Interviu cu Carmen Sandu și Daniel Sandu, Fondatori, D&C Conta:

D&C Conta – 20 de ani de excelență

în contabilitate, audit

și consultanță fiscală

D&C Conta a fost fondată acum 20 de ani, în 2001, când era o inflație ridicată, exista impozit progresiv, companiile veneau după criza economică gravă din perioada 1997-2000, iar instituțiile erau șubrezite după scandalul FNI. Ce v-a determinat să înființați firma dumneavoastră în acel moment?

Pentru noi, firma despre a cărei înființare vorbim astăzi cu nostalgie a fost primul pas pe tărâmul antreprenoriatului pe cont propriu. Amândoi veneam cu o experiență suficient de relevantă atât în întreprinderile de stat în care am lucrat câțiva ani până în 1990, cât și în mediul privat în care am intrat în 1992. Aceste etape ale activității noastre au fost perioade de acumulări succesive de experiență, de creștere în plan profesional, de creștere a încrederii în capacitățile noastre profesionale. De aici, dorința de a întinde aripile a venit oarecum de la sine, ca o etapă de dezvoltare firească.

Ar trebui să amintim în punctul ăsta că am avut șansa atât a unor profesori foarte buni în facultate, de la care am căpătat cunoștințe pe care și astăzi le folosim zilnic și pe care ni-i amintim cu recunoștință, cât și a unor șefi care ne-au fost modele de profesionalism și ne-au îndemnat spre asumarea de responsabilități.

Probabil că o contribuție a avut-o și faptul că, după criza de care ați amintit, când lucrurile au început să se mai așeze, am intuit la nivelul subconștientului un potențial de creștere a pieței serviciilor independente de contabilitate. Începutul însă nu a fost ușor, pentru că porneam pe un drum cu multe necunoscute. Pe plan profesional, eram foarte stapâni pe noi, tocmai trecusem cu brio prin examenul de acces la profesia de expert contabil, dar ca antreprenori? Deși lucrasem în poziții de conducere până atunci, știam doar o parte din ce înseamnă să conduci o firmă; iar când firma aia e a ta lucrurile se schimbă oarecum, pentru că simți mai apăsat atât responsabilitatea față de clienți, cât și față de angajați, vezi din altă perspectivă planurile de creștere și dezvoltare.

Oferiți servicii integrate – contabilitate, audit financiar și consultanță fiscală. Care sunt cele mai importante repere în activitatea dumneavoastră? Ce înseamnă echipa  D&C Conta?

Parcursul nostru profesional a însemnat mai multe succese de etapă. Am început cu servicii de contabilitate, pentru că aceea era calificarea noastră profesională din acel moment, dar am avansat și pe tărâmul consultanței fiscale, deoarece fiscalitatea este foarte strâns legată de contabilitate, cei din branșă știu că nu merg una fără cealaltă.  Trebuie să recunoaștem că, în cazul nostru, principiul dialectic potrivit căruia acumulările cantitative duc la schimbări calitative a funcționat din plin; nu numai că, odată cu creșterea numărului de clienți și a problemelor puse de aceștia a crescut și experiența noastră profesională, dar cu timpul s-a pus problema și a dobândirii certificării de consultanți fiscali.

Ulterior, odată cu consolidarea înțelegerii funcționării mecanismelor economice ca un tot unitar, dorința de a trece la activitatea de audit financiar a venit de la sine.

Reperele sunt nu numai cele legate de calificările profesionale (expert contabil-consultant fiscal-auditor) ci și de creșterea organică a firmei în ansamblu (a numărului de angajați, a specializărilor acestora, a numărului de clienți și a complexității problemelor puse de aceștia).

Din ce sectoare economice provin clienții dumneavoastră? Ce alte industrii/ domenii au potențial de creștere, în sensul că vor avea nevoie de serviciile dumneavoastră?

Clienții noștri provin în special din sfera prestărilor de servicii de diverse naturi (servicii din sfera informaticii și a tehnologiei informației, servicii juridice-societăți de avocatură, birouri notariale, societăți de reorganizări și lichidări de întreprinderi, servicii medicale, servicii de intermedieri financiare, organizări de evenimente, activități sportive), dar și din sfera din ce în ce mai extinsă a comerțului online. Pe lângă asta, o experiență consistentă avem în domeniul construcțiilor, al dezvoltărilor imobiliare și al serviciilor conexe (servicii de administrări de imobile, sau consultanță fiscală în materia tranzacțiilor imobiliare).

