Emanuela Anton, Managing Partner, Paradise Tour: Turismul “între Y și Z”

Articol de Emanuela Anton, Managing Partner, Paradise Tour

Generația Y – născută între 1981 – 1996, numită și „Millennials”, “Generația Nintendo” – este o generație de mentalități inteligente și dezvoltate, care adesea pare de neînțeles. 

Generația Z – născută între 1997 și 2012, denumită “Generația Mobilă”, „Post Millennials” – prima generație născută într-o lume digitală unde accesul instantaneu la informații este disponibil constant, consumatoare de tehnologie și fană a lumii digitale.

Unul dintre elementele fundamentale în strategia de antreprenoriat în turism îl reprezintă “publicul țintă”.  În mod evident, perioada în care agențiile de turism se adresau cu aceleași pachete de ofertă tuturor categoriilor de public este arhaică, pe cale să apună. A fost de esența trecutului așa numitul „turism de masă”, inclusiv acela cu o importantă componentă ideologică; “oameni ai muncii de la orașe și sate” aveau asigurate prin birourile de turism și prin sindicate pachete turistice nepersonalizate, de regulă în așa numitele „destinații agreate”.

După 1990, treptat, turismul s-a dezvoltat pe două paliere: pe de o parte, către destinații ce fuseseră inaccesibile turistului român și, pe de altă parte, spre dezvoltarea unei oferte diversificate în funcție de categoriile și nevoile clienților. În ultimii ani, cu toții constatăm o dublă nișare a serviciilor de turism: una axată pe categorii de vârstă cu preocupări și stil de călătorie diferite și, o a doua, axată pe activități turistice de sine stătătoare.

Antreprenorii din turism sunt preocupați de conectarea firmelor lor către tendințele actuale ale pieței, din prezent. Iată de ce, crearea de pachete turistice ține cont, pe de o parte de specificul concret al destinației și activităților turistice care sunt oferite beneficiarilor, dar și, pe de altă parte, de categoria de vârstă către care se adresează.

Poate unele dintre cele mai „delicate” categorii de turiști spre care și noi ne-am îndreptat sunt cei din așa numitele „Generații Y și Z”.

Statistic, mai mult de 30% din turiștii români sunt tineri. Aceștia dispun de mai mulți bani și călătoresc mai des (inclusiv în țări mai îndepărtate) decât cei din generațiile anterioare. Dacă până mai ieri numărul de tineri care călătoreau era nesemnificativ, în ultimii ani (și în viziunea noastră, mai ales după pandemie), turiștii tineri reprezintă un segment în continuă creștere pentru această piață.

De altfel, dacă generațiile anterioare investeau sume relativ mici în călătorii, „Generațiile Y  și Z” beneficiază de salarii generoase și alocă mai mulți bani excursiilor. La nivel global, s-a constatat faptul că tinerii prezentului călătoresc în destinații mai îndepărtate și mai provocatoare decât părinții lor, sunt conectați la venituri virtuale, la sisteme high-tech și au o mobilitate decizională mult mai mare. 

În cazul României, tinerii turiști au, de regulă, trei sau patru vacanțe pe an, respectiv două city break-uri și unul sau două concedii de până la 10 zile, vara sau / și iarna. Mai mult, dacă inițial apetitul turiștilor pentru destinațiile clasice ca Grecia, Turcia, Bulgaria, Spania era ridicat, s-a constatat că această generație preferă să aleagă în prezent destinații exotice (Maldive, Seychelles, Mauritius, Republica Dominicană, Zanzibar), inclusiv turismul de safari ori de croazieră.

Cu toate că piața a constatat în general o tendință de creștere a bugetului de vacanță anual în rândul tinerilor, opinia noastră este că per ansamblu aceștia își construiesc cu ritmicitate bugetară constantă planuri de călătorie în diferite locații. Însă, ceea ce diferă în mod substanțial față de generațiile anterioare este caracterul non-repetitiv al destinațiilor alese de tineri: aceștia preferă să meargă în mai multe destinații de la an la an, să renunțe la o „stabilizare” pe o singură destinație ani de-a rândul și, chiar dacă unele costuri de transport și cazare pentru astfel de destinații pot fi mari, să-și adapteze stilul de călătorie acestor realități din teren.

