Interviu cu Vasile Iosif,
Președintele AIPROM (Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România)
Sănătatea plantelor este la fel de importantă ca și sănătatea oamenilor

În cadrul AIPROM există 4 grupuri de lucru specializate: Grupul de Lucru 1 – Omologare și legislație; Grupul de lucru 2 – Piață, Marketing și Comunicare cu piața; Grupul de Lucru 3 – Mediu, Siguranță, Ambalare și Etichetare; Grupul de lucru 4 – Gestionarea Utilizării Responsabile a PPP. Care sunt obiectivele și prioritățile acestor entități în anul 2022?
Fiecare grup de lucru reunește specialiști din cadrul companiilor membre AIPROM, și deși avem un set de obiective clare setate pe termen scurt, mediu și lung, totuși lista acestora și a priorităților care uneori apar pe neașteptate este actualizată și adaptată permanent. Obiectivele și prioritățile naționale se armonizează cu nevoile fermierilor români de a produce mai mult și de mai bună calitate dar și cu obiectivele și prioritățile europene din domeniul protecției plantelor. Fiecare grup de lucru din cadrul AIPROM este specializat și abordează o tematică specifică, după cum urmează:
-
Legislație – revizuirea și adoptarea noii legislații destinate Produselor de Protecția Plantelor (PPP); instituirea unui sistem suport pentru autorizarea PPP-urilor; creșterea capacității României de a participa activ la nivel european ca stat membru raportor zonal în procesul de omologare al produselor fitosanitare; îmbunătățirea sistemului de prognoză și avertizare la nivel național și sprijinirea autorităților naționale în acest sens;
-
Combaterea contrafacerii PPP – intensificarea colaborării cu autoritățile competente; dezvoltarea unui sistem colaborativ și punerea bazei unei rețele instituționale pentru a crește atitudinea pro-activă a autorităților competente, realizarea unui profil de țară privind pesticidele contrafăcute;
-
SCAPA – creșterea procentului de colectare și reciclare la nivelul obiectivelor naționale cu respectarea principiilor și liniilor directoare CropLife Europe privind trasabilitatea; Prin proiectul SCAPA, fermierii și distribuitorii de produse de protecție a plantelor pot preda și valorifica GRATUIT cu ajutorul unui operator finanțat de membrii AIPROM cantitatea de ambalaje de plastic, metal și hârtie pe care o deţin cu respectarea condiţiilor de preluare, beneficiind de peste 70 de centre de colectare SCAPA. SCAPA este un program consolidat, iar în cei 14 ani de activitate am curățat mediul de ambalajele provenite de la utilizarea produselor de protecție a plantelor. Numai în 2021 rata de colectare a ambalajelor a ajuns la 68% din totalul cantității de ambalaje pusă în piață;
-
Safe Use Initiative (Inițiativa de Utilizare în Siguranță și Sustenabil a pesticidelor) & TOPPS (Instruirea operatorilor în scopul prevenției poluării cu pesticide a cursurilor de apă – creșterea nivelului de conștientizare și de utilizare a echipamentului personal de protecție în rândul fermierilor și informarea fermierilor și viitorilor agricultori acum studenți cu privire la metodele și tehnicile de protecție a apei în cursul utilizării pesticidelor);
-
Comunicare – elaborarea de strategii și implementarea de campanii de comunicare în trei direcții diferite: comunicarea cu consumatorii, cu părțile politice interesate, cu fermierii români;
-
Contribuție la prioritățile europene ale industriei – participare la revizuirea Directivei de Utilizare Durabilă (SUD), la principiile de transpunere la nivel de stat membru a țintelor vizate de Strategia Farm2Fork, participare la crearea unei structuri adecvate pentru implementarea noilor obiective ale industriei pentru o agricultură nepoluantă.
Fărâmițarea terenurilor favorizează răspândirea bolilor, dăunătorilor și buruienilor. Ce credeți că ar trebui făcut pentru a stimula procesul de comasare a terenurilor și crearea a unor ferme puternice, prin asocierea mai multor ferme mici / de subzistență, care nu au capacitatea de a-și proteja eficient patrimoniul agricol?
Studiile recente indică faptul că viitorul agriculturii depinde de viabilitatea economică a fermelor mici, care sunt considerate a avea o amprentă de carbon mai redusă. Să nu uităm însă că productivitatea înregistrată la nivelul fermelor de mari dimensiuni este mai ridicată decât în cazul fermelor mici, unde baza tehnico-materială este mai puțin dezvoltată de cele mai multe ori. Avem nevoie în egală măsură de ambele categorii de ferme, iar procesul de comasare a terenurilor agricole a început de câțiva ani și în România. La nivel național, avem exemple de ferme de mari dimensiuni, performante și care produc pentru piață.