Orientarea de început către contabilitatea societăților civile de persoane (firme de avocatură, birouri notariale) ne-a ajutat să performăm într-un domeniu care acum 20 de ani era destul de ocolit de către colegii noștri, și anume contabilitatea în partidă simplă și contabilitatea entităților supuse regimului transparenței fiscale, cu corolarul lor reprezentat de contabilitatea și fiscalitatea veniturilor persoanelor fizice. Datorită în principal procedurilor fiscale extrem de stufoase în acest domeniu, mulți dintre colegii noștri evită să lucreze cu astfel de clienți, ceea ce ne-a lăsat nouă o cotă interesantă de piață pentru dezvoltare. Iar în ce privește satisfacția clienților noștri, trebuie să amintim că primii noștri clienți de acest fel lucrează cu noi și în prezent.

Un număr din ce în ce mai mare de clienți ne vin din zona FinTech, a serviciilor bazate pe tehnologii financiare (sunt persoane fizice care obțin venituri din tranzacționarea de criptomonede, societăți care pătrund din ce în ce mai îndrăzneț pe piața schimburilor de monede electronice, sau societăți care dezvoltă aplicații specifice acestor activități).

Cum vă motivați echipa? Pe ce abilități puneți accent atunci când luați în considerare recrutarea de noi colaboratori sau promovarea unor angajați?

Echipa noastră, care în prezent cuprinde un număr de 20 de profesioniști cu diverse calificări, este un organism omogen, bine sudat în ani întregi de lucru împreună, aflat în continuă creștere în primul rând pe plan profesional. În strategia noastră de creștere ne-am ghidat mereu după dictonul ”non multa, sed multum”, adică ne-am concentrat nu pe creșterea numărului de clienți și de angajați, ci în primul rînd pe creșterea și șlefuirea competențelor oamenilor noștri și pe creșterea satisfacției clienților noștri. Mărturisesc că este măgulitor când primim mulțumiri de la clienți, de exemplu pentru felul în care explicăm toate noutățile legislative pe înțelesul tuturor.

Avem o activitate foarte stresantă și care cere multe abilități aparte. Atenția la detalii, capacitatea de a lucra cu termene strânse, dorința de perfecționare, de a-ți pune probleme, sunt câteva dintre calitățile pe care le-am căutat și apreciat la membri echipei noastre, de astăzi și dintotdeauna. Nu ne-am temut însă să atragem în echipă oameni noi pe care să-i creștem profesional, astfel încât să ne mulțumească peste ani la fel cum noi mulțumim profesorilor și colegilor noștri din anii de început. Se pare că am reușit, pentru că cei care zboară de la noi către alte provocări profesionale ne trimit din când în când mulțumiri pentru experiența pe care au căpătat-o lucrând cu noi, iar unii dintre foștii colegi ne-au trimis chiar și clienți noi, având siguranța că aceștia vor găsi la noi rezolvarea problemelor lor deosebite.

Sesiunile noastre de recrutare sunt discuții pietenești, ca de la om la om, cu candidații cărora le explicăm cerințele postului, și care sunt așteptările noastre de la ei; nu obișnuim să organizăm sesiuni de examene cum am văzut prin alte părți, nici să ne lăsăm impresionați (pozitiv sau negativ, după caz) de CV-uri mai garnisite sau nu prea. Le punem însă candidaților spre evaluare câteva spețe din activitatea noastră practică, pentru a vedea modul de gândire, coerența soluțiilor, experiența în abordarea diferitelor situații concrete pe care le vor întâlni la noi, modul în care își formulează opiniile, capacitatea de a accepta că au niște limite pe care să dorească să și le depășească.

Nu puțini au fost cei care, în urma unui astfel de interviu, (care uneori s-a transformat într-o ședință de coaching și de auto-evaluare a candidaților), s-au despărțit de noi având mult mai clar în minte care le sunt valorile, aspirațiile, punctele forte, oameni cu care ne-am reîntâlnit zâmbitori cu diverse  ocazii profesionale.

Tot legat de recrutare și de felul în care înțelegem să discutăm cu potențialii angajați și să explicăm ce ne dorim unii dela alții, păstrăm în memorie o întâmplare de acum câțiva ani, când ne-a sunat un posibil client, cu o firmă nou înființată, care voia neapărat să lucreze cu noi. Toți clienții noștri au venit recomandați, așa că am fost puțin surprinși de acest telefon, pentru noi era ceva nou să ne sune cineva necunoscut. Așa că, în cursul conversației, am întrebat în mod firesc cum au aflat de noi. Răspunsul a fost: ”Tatăl meu, care este economist, a fost la dumneavoastră la un interviu de angajare; nu l-ați angajat, dar a rămas cu o impresie foarte bună în urma discuției pe care ați avut-o, astfel încât atunci când mi-am făcut o firmă și căutam contabil, mi-a spus să vă caut pentru că voi primi calitate”.

