luni, februarie 6, 2023

Interviu cu Mihaela Bădescu, Managing Partner, Bădescu și Asociații: Un business își dovedește caracterul solid atunci când este nevoit să se confrunte cu situații deosebite

Must Read

Interviu cu Mihaela Bădescu,

Managing Partner, Bădescu și Asociații

Un business își dovedește caracterul solid

atunci când este nevoit

să se confrunte cu situații deosebite

Pandemia Covid-19 a stimulat digitalizarea instituțiilor, a mediului de afaceri și a persoanelor fizice. În acest context,  se remarcă un reviriment al criptomonedelor. Care sunt în opinia dumneavoastră, avantajele și dezavantajele acestui sistem de plată?

Perioada începută la momentul la care s-a declarat pandemia la nivel mondial a dus la o nouă creștere exponențială a prețului principalelor criptomonede – Bitcoin, Ethereum s.a.m.d.– cea mai spectaculoasă dintre cele cunoscute fiind evoluția Bitcoin. În martie 2020 prețul mediu de tranzacționare a unui bitcoin era situat sub 4.000 euro, în august 2020 atinsese deja pragul de 10.000 euro și a finalizat anul 2020 cu o valoare un pic peste 22.000 euro. Ianuarie 2021 a adus noi creșteri ale acestei monede virtuale,  până la jumătatea lunii deja sărise de valoarea de 35.000 euro, înregistrând în 10 luni o apreciere mai mare de  900%.

Chiar dacă la alt nivel, evoluția prețului celei de-a doua  clasate între monedele virtuale, Ethereum, a urmat un model similar, cu un salt spectaculos la sfârșitul anului 2020 și începutul lui 2021. Modelul este stimulat probabil de nevoia  de a investi în asset-uri necontrolate statal, limitate cantitativ, de faptul că băncile tradiționale au devenit nesigure și nu mai oferă dobânzi care să stimuleze depozitarea, iar investițiile în titlurile de valoare, indiferent că vorbim de acțiuni, obligațiuni/fonduri tranzacționate la bursă (ETF), au devenit neprofitabile, atât din cauza căderii libere a economiei, cât și  din cauza inflației, care face extrem de dificil de obținut randament investițional. Principala preocupare devine astfel prezervarea valorii într-un context decimant.

Ajungem astfel la avantaje și dezavantaje. Cred că principalul avantaj este caracterul descentralizat al sistemului și faptul că nu e controlat de autorități monetare, precum băncile – atât băncile centrale ca autorități de control, cât și băncile comerciale ca instituții ce gestionează deținerile și operațiunile monetare, obținându-se astfel o independență a sistemului și  o accelerare a tranzacțiilor, care nu trebuie să fie operate și aprobate  de o bancă. Cred că al doilea mare avantaj constă în reducerea probabilității de fraudă, având în vedere că datele utilizatorilor nu sunt publice (dar pot fi în unele cazuri solicitate de către platformele de trading), devenind astfel aproape imposibilă frauda prin furt de identitate. Tot în ceea ce privește siguranța, tehnologia blockchain apare ca fiind impenetrabilă, singurul element cu privire la care trebuie să fie mai atent utilizatorul îl reprezintă propriul portofel digital, care în teorie poate fi subiect al unor atacuri cibernetice.

În ce privește dezavantajele criptomonedei, un element important cred că este reprezentat de volatilitatea lor, așa cum spuneam evoluția este imprevizibilă și poate într-un termen foarte scurt să ducă utilizatorul de la agonie la extaz, dar și invers, prețul criptomonedei fiind influențat exclusiv de cerere și ofertă. Este adevărat că există similitudini – fără a  ajunge la a fi identice – cu investițiile pe bursă, astfel că pentru jucători, obișnuiți cu imprevizibilitatea evoluției valorii titlurilor tranzacționate în acest mod, investiția în criptomonedă nu va fi oprită de acest impediment. Volatilitatea este însă un motiv de încetinire a extinderii  ariei de adopție. Tot la capitolul dezavantaje intră și convertibilitatea limitată,  imposibilitatea de a plăti  oricărui furnizor și de a realiza plăți/tranzacții în orice rețea sau ireversibilitatea tranzacțiilor, anularea acesteia de către persoana care a inițiat plata fiind imposibilă.

Uniunea Europeană a extins domeniul de reglementare asupra furnizorilor de servicii din domeniul criptomonedelor şi a furnizorilor de portofele digitale, în încercarea de a asigura un cadru care să poată preveni spălarea banilor, după ce fenomenul a atins cote îngrijorătoare la nivel mondial. În România încă nu este reglementată această activitate, bazată pe tehnologia blockchain. Cum comentați?

În spațiul public a fost publicată și supusă dezbaterii publice Propunerea de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI privind piețele criptoactivelor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, care își propune introducerea unui cadru comun la nivelul UE. Este practic prima reglementare la nivel european care își propune legiferarea expresă a monedei virtuale și care va deveni obligatorie în toate statele membre. La acest moment o legislație specifică există în Lituania sau Estonia. În România singura referință specifică la criptomonedă se regăsește în articolele 114 și 116 din Codul Fiscal, modificate  prin Legea 30/2019, și prin care, începând cu anul 2019 s-a statuat impozitarea veniturilor obținute din transferul de monedă virtuală.

