Interviu cu Julia Leferman, Director General, Asociaţia Berarii României
Suntem un sector motor pentru economia locală
Asociaţia Berarii României s-a înființat în anul 2004. Cât de mult a contat ca producătorii să aibă o voce unică, care să le protejeze interesele?
De 17 ani, Asociația Berarii României reprezintă vocea comună a industriei locale de bere cu obiectivul de a sprijini dezvoltarea unui sector durabil, de a promova un mediu competițional transparent, de a asigura un tratament egal și corect în fața instituțiilor de reglementare și de a educa consumatorii de bere cu privire la beneficiile și consumul responsabil de bere.
Asociația noastră reunește nu doar producători de bere, ci și furnizori de materii prime agricole necesare producției și acest lucru ne dă încredere că reprezentăm cu profesionalism interesele membrilor noștri și că avem o reprezentativitate importantă.
Începând din 2008, Berarii României au devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentați prin organizația Berarii Europei, ceea ce ne asigură o bună reprezentativitate și în forurile europene de la Bruxelles.
Ce contribuție și valoare adăugată au producătorii de bere în economia românească?
Sectorul berii contribuie la bugetul de stat al României cu 530 de milioane de euro și aduce peste 700 de milioane de euro valoare adăugată în fiecare an. Evaziunea fiscală pe lanțul de producție al berii este 0, ceea ce ne plasează printre sectoarele motor pentru economia locală.
Ce procent din ingredientele folosite de producători sunt fabricate în țara noastră? Cum este situația în privința ambalajelor și a accesoriilor necesare servirii berii?
50% din ingredientele folosite în fabricarea berii provin din agricultura locală. Un alt important beneficiu economic pe care sectorul local al berii îl aduce este că acoperă 97% din consumul intern, ponderea importului fiind extrem de redusă.
În ceea ce privește ambalajele, berarii locali sunt permanent preocupați de inovații, astfel încât acestea să fie cât mai prietenoase cu mediul și reciclabile într-o proporție cât mai mare.
Cum vedeți procesul de consolidare a culturilor de malț, orz și hamei?
Suntem în dialog cu Ministerul Agriculturii pentru încurajarea creșterii în România a culturilor de hamei și orzoaică (orz de bere) pentru că în prezent cererea nu este complet acoperită și suntem nevoiți să importăm diferența. Dar existența unei cereri de materii prime din partea industriei de bere creează oportunități pentru fermieri să producă mai mult. Este esențială încurajarea extinderii suprafețelor pentru culturile de hamei de la 270 ha la 600 ha, pentru a acoperi într-o proporție cât mai mare din producție locală necesarul de hamei pentru fabricarea berii și un program de producere a butașilor de hamei. De asemenea, este important să încurajăm proprietarii de teren să cultive în altă parte alte culturi, astfel încât cultivatorii de hamei să își realizeze culturile acolo unde există deja instalații pentru hamei. Acestea presupun investiții mari și este nesustenabil ca acestea să fie făcute pe terenuri virgine, mai ales atâta vreme cât există instalații dedicate culturilor de hamei pe alte terenuri.
Încurajăm direcționarea de fonduri europene către investiții private mici și mijlocii, prin care fermierii să poată înființa stații de compost. Din culturile de hamei se folosesc în industria berii doar conurile, reprezentând 10% din ceea ce se recoltează. Restul este reziduu care ar trebui să devină îngrășământ organic prin procesare. De aceea, susținem accesul fermierilor la aceste linii de finanțare, pentru a contribui la reducerea decalajului față de fermele din Franța și Germania, unde reziduurile vegetale sunt folosite în totalitate ca îngrășământ natural.
În ultimii ani s-au deschis mai multe micro-berării. Cât de greu este pentru micii producători să-și găsească o nișă pe această piață?
Ca orice produs „craft”, berea artizanală este prin definiție un produs de nișă, original, oferă o gamă diversă de produse de calitate, este bogat în arome și are un target selectat. Este foarte pretabilă consumului în HoReCa, de aceea, în ultimii ani, mai ales înainte de pandemie, parteneriatele între baruri, restaurante și microberari au avut un succes extraordinar. De aici și numărul de microberării care au crescut de la an la an în România, urmând trendul global.
Chiar și pe parcursul anului trecut, în ciuda închiderii parțiale sau totale HoReCa, s-au deschis 18 microberării, față de 12 în 2019. Mulți microberari s-au reorientat de altfel în 2020, listându-se în retail. Oferta de bere la comercianți a crescut spectaculos anul trecut, ceea ce nu poate decât să ne bucure.