Un expert contabil sau auditor este un partener necesar pentru reușita oricărei forme de activitate antreprenorială. Cum au evoluat cerințele clienților și complexitatea dosarelor la care ați lucrat, în ultimii ani?

Da, într-adevăr, cuvântul de ordine este ”partener”; îi percepem pe clienții noștri nu ca pe niște linii de business sau surse de venit, ci ca pe niște parteneri pentru care primordial este dialogul, înțelegerea problemelor, colaborarea pentru găsirea de soluții. Nu vă ascund că avem și noi, ca toți contabilii, probleme cu gradul de educație antreprenorială pe care îl au clienții noștri la începutul activității lor; și noi ne dorim ca aceștia să fi urmat un curs de inițiere în antreprenoriat, fără de care să nu-și poată înființa o firmă sau un PFA; în lipsa acestuia, noi suntem cei care îi ghidăm în primii pași, iar până acum ne-am potrivit foarte bine cu definiția conform căreia ”contabilul este un profesionist care îți rezolvă probleme pe care nu știai că le ai, în moduri pe care nu le înțelegi”. Butada mai are o continuare, ”la prețuri pe care nu ți le permiți”, dar în privința asta am păstrat întotdeauna un echilibru rezonabil.

Ne-am străduit să-i facem pe clienții noștri să înțeleagă noțiunile și mecanismele economice cu care operăm, am făcut educație din mers și ne mândrim cu rezultatele pe care le-am obținut, cu clienți care ne-au spus că de la noi au înțeles mai bine decât de la oricine altcineva.

Când ne gândim la evoluția cerințelor clienților, un amănunt semnificativ este acesta: dacă în perioadele de început ale activității lor cei mai mulți clienți apelează la un contabil ca la ”un rău necesar”, pentru că trebuie să aibă pe cineva care să le depună niște hârtii, acolo, ca să nu ia amenzi de la te miri cine, pe măsură ce înțeleg informațiile pe care le livrăm sunt vitale pentru dezvoltarea afacerii lor, se schimbă și percepția asupra muncii noastre,

Cerințele clienților evoluează și pe alt palier: pe măsură ce experiența de business și educația antreprenorială a acestora se extind, se diminuează volumul cererilor care nu țin de contabilitate sau fiscalitate; mulți clienți la început de drum cred că dacă au angajat un contabil, acesta le va lua de pe umeri administrarea firmei, va fi și jurist, și administrator, în general un factotum, ceea ce nu e de dorit pentru niciuna dintre părți.

Dacă privim întrebarea în altă cheie, este evident că cerințele clienților au evoluat odată cu dezvoltarea mediului economic, a tipurilor de businessuri pe care aceștia le desfășoară, a evoluției instrumentelor financiare, a digitalizării și a multor alte resorturi. Ultimii ani ne-au obligat să ne adaptăm la un mediu foarte provocator: digitalizarea extinsă, care a accelerat comunicarea și viteza de reacție la cererile clienților; noile tehnologii (de exemplu blockchain care a făcut posibilă apariția băncilor digitale de genul Revolut sau Monese), apariția monedelor virtuale sunt doar cîteva din sursele de întrebări din partea clienților sau chiar de probleme care trebuie rezolvate post-factum.

Cu ce alți profesioniști colaborați  – avocați, evaluatori, traducători, etc.?

Într-adevăr, de multe ori activitatea noastră presupune o colaborare interdisciplinară, iar în timp am format echipe complexe cu specialiști din domenii conexe, astfel încât să putem furniza clienților pachete cât mai extinse de servicii, de tipul ”one-stop-shop”; cele mai bune exemple în acest sens sunt dosarele de due-diligence pentru fuziuni sau achiziții de societăți,  în care părțile sunt persoane fizice sau juridice nerezidente, situații în care facem echipă cu profesioniști din chiar întreg spectrul profesiunilor noastre: juriști, traducători, evaluatori, sau chiar fără legătură directă cu noi, cum ar fi serviciile de transport și cazare pentru delegațiile străine. În timp, am stabilit deja echipe consacrate pe tipuri de activități: știm clar cu cine lucrăm due-diligence la o firmă de IT, cu cine la o firmă de imobiliare,  la cine apelăm pentru traduceri de contracte la controalele fiscale și la cine pentru traduceri simultane la ședințe, cu ce juriști facem echipă la redactarea și susținerea contestațiilor, cu cine și tot așa. Ne mândrim să spunem că toți colaboratorii noștri sunt profesioniști desăvârșiți, iar asta ne dă atât siguranța satisfacției clientului cât și confortul unei lucrări bine făcute.