Cu alte cuvinte, chiar dacă vor alege cazări cu buget mai mic, doar cu mic dejun sau self-catering, dacă vor alege turismul de rucsac sau cel itinerant, tinerii vor fi dispuși să câștige la schimb prezența în cât mai multe destinații, an de an, în locuri îndepărtate sau exotice. În plus, aceștia vor cheltui bani suplimentari pentru experiențe turistice inedite, excursii opționale, interacțiuni nemijlocite cu băștinașii, trekking în natură sau explorarea unor vestigii aflate în zone aparent inaccesibile. Veți vedea, așadar, tineri preocupați mai puțin de relaxare 7 zile la un resort cu all-inclusive, cât mai degrabă îi veți găsi fremătând de dorința de a descoperi templul incaș de la Machu Picchu, de a cunoaște minunea piramidei de la Chichen Itza, veți vedea tineri alegând incursiunile în jungla amazoniană sau excursiile opționale din Uganda sau Rwanda pentru interacțiune nemijlocită cu gorilele. 

Tendința ultimilor ani este, în mod evident, în acest sens. Tinerii nu vor alege calmul croazierelor pe râuri, ci freamătul croazierelor din Caraibe, vor alege ineditul ghețarilor din Norvegia sau spectaculoasele safariuri din perioada migrației animalelor în Tanzania. 

Pariul nostru pentru viitor este că scopul tinerilor care călătoresc va fi acela de a vedea locuri noi, de a vizita obiective turistice și de a-și face prieteni. Contactele acestora cu rețelele de socializare și interacțiunea online fac posibilă o promovare extrem de eficientă a unor destinații inedite, pe care noi, antreprenorii, trebuie să le cunoaștem și pentru care trebuie să fim pregătiți. La mare căutare printre tineri este “conceptul de city-break”. Și nu, nu neapărat pentru distracții în cluburi exclusiviste sau pentru ușuratice zile de mini-vacanță, ci (și am întâlnit acest lucru din ce în ce mai mult în ultimii ani), chiar pentru documentare universitară sau istorică. Tinerii aleg să vadă universități de prestigiu din  Franța, Anglia, Irlanda sau din Nordul Europei pentru a se convinge de facilitățile acestora și pentru a lua decizii informate cu privire la perspectivele de studiu de acolo. Iată de ce, o agenție de turism trebuie să fie capabilă ca, prin contactele sale pe plan local în fiecare dintre aceste destinații, să poată asigura unui tânăr variate posibilități de informare din surse universitare, într-un timp scurt și la un alt nivel înalt. Îmbinarea unei astfel de călătorii cu un sejur de cunoaștere a orașului de reședință a unei școli universitare, constituie unul dintre pachetele pe care Agenția „Paradise Tour” l-a oferit începând cu anul 2021 unora dintre turiștii săi mai tineri.

Totodată city-break-urile pentru explorarea unor orașe sau zone cu profunde ecouri istorice este din ce în ce mai dezvoltat. Fie că aleg istoria vikingilor din Dublin, poveștile nobilor din Londra, legendele boeme din Montmartre-ul parizian sau istorisirile în dulcele grai din Chișinău și Orhei, tinerii vor folosi city-break-urile ca un „atlas în realitate”, ca pe o carte concretă de descoperiri și informație.

Iată de ce apreciem că, în perspectiva viitorului, „Generațiile Y și Z” vor relaționa direct cu agențiile de turism, în preocuparea lor de a comprima timpii de identificare a destinațiilor preferate și de a găsi o completă împlinire a dorințelor lor la un standard corect calitate-preț. Desigur, și agențiile de turism, touroperatorii și toți actorii industriei turistice trebuie să își simplifice modul de adresare, să folosească instrumente de comunicare adaptate prezentului și, mai ales, să își instruiască angajații pentru a fi capabili să ofere informație corectă, comprimată, exactă și fără greșeală.

Suntem conștienți de faptul că nivelul de exigență al „Generațiilor Y și Z” este și va fi unul ridicat, iar permisivitatea și îngăduința cu care generațiile anterioare au mai tratat operatorii de turism vor fi de neacceptat în viitor. 

Nu întâmplător, alături de alți parteneri cu prestanță și vizibilitate în rândul tinerilor, Agenția “Paradise Tour” și-a propus ca, în 2022, să întindă o mână acestor două generații fantastice, într-un proiect pe care îl gândim de perspectivă. Că ne vom întâlni la târgurile de turism, în paginile rețelelor de socializare sau, de ce nu, la concerte și festivaluri de muzică, teatru sau film, vom încerca, noi toți, să redefinim criteriile de performanță și excelență în turism după standarde actuale. 

Acesta este, la urma urmei, viitorul.