casnic 49 în septembrie 2022 față de 58 în septembrie 2019; furnizori activi segment noncasnici 23 în septembrie 2022 față de 34 în septembrie 2019)
  • De la 1 septembrie 2022 nu s-au făcut tranzacții forward pe piață.

S-au distrus competiția, lichiditatea din piață, transparența și existenta unui preț de referință, a semnalat Laurențiu Urluescu.

În ceea ce privește OUG 153 care stabilește un nou mecanism de piață prin care OPCOM devine achizitor unic, președintele AFEER a prezentat impactul acestei reglementări asupra actorilor din piața de energie. În cazul producătorilor este de menționat obligația de a vinde la preț fix prin noua piață fără a ține seama de costuri si prevederile neclare despre profilarea pe termen scurt. Pe piața angro, se remarcă un volum redus de energie, respectiv forțarea cumpărării engros pe termen scurt în detrimentul celei pe termen lung, ceea ce poate duce la creșterea volatilității prețului.

În ce privește impactul asupra furnizării, reprezentantul AFEER notează în primul rând volumul insuficient pentru acoperirea necesarului și supraevaluarea garanțiilor necesare pentru participarea la această piață.

Laurențiu Urluescu, Președinte, Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER)

Claudiu Crețu, Director General, Termoenergetica – Este nevoie de o viziune integrată, unică pentru modernizarea sistemului de termoficare

Claudiu Crețu, Director General, Compania Municipală Termoenergetica București a amintit că acum 20 de ani a început degradarea sistemelor centralizate de încălzire. “România a început să consume mai mult gaz datorită consumatorilor individuali care și-au dotat locuințele cu centrale termice individuale pe gaz. De atunci a început să crească importurile de gaz din Rusia. Bucureștiul se încălzește astăzi cu 4 CET-uri, iar 2 dintre ele au tehnologie din anul 1964. Am reușit să ținem acest sistem pe linia de plutire. Am fost ajutați și de iernile blânde din ultimii ani. În acest an vor fi reabilitaţi cel puţin 50 de kilometri de reţea primară de termoficare în Bucureşti. Avariile se produc din cauza faptului că ţevile sunt vechi, iar modernizarea reţelei va dura câţiva ani. Este nevoie de o viziune integrată, unică pentru modernizarea sistemului de termoficare. Din păcate în București sunt 7 primari”, a declarat Claudiu Crețu.

Claudiu Crețu, Director General, Termoenergetica

Dumitru Chisăliță, Președinte, Asociația Energia Inteligentă – Avem nevoie de conceperea unui nou model energetic

La rândul său, Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă a apreciat că țara noastră are nevoie de conceperea unui nou model energetic. Noi avem un model energetic dezvoltat în anii ’60, care a făcut față cu brio la diversele probleme tehnice, economice și sociale. Dar este timpul să elaborăm un nou model energetic, pentru următorii 50-60 de ani, care să funcționeze la fel de bine cum a funcționat vechiul model.

 

Mesaj video – Dr. ing. Dumitru Chisăliță, Președinte, Asociația Energia Inteligentă

La final, Ciprian Mailat, Fondator, EnergyHub a prezentat strategia de dezvoltare a Depogaz.

Filmul evenimentului poate fi urmărit la linkul de mai jos:

 

Urmărește-ne:

Ne puteți urmări și pe Facebook, Linkedin, Twitter, Instagram, YouTube și Google News!

- Abonează-te la revista de business ClubAntreprenor.ro și ZiarulPozitiv.ro -ABONAMENT CLUB ANTREPRENOR 2024

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -RoHealth

Latest News

Ștefan Mandachi și Iancu Guda organizează un maraton gratuit, pentru antreprenori

Ștefan Mandachi și Iancu Guda, împreună cu un profesor universitar doctor, organizează un maraton de business și mindset, de...
- Advertisement -TermeneRO Informații firme Verifică asociații și administratorii oricărei companii
- Advertisement -Ziarul Pozitiv RO
- Advertisement -Abonament anual 12 luni la Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv
- Advertisement -reclamaTa advertisement oferta advertising Club Antreprenor revista evenimente

Mai multe articole ca acesta

- Abonează-te la revista de business ClubAntreprenor.ro și ZiarulPozitiv.ro -ABONAMENT 2024 Club Antreprenor Ziarul Pozitiv