Foarte mulți antreprenori români aflați la început de drum își supraestimează încasările și își subestimează cheltuielile. Totodată, nu își promovează suficient produsul realizat sau serviciul oferit, nu analizează riguros segmentul de piață în care activează (concurența) și nu au o strategie adecvată de marketing. Cu ce veniți în sprijinul acestora?

Vorbeam mai devreme de nivelul educației antreprenoriale a clienților aflați la început de drum, o temă foarte dezbătută pe grupurile de lucru ale contabililor, pentru că e un aspect consumator de timp și energie și care aduce multe frustrări ambelor părți; pe mulți, entuziasmul punerii în practică a unei idei de business îndelung pritocite îi conduce la idealizări ale încasărilor sau ale profitului, mulți consideră că e suficient ca ideea să fie nemaipomenită, restul trebuie neapărat să vină de la sine, iar dacă asta nu se întâmplă e oarecum vina contabilului. Am căutat în permanență să ne instruim clienții, facem școală cu creionul pe hârtie și cu explicații la tablă, iar pe măsură ce au apărut cărți de contabilitate și fiscalitate pentru începători, ne-am obișnuit să le facem cadou celor care vor într-adevăr să învețe.

În ce privește instrumentele de marketing, vedem că, spre deosebire de anii romantici din perioada 1990-2000, în ultimii ani foarte mulți din clienții noștri au dobândit abilități aparte în utilizarea instrumentelor de promovare de tipul optimizării în motoarele de căutare, sau a uneltelor Facebook sau Google. Oamenii s-au obișnuit să utilizeze munca specialiștilor în astfel de unelte, la care noi putem să contribuim prin analize sectoriale cu ajutorul platformelor de agregare de date, pe care le folosim intensiv.

Cum percepeți activitatea ANAF din ultimii ani?

Cred că relația cu ANAF este cea mai importantă dintre toate interacțiunile cu mediul exterior al unei firme de contabilitate. Noi suntem o interfață între client și organismul de stat perceput ca un căpcăun care înghite cam tot ce îi pică în gheare, datorat sau nu. E lesne de înțeles că în atari condiții resentimentele față de ANAF și toate slăbiciunile sale se revarsă în primul rînd asupra noastră, pentru că la ușa ANAF-ului clienții ajung mai greu. Iar noi suntem mai la îndemână.

Ca profesioniști însă, încercăm să evaluăm lucrurile cât mai obiectiv cu putință. Nu uităm epoca în care depuneam trimestrial bilanțuri pe formulare cumpărate de la chioșcurile de ziare, în care declarațiile fiscale se depuneau în teancuri de hârtii, la niște cozi imense, iarnă-vară, pe ploaie sau ninsoare; după ani de zile, ANAF a început să primească declarații pe dischete, dar și pentru alea se stătea la coadă, ca să ți le citească pe loc, cu niște cititoare care adesea nu funcționau sau te umpleau de viruși dacă aveai proasta inspirație să refolosești dischetele. De câțiva ani depunem totul electronic, avem roboți software care fac treaba asta pentru noi, ceva mai recent au început să apară câteva servicii pentru contribuabili pe site-ul ANAF. Ani de zile oamenii au cerut de exemplu să li se pună la dipoziție fișele ROL, adică evidența debitelor și a plăților, chestiune refuzată în mod inexplicabil; mă rog, cine e mai apropiat de fenomen întrevede și oarece explicații; de ceva timp însă, le putem obține direct de pe siteul ANAF, ba chiar în format xls. Problema eternă este însă cu conținutul fișelor, de multe ori incorect sau chiar ilegal, la care singurul răspuns al funcționarilor este ”nu știu, așa face sistemul”. Am putea scrie o carte despre odiseea acestor fișe pe plătitor, și poate că odată o s-o facem, e viermele care ne roade o mare parte din muncă.