Segment craft încurajează creativitatea și stimulează concurența, obligând toți berarii, mici și mari să inoveze, astfel încât să atragă segmente diferite de consumatori, cu gusturi din ce în ce mai sofisticate.
Cum vă implicați în dezvoltarea și implementarea unui sistem care să stimuleze colectarea și reciclarea ambalajelor de băuturi de unică folosință?
Implementarea sistemului garanție – returnare, prin care consumatorii vor plăti o garanţie pentru ambalajele de băuturi pe care o vor recupera atunci când returnează ambalajele folosite, va duce la creșterea gradului de colectare și reciclare și va permite țării noastre să atingă țintele UE de colectare pentru ambalajele de băuturi din plastic de unică folosință – de 77% până în 2025 și de 90% până în 2029.
Împreună cu producătorii din industria băuturilor răcoritoare, am creat Alianța Producătorilor de Băuturi, o inițiativă privată, pentru a ajuta la implementarea acestui sistem în România. Colaborarea strânsă între toate părțile implicate este vitală pentru a ne asigura că România va avea un sistem eficient pentru colectarea și reciclarea ambalajelor primare de băuturi.
Noi, prin Alianța Producătorilor de Băuturi din România, din care fac parte Asociația Berarii României și Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare, am fost în dialog permanent cu Ministerul Mediului în ultimii doi ani pentru implementarea cât mai rapidă a sistemului garanție-returnare în țara noastră, sistem pe care, bineînțeles, îl vom susține și financiar, alături de ceilalți parteneri implicați în implementarea lui.
Cine ar trebui să facă mai multe campanii de conștientizare și de informare asupra modalităților în care putem colecta și recicla corect ambalajele?
Trecerea la economia circulară este prioritatea industriei de bere. Și sperăm ca aceasta să devină o prioritate și pentru cetățeni. Prin implementarea garanției pentru ambalajele de unică folosință de băuturi, sperăm să limităm aruncarea în natură, la întâmplare, a ambalajelor, fie ele din sticlă, plastic sau aluminiu. Iar aceasta va însemna un mediu mai curat și mai sănătos pentru noi toți.
De aceea, avem nevoie de o schimbare de mentalități în ceea ce privește colectarea și reciclarea. La acest capitol avem cea mai mare nevoie de educație, de campanii de conștientizare și de informare asupra modalităților în care putem colecta și recicla corect ambalajele.
Noi, producătorii de băuturi din România, ne-am angajat să susținem derularea acestor campanii și sperăm să ni se alăture și celelalte părți implicate în acest sistem complex.
Cum percepeți nivelul de fiscalitate în industria berii?
Un studiu realizat în 2019 de Institutul Național de Cercetări Economice “Costin C. Kirițescu” din cadrul Academiei Române a arătat că există diferenţe între nivelul fiscalității pe ansamblul economiei naţionale şi cel din sectorul industriei de bere. În perioada 2016-2018, deși impactul relaxării fiscale la nivelul economiei naționale s-a resimțit și în sectorul producției de bere, presiunea fiscală asupra producătorilor din sector a rămas la un nivel ridicat, de peste 3 ori mai mare decât în cazul economiei în general. În perioada 2010-2018, accizele colectate din producţia de bere au fost de aproximativ 8 ori mai mari decât la nivelul economiei în total, iar TVA colectată a fost de peste două ori mai mare.
Analiza pe sursele de proveniență a evidențiat o asimetrie structurală majoră, în perioada 2010 – 2018, cota sectorului bere în totalul accizelor încasate din vânzarea de alcool etilic, vinuri spumoase, băuturi fermentate și bere situându-se permanent peste 50%, în unii ani depășind 60%, această cotă situându-se, de departe, la cel mai înalt nivel comparativ cu cele înregistrate în alte 10 state UE, în condiții de comparabilitate a sistemului de accizare și de similaritate a tiparului de consum.
Ați fost realeasă ca reprezentant al regiunii Central si Est Europene in Comitetul Executiv al Asociatiei Berarii Europei? Ce reprezintă acest lucru pentru dumneavoastră?
Sigur că această poziție mă onorează. Faptul că asociațiile naționale din cele 8 state din regiunea noastră – Bulgaria, Cehia, Croația, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria – m-au reales pentru al doilea mandat consecutiv confirmă încrederea acestora că voi reprezenta corect obiectivele noastre comune în cadrul Berarilor Europei, mai ales în perioada dificilă pe care o traversăm. Este o piață cu multe provocări, în care consumul de bere diferă de la ţară la ţară, în care Polonia şi Cehia ocupă primele locuri, iar România ocupă poziţia a opta.