Revenind puțin la cifre, la nivel național, avem 3,4 milioane de ferme, iar 30% din terenul agricol este lucrat în ferme de subzistență și semisubzistență. În același timp, 70% din suprafața agricolă a României este gestionată de fermele de dimensiuni medii și mari, ferme care reprezintă doar 7% din totalul exploatațiilor agricole din România. O analiză realizată de către Comisia Europeană arată că dimensiunea medie a fermelor din România a crescut de la 3,3 hectare la 3,7 hectare în intervalul 2005-2016, fiind încă mult sub media europeană de 15 hectare. În Bulgaria, dimensiunea medie a fermelor este de 5-6 ori mai mare, iar viteză de comasare a terenurilor este mult mai mare. În plus, peste 3 milioane de ferme lucrează o suprafață mai mică de 5 hectare, în timp ce peste 12.000 de ferme lucrează o suprafață mai mare de 100 hectare. Aceste date ne indică clar polarizarea sectorului agricol românesc, iar Planul Național Strategic trebuie să identifice acele măsuri specifice pentru a stimula asocierea celor peste 3 milioane de ferme mici din sectorul vegetal și animal înregistrate la nivel național.
Specialiștii AIPROM au identificat peste 95 de agenți patogeni pentru care există deficiențe de protecție, agenți patogeni ce se regăsesc în culturile de grâu, porumb, rapiță, floarea-soarelui, sorg, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Ce estimări ale pierderilor de recolte aveți și ce soluții ați identificat pentru a diminua efectele agenților patogeni?
Chiar și în aceste condiții în care țările utilizează pesticide, conform statisticilor Organizației Mondiale pentru Agricultură și Alimentație (FAO), în fiecare an, la nivel global, între 20 și 40% din producția agricolă este pierdută datorită agenților de dăunare, iar pierderile economice înregistrate depășesc 220 miliarde de dolari anual. Astfel, fără o protecție corespunzătoare a plantelor împotriva bolilor dăunătorilor și buruienilor, aceste pierderi s-ar putea dubla cu ușurință.
România are organisme de dăunare specifice, extrem de agresive, un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (Răţişoara Porumbului), dar și alți dăunători extrem de agresivi.
Consumăm cu aproximativ 2/3 mai puține produse de protecție a plantelor pe hectar comparativ cu țările din vestul Uniunii Europene, dar avem mai multe provocări de depășit (entomofauna dăunătoare locală este peste ceea ce se întâlnește în țările mari producătoare de legume, atât ca varietate cât și ca agresivitate), iar la acest lucru se adaugă și retragerea multor soluții de protecție eficiente.
Potrivit studiului realizat de către AIPROM în colaborare cu specialiştii din domeniu, pierderile de producție, în absența unor soluții eficiente pentru combaterea anumitor dăunători pot ajunge până la 60%, în cazul Moliei tomatelor (Tuta absoluta).
România are nevoie de modernizarea legislației în domeniul producerii, reambalării, depozitării și comercializării produselor de protecție a plantelor. Ne puteți oferi câteva exemple, ce ar trebuie actualizat / upgradat? Când credeți că instituțiile abilitate (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională Fitosanitară) vor finalizeze acest demers? Ce rol are AIPROM în procesul de elaborare a viitoarei legislații?
Multe perspective pozitive ale industriei sunt adunate în acest proiect și sperăm sincer că majoritatea dintre ele vor fi luate în considerare de către autorități, pentru că AIPROM s-a implicat cu dăruire și seriozitate în toate dezbaterile de la inițierea acestui proiect.
Evenimente 2026 - Club Antreprenor:
Ne-ați solicitat câteva exemple, iată în continuare:
– Termenul de valabilitate: posibilitatea de prelungire a termenului de valabilitate al produselor de uz fitosanitar pe răspunderea producătorului cu maximum 12 luni, până la următorul sezon;
– Comercializarea online cu respectarea condițiilor de autorizare impuse oricărei fitofarmacii care vinde produse de protecția plantelor și cu instituirea de controale ferme a ofertelor disproporționate;
– Redefinirea noțiunii de produse ilegale, astfel încât produsele care prezintă anumite probleme de etichetare să nu fie considerate ilegale;
– Posibilitatea de a formula produse care nu sunt omologate în România doar pentru alte state membre sau non-UE cu respectarea condițiilor stricte care garantează faptul că aceste produse sunt autorizate în țara de expediție și că nu sunt în niciun fel utilizate pe teritoriul României și, de asemenea, tratarea semințelor cu produse neînregistrate în România cu destinația alte state membre sau non-UE.