Privind în urmă, pare că a fost o lipsă de voință politică pentru mai bine, în care funcționarii de toate nivelele s-au complăcut tacit. Pare că fiecare pas înainte al ANAF s-a făcut atunci când chiar nu au mai avut încotro, cînd și-au dat seama că vor face implozie. Un exemplu potrivit este conectarea caselor de marcat la serverele ANAF; se vorbește de asta de ani de zile, au mimat progresul cerând unei țări întregi să depună lunar niște declarații pe care nu le-a folosit nimeni, pentru că nu existau serverele care să le stocheze; guvernanții actuali și-au dat seama că fără îmbunătățirea colectării vor ajunge în sapă de lemn, mai ales în condițiile generate de pandemie, și iată că s-a făcut încă un pas (timid) înainte, respectiv începerea conectării efective a caselor de marcat la sistemul centralizat de urmărire, deocamdată pentru marii contribuabili.

Problema de bază a ANAF rămân însă oamenii, pregătirea și mentalitatea acestora. Am întâlnit în ANAF profesioniști foarte buni, competenți, corecți, cu unii dintre ei ne vedem la cursurile noastre de pregătire profesională; sunt însă mulți care au de lucru în primul rând cu mentalitatea proprie.

Cum apreciați nivelul actual al fiscalității din țara noastră? Care considerați că sunt zonele unde s-ar putea reduce fiscalitatea și domeniile care au un potențial ridicat de colectare?

Părerea noastră, pe care o împărtășim și clienților ori de câte ori avem ocazia, este că din punctul de vedere al impozitului pe profit/venit, România poate fi în prezent socotită drept paradis fiscal. Impozitul pe venit de 1% sau 3% pentru firmele cu venituri de până la 1 milion de euro, plus impozitul pe dividende de 5% sunt argumente suficiente pentru asta. Un lucru greu de prevăzut acum 20 de ani, când impozitul pe profit sau pe venit era în cote progresive, cu un maxim de 36%.

Rămâne însă în discuție eterna problemă a impozitării muncii; în prezent statul primește aproximativ 43% dintr-un salariu plătit de angajatori; și încă nu asta ar fi problema de bază, poate că oamenii ar accepta-o mai ușor dacă ar vedea că banii ăștia li se întorc sub o formă sau alta.

Colectarea este o altă eternă problemă, pe care o percepem sub două aspecte: pe de o parte conformarea voluntară, pe care ca practicieni legați direct de mediul microeconomic o vedem mult mai extinsă decât de exemplu acum 20 de ani, ca să rămânem în tema întâlnirii noastre. Pe de altă parte, pare că lipsește însăși dorința statului de a colecta mai mult. Un exemplu elocvent sunt drepturile vamale, o zonă puțin cunoscută publicului larg, dar unde evaziunea pare că e la ea acasă de o viață și vorba lui Vlahuță, ”stă cu regele la masă”. E de notorietate situația scannerelor din punctele vamale, care stau nefolosite în depozite și a căror situație inexplicabilă a ajuns subiect de analiză în CSAT.

Pe o scală de la 1 la 10, ce note acordați pentru condiţiile oferite investitorilor români şi străini de către administraţiile locale şi de către Executiv?

Ziceam mai sus că în prezent România este pentru micile întreprinderi un paradis fiscal, iar personal sper ca aceste măsuri să se mențină. De asemenea, investitori importanți găsesc aici oportunități de afaceri interesante, un exemplu la îndemână fiind investițiile în parcurile logistice și centrele de afaceri. Într-o discuție recentă cu un astfel de investitor străin m-am bucurat să aud despre cadrul legislativ că este conturat suficient de bine, dar că problema cea mai importantă e cu primăriile, a căror singură treabă ar fi să nu pună bețe în roate, dacă măcar nu pot să ajute cu ceva. Nemulțumirile lor sunt legate evident de birocrație, de infrastructură și chiar de lipsa de viziune a unor edili. E dificil de acordat note, pentru că sunt mari diferențe între primari și Primării, iar de la clienții noștri am auzit despre tot felul de situații.

În momentul de față, în țara noastră sunt în vigoare peste 16.000 de acte normative. Cum comentați desele modificări ale Codului Fiscal adoptate de ultimele guverne? Ce reacții au avut / au clienții când văd aceste schimbări?