Odată cu adoptarea unei legislații la nivel European, piața criptomonedelor ar putea să capete din anumite perspective mai mult contur și va începe să se deruleze într-un cadru legislativ definit, probabil că implicit va mai crește și adopția. Intervenția unei legislații specifice ar putea să mai diminueze caracterul speculativ al pieței, ar putea să aducă o infuzie de încredere în criptomonede din partea unor potențiali investitori care până la acest moment nu au marșat pe acest tărâm tocmai din acest motiv, dar pe de altă parte s-ar putea creea o altă serie de blocaje  – birocratice sau legale –  care ar putea înfrâna piața, cel puțin într-o primă etapă sau ar putea afecta însăși esența acestei inovații, rămâne de văzut.

De principiu, sunt de acord că un joc trebuie să se deruleze după reguli clare și care se aplică tuturor jucătorilor, teama mea este legată de faptul că intervenția legislativă într-un domeniu care, fără reguli, până la acest moment și-a găsit propriul algoritm de funcționare, ar putea face mai mult rău decât bine, cunoscută fiind tendința legiuitorilor de a supra-reglementa.

Tehnologia blockchain va fi adoptată la scară largă în întreaga economie globală până în 2025 și are potențialul de a crește PIB-ul cu 1,76 trilioane dolari în următorul deceniu, potrivit raportului global PwC ”Time for trust: The trillion-dollar reason to rethink blockchain”.  Cine se teme de această tehnologie?

 Nu cred că se teme nimeni de această tehnologie, pe de-o parte din cauza faptului că deși digitalizarea globală este în evoluție accelerată, majoritatea lumii nu conștientizează că digitalizarea presupune migrarea multor operațiuni în plan virtual, prin intermediul blockchain, pe de altă parte, cei care sunt deja familiarizați cu această tehnologie și derulează operațiuni prin intermediul ei, identifică tehnologia cu un mediu ce prezintă siguranță și transparență a acestor operațiuni. Nu în ultimul rând, până la intervenția modificărilor legislative care, printre altele, au în vedere și aspecte legate de identitatea jucătorilor, tehnologia blockchain a oferit o anumită anonimitate acelora care au derulat investiții în scopuri nelegitime. Aceștia pot fi impactați de legiferare, nu de adoptarea extinsă a tehnologiei.

Care vor fi sectoarele economice cheie de aplicare ale blockchain?

În teorie, se pare că destul de multe, însă nu sunt o specialistă în tehnologie.

În practică, probabil că interesul în proiecte de tip blockchain îl vor manifesta însăși guvernele, inclusiv în încercarea de păstrare a controlului pe anumite paliere.

Sectorul bancar este și acesta foarte interesat de evolutia acestor tehnologii, care, pe de-o parte măresc gradul de securitate, de care acestea sunt foarte interesate, dar pe de altă parte și din cauza faptului că neadoptarea sistemului le poate atrage un dezavantaj competitiv, urmând ca extinderea gradului de utilizare al criptomonedei să le pună în mare dificultate dacă nu se adaptează.

În piață deja există din câte știu o serie de proiecte cu mare diversitate, dezvoltate de companii din varii domenii, pornind de la companiile de IT, financiare, până la producători sau retaileri de bunuri de larg consum. Sunt însă convinsă că oportunitățile și ariile de implementare ale tehnologiei nici nu au fost încă integral descoperite, iar cele identificate nu au fost încă  exploatate la potențialul lor maxim.

Posibil ca multe companii care vor  implementa tehnologia blockchain vor primi  în mod automat un hashtag de „companie de încredere”.  Poate că într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, toate companiile vor fi nevoite să adopte tehnologia sau să iasă de pe piață.

Se pare că suntem în plină perioadă de reforme la nivel mondial, unii o numesc de “reset”, iar lumea, așa cum o știam noi, se  schimbă, și nu doar din cauza circumstanțelor medicale, ci ca o evoluție naturală, pandemia fiind doar un trigger care a accelerat trecerea într-o nouă epocă, cea complet digitalizată.

Este de așteptat ca numărul firmelor care apelează la procedura insolvenței să crească susținut, în următoarea perioadă. Împărtășiți această prognoză? În ce domenii vom avea mai multe insolvențe?

Domeniul și numărul societăților care intră în insolvență a fost permanent monitorizat în România, parcă mai mult decât numărul de companii nou deschise sau decât  numărul mic al companiilor care au cifra de afaceri mai mare de un milion de euro și profit… asta spune ceva!

Percepția mea este că nevoia de a realiza statistici intervine atunci când subiectul statisticilor este sensibil, când este de interes pentru publicul larg sau când reprezintă un fenomen. În ce privește insolvența, în România a devenit un fenomen, care are la bază  în multe situații cauze obiective, dar și cauze care se află la limita eticului.