În ceea ce privește termenul la care va fi finalizat acest demers, noi facem toate demersurile pentru a accelera ritmul dar faptul că au fost atâtea schimbări cu frecvență ridicată la conducerea Autorității Naționale Fitosanitare nu a fost în avantajul adoptării legislației.

O lege care ar putea schimba fundamental industria reciclării în România este pe cale de implementare: Sistemul garanție-returnare, care este de așteptat să aibă un impact puternic pe tot lanțul de reciclare – de la consumatori și retaileri până la reciclatori și cei care oferă infrastructura de reciclare – creând premisele unei economii circulare competitive. AIPROM are o experiență consistentă în acest domeniu, prin SCAPA – Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide. Ce efecte va avea Sistemul garanție-returnare în activitatea membrilor AIPROM și în cea a fermierilor?
AIPROM are deja un sistem matur prin care se aliniază principiilor economiei circulare și vorbim aici despre reciclarea ambalajelor goale de pesticide cu maximă trasabilitate. Sistemul de garanție-returnare pentru colectarea ambalajelor de pesticide a fost testat în unele țări europene, dar nu a fost extins din cauza problemelor care au apărut, în special în ceea ce privește asigurarea trasabilității produselor reciclate. De exemplu, în România, produsele de protecție a plantelor se comercializează și prin intermediul fito-farmaciilor care, în cele mai multe cazuri nu dețin spații de depozitare pentru ambalajele goale, care urmează să fie preluate. În plus, prin programul SCAPA al AIPROM sunt colectate doar ambalaje de plastic triplu-clătite, care potrivit legislației naționale, sunt considerate deșeuri nepericuloase după efectuarea operațiunii de triplă clătire și pot fi reciclate doar prin respectarea trasabilității. Prin urmărirea trasabilității industria se asigură că produsele obținute în urma reciclării nu vor intra în contact direct cu omul, ci sunt utilizate pentru obținerea de produse secundare precum țevi pentru industria petrolieră, pavele pentru curți si terase, semnalizatoare pe autostrăzi sau alte elemente de acest gen. Dar cel mai important, sistemul garanție-returnare se adresează generatorilor de ambalaje pentru produse de consum ca de exemplu ambalaje de sucuri, lapte etc.
Comisia Europeană dorește reducerea consumului de pesticide cu 50%. Specialiștii AIPROM împreună cu fermierii și distribuitorii lucrează la un document care să scoată în evidență vulnerabilitățile fermierilor români în a controla eficient unele organismele de dăunare. Autoritățile europene elimină unele produse fără să pună nimic în loc. Cum se vor armoniza aceste obiective ale Uniunii Europene cu nevoile fermierilor?
România utilizează în medie, o cantitate de substanță activă la hectar de trei ori mai mică decât media europeană (~680 g/ha față de 2,6 kg/ha) și aproximativ jumătate din cât utilizează Ungaria (aproximativ 1,3 kg/ha). Din acest motiv ar fi incorect să se aplice un obiectiv de reducere al consumului de pesticide egal pentru toate Statele Membre. Să nu uităm însă că, acest obiectiv nu se referă doar la reducerea cantitativă cu 50% a pesticidelor, ci și la reducerea utilizării produselor cu un grad mai ridicat de periculozitate, din categorii de toxicitate ridicate.
Cu toate acestea, ne exprimăm speranța că autoritățile române abilitate să negocieze implementarea obiectivelor la nivel național cunosc foarte bine situația expusă anterior și vor depune toate eforturile pentru a explica această situație specifică a României la nivelul factorilor de decizie europeni. Avem convingerea că implementarea acestor reduceri uniform pentru toate țările va conduce la o reducere a cantității și calității producției agricole, care cel mai probabil va fi resimțită în buzunarul fermierului și al consumatorilor. Un studiu recent realizat de Universitatea și Centrul de Cercetare Wageningen din Olanda indică faptul că implementarea acestor obiective ar genera o scădere medie a randamentului culturilor agricole cuprinsă între 10% și 20%, iar pentru unele culturi chiar o scădere de până la 50%. Este de așteptat ca cele mai afectate culturi să fie cele permanente, așa cum sunt plantațiile de pomi fructiferi, plantațiile viticole etc.