Se zice că o lege este cu atât mai bună cu cât rezistă mai multă vreme fără modificări. Pe de altă parte, schimbările sunt necesare ca să țină pasul cu dezvoltarea mediului economic, lumea din jurul nostru se mișcă foarte repede. Un exemplu elocvent este fiscalizarea veniturilor din tranzacțiile cu criptomonede, care a stat într-o zonă gri câțiva ani, până când (parcă tot împotriva voinței sale) Fiscul a reglementat anul trecut regimul acestora.

Ca specialiști în fiscalitate, noi înțelegem cel mai bine rațiunile acestor modificări și încercăm să le explicăm clienților noștri cât mai pe înțelesul lor, cu o aplecare deosebită către situațiile concrete ale fiecăruia; avem o procedură de reacție rapidă la toate noutățile, urmărim concomitent mai multe servicii de actualizări legislative, nu e ușor deloc să fii o astfel de interfață nici în acest domeniu, pentru că ești de multe ori destinatarul nemulțumirilor sau frustrărilor clienților.

Legislația pentru prevenirea și combatarea spălării banilor a fost modificată în 2019. În ce mod vă ajutați clienții pentru a înțelege aceste modificări?

 Din fericire, avem un set de proceduri bine implementate legate de cunoașterea clientelei și de prevenirea și combaterea spălării banilor, instituite încă de la apariția Legii nr. 656/2002; obligațiile noastre și ale clienților, legate de aceste mecanisme de supraveghere, sunt discutate și consemnate în scris încă de la acceptarea fiecărui client, astfel încât ne-a fost oarecum mai simplu să adoptăm modificările introduse prin Legea nr. 129/2019. Mai dificil a fost să explicăm clienților unele măsuri extrem de restrictive și excesive instituite de anumite bănci în relația cu clienții lor, în baza (sau mai bine zis sub pretextul) noii legi a prevenirii spălării banilor, ca de exemplu închiderea intempestivă a conturilor unor clienți, solicitările de actualizare frecventă și nejustificată a datelor, sau refuzul de a deschide conturi unor firme noi cu activități considerate ”riscante” de către bănci (ca de exemplu construcții, turism, servicii de intermediere și consultanță).

Un subiect de actualitate în acest context este obligația depunerii la Registrul Comerțului a declarației privind beneficiarul real, care la momentul când noi vorbim plutește în incertitudine. Aplicarea măsurii a demarat la începutul lui 2020, apoi s-a suspendat datorită stării de urgență, Legea 129/2019 a fost modificată consistent prin OUG 111/2020, apoi suspendarea obligației de a depune declarația privind beneficiarul real s-a extins pe durata stării de alertă, iar apoi, ca urmare a intrării în vigoare la 30 aprilie 2021 a Legii nr. 101/2021 de aprobare a OUG 111/2020, ne-am trezit cu repunerea pe tapet a obligației de depunere a declarației, fără ca prevederea privind starea de alertă să fie eliminată. Deci pe de o parte avem o prevedere de anul trecut, neabrogată, care zice că termenul de depunere este de până la 90 de zile de la încetarea stării de alertă, pe de altă parte avem o prevedere nouă, din 30 aprilie, care zice că termenul este de 15 zile de la AGA de aprobare a situațiilor financiare. Ca de obicei, nici o precizare oficială, înțelege fiecare ce vrea. Decizia noastră a fost să expunem situația clienților și să îi sfătuim să aleagă soluția de siguranță de a depune declarația acum, fără să mai aștepte încetarea stării de alertă.

https://www.dcconta.ro/

Cum percepeţi apetitul investiţional al clienţilor dumneavoastră în aceste vremuri tumultoase, marcate încă de pandemie?

Nu știu dacă poate fi considerat un paradox sau nu, dar în această perioadă ne-au venit o mulțime de clienți noi. În special din zona comerțului electronic, unde ne-a ajutat și implementarea rapidă a unor soluții digitale de gestionare a acestor activități, dar și din zona serviciilor legate de tehnologie. Putem spune că oamenii care și-au înființat firme și au pornit afaceri în aceste vremuri tumultuoase, așa cum spuneați, au dovedit într-adevăr apetit investițional și ne bucurăm să vedem că acest apetit rodește.

Este important să arătăm că clienții noi sunt atât din țară cât și din străinătate, un barometru interesant fiind deschiderea unor investitori din SUA către afaceri noi în România, ceea ce ar putea semnifica și o revenire a mediului de afaceri american. O mențiune specială aș face referitor la aria geografică din care provin clienții noștri, pentru că ne mândrim să spunem că avem clienți nu numai din țară sau din Europa, dar și din Canada, Chile sau Africa de Sud.