Astăzi, toată lumea vorbește despre o iminentă criză alimentară. Imaginați-vă că Europa, implicit România, ar produce cu 40% mai puține alimente decât în prezent. Ne confruntăm, în prezent, cu creșterea prețurilor pentru toate categoriile de alimente, inclusiv fructe și legume. La ce nivel vor urca prețurile dacă producția va scădea cu 40%?
Parlamentul European a aprobat eliminarea glifosatului (cel mai folosit erbicid din lume) după 31 decembrie 2022. Va rămâne așa sau mai pot interveni derogări? Care ar fi consecințele interzicerii glifosatului pentru fermierii români?
Este evident că fermierii români și nu numai aceștia folosesc soluții de protecție a plantelor pe bază de glifosat și sunt mulțumiți de rezultate. Dar, este la fel de evident că numai fermierii pot solicita autorităților o eventuală derogare, iar ce decizie vor lua autoritățile nu vă pot spune decât ele.
Accesul la substanțe active și produse de protecția plantelor este esențial pentru a gestiona corespunzător condițiile specifice agriculturii din țara noastră. Fermierul vrea să producă, însă nu poate face acest lucru dacă apar limitări și restricții nejustificate sau reevaluări ale unor reglementări deja validate de forurile științifice.
Consecințele interzicerii glifosatului vor fi vizibile și în România unde condițiile specifice de climă și sol favorizează răspândirea buruienilor iar rezerva de buruieni din sol este printre cele mai mari din UE. În România, glifosatul este utilizat mai ales între culturi, fiind și o soluție care permite aplicarea principiilor agriculturii conservative, recomandată și promovată intens de către Comisia Europeană.
Interzicerea utilizării glifosatului în absența unor alternative viabile și eficiente economic, îi va determina pe fermierii români să aplice mai multe tratamente mai scumpe, cu produse complementare și în cantități mai mari fără să obțină aceeași eficacitate și cu un impact negativ mai mare asupra mediului.
Membrii AIPROM sunt cei care inovează atât produse sintetice (pesticide) cât și produse biologice. Ce investiții presupune descoperirea unui nou produs în acest sector?
În ultimii 10 ani peste 50% din produsele de protecția plantelor au fost retrase din piața europeana și acest lucru a pus și pune presiune pe combaterea agenților de dăunare în creștere cu mai puține substanțe active.
Deși metodele de combatere biologice de protecție a plantelor sunt adesea considerate a fi mai naturale, acest lucru nu înseamnă că întotdeauna alimentele obținute astfel sunt mult mai sigure. Să nu uităm, combaterea biologică înseamnă utilizarea de virusuri, fungi și bacterii care se aplică în cantități destul de mari pe culturile agricole pentru a controla organisme de dăunare specifice plantelor. La ora actuală Industria de Protecția Plantelor consideră că pentru o gestionare optimă a organismelor de dăunare fermierii au nevoie atât de produse sintetice (pesticide), de produse biologice dar și de utilizarea acestora respectând practicile de gestionare integrată a dăunătorilor și protecția culturilor (IPM).
Decizia privind ce produse de protecție a plantelor să fie utilizate, convenționale (chimice) sau non-chimice (organice) are un impact major asupra cantității și calității recoltelor dar și asupra mediului. Investiția în descoperirea unui produs biologic este de aproximativ 10 ori mai mică decât investiția necesară pentru a descoperi un produs sintetic (280 milioane euro). Costurile necesare pentru descoperirea și dezvoltarea unui nou produs sintetic sunt în prezent mult mai mari decât erau în trecut.
Chiar dacă pentru a obține un produs biologic se cheltuie mai puțin, procedura de autorizare este reglementată prin aceeași legislație europeană (regulamentul CE 1107/2009) și intervalul de la prima moleculă și până la punerea pe piață a unui produs biologic este aceeași cu cea a unui produs sintetic. În plus, un produs biologic este mult mai puțin eficace decât un produs sintetic, iar cantitatea care ar trebui administrată pentru a ridica eficacitatea este mult mai mare decât în cazul unui produs sintetic.
În concluzie, sănătatea plantelor este la fel de importantă ca și sănătatea oamenilor și trebuie să avem grijă ca siguranța alimentară a fiecărui cetățean să fie asigurată, numai așa vom avea pace, prosperitate și progres în toate domeniile vieții. Vă mulțumesc!