Aproape în fiecare an a existat un motiv care a creat așteptarea unui val de insolvențe. 2020 a adus un element de noutate doar prin prisma faptului că motivul ce ar putea  induce noi incapacități de plată are la bază limitarea drastică a activității economice naturale, la o scară  mondială.

Este cert faptul că toată lumea a fost afectată de reacția politicului la problematica Covid19, într-o măsură mai mare sau mai mică. Observațiile mele asupra portofoliului de clienți – asupra cărora am avut posbilitatea de monitorizare directă – dar și asupra piețelor din cadrul cărora nu am avut posibilitatea de a obține informații „la prima mână” nu au dus la concluzia că în perioada ce urmează ne vom confrunta cu un număr de insolvențe exponențial mai mare decât în anii precendenți și în mod cert aceste insolvențe nu vor avea la bază exclusiv restricțiile actuale. Să nu uităm că se inundă piața cu bani nou tipăriți, pe anumite paliere.  Asta nu înseamnă că pe fond foarte mulți oameni nu vor fi afectați negativ, pe multe planuri, inclusiv financiar, lucrurile acestea se întâmplă deja. Ceea ce se întâmplă de fapt este un transfer arbitrar de valoare, unii, deloc puțini, vor pierde și alții vor câștiga.

Principalul domeniu afectat a fost HORECA, însă într-o măsură sau alta, unele  companii care activează în acest câmp vor putea  ieși cu bine din această experiență, având în vedere că s-au aprobat și o serie de  ajutoare de stat privind acordarea de finanțare din fonduri publice naționale și/sau din fonduri externe nerambursabile, adică din bani tipăriți. Insuficient, se va susține de către reprezentanții acestora, însă, în opinia mea, o afacere condusă în mod prudent, poate trece o perioadă de criză dacă este și ajutată.  Orice business poate „merge bine” atunci când are flux de încasări, chiar dacă acest flux nu este manageriat cel mai optim. Un business își dovedește caracterul solid atunci când este nevoit să se confrunte cu situații deosebite.

Și alte afaceri au primit ajutoare de stat – IMM-urile beneficiază de o serie de granturi care au ca rol acoperirea lipsei de lichidități. Companiile aeriene sau mass-media au beneficiat de asemenea de ajutoare menite să acopere lipsa de încasări, în timp ce companiile care doresc să facă investiții în vederea reprofilării activității pot beneficia de   ajutoare de stat care să îi ajute în acest demers. Există și alte măsuri destinate susținerii activității companiilor în dificultate – garanții  de stat acordate firmelor cu expuneri mari sau împrumuturi bancare garantate de stat, cu dobânzi și comisioane subvenționate pentru firme mici și mijlocii.

Din fericire, sectorul construcțiilor a continuat să crească, contribuind la o reducere mai mică a PIB-ului. Se anunță investiții masive în infrastructura de transporturi, în cea energetică și de comunicații, în educație și sănătate. Au companiile de construcții suficienți angajați pentru viitoarele proiecte?

SCA Bădescu & Asociații este implicată la nivel de consultanță juridică în mai multe  companii de construcții. Din informațiile pe care le am reiese că există de câțiva ani buni un deficit de resurse umane în această zonă. Orice dezechilibre din piață se reglează prin preț. Deci depinde de companii, de sub-domenii, de zona geografică, de moment, de cerere, de oferta disponibilă… dificil de generalizat.

Acum 20 de ani cele mai puternice branduri la nivel global aveau o vechime de peste 100 de ani: General Electric, British Petroleum și General Motors. Astăzi în top 10 sunt firme care nu existau acum 20 de ani. În 2018, UiPath a devenit primul „unicorn” înfiinţat de antreprenori români, adică a atins valoarea de un milliard de dolari. Ultimele estimări dau pentru această companie o valoare de 7 miliarde de dolari. Cum va schimba procesul de digitalizare atitudinea antreprenorilor și activitatea companiilor pe care le conduc?

Valorizarea companiilor a căpătat niște dimensiuni care uneori scapă logicii economice. Este și efectul tipăririi de bani fără acoperire și efectul înăspririi condițiilor de acces în piață în multe industrii, aspect care slăbește competiția și favorizează evoluții monopolistice.

Dincolo de aceste chestiuni, lucrurile reliefează anumite tendințe: continua diminuare a valorii intermediarilor, deprecierea valorii capitalului material și evoluția proiectelor către furnizarea de utilități profesionale la volume mari și costuri mici, pe bază de abonament, se caută veniturile fixe, recurente, stabile, obținute cu investiții mari și costuri de mentenanță mici, uneori neglijându-se costul câștigării de clienți, care e subvenționat de către acționari destul de mult timp.

Cum a evoluat societatea dumneavoastră de avocatură anul trecut, care a fost marcat de pandemie? Ce strategie de dezvoltare aveți pentru următoarea perioadă?

În portofoliul nostru se regăsesc atât clienți stabili, care generează venituri recurente, cât și proiecte punctuale, cu clienți care revin eventual ulterior cu noi spețe. Având rate mari de succes și capacitatea de a identifica cea mai eficientă soluție dintr-o situație dată, credibilitatea este activul nostru suport cel mai de preț și cred că am fost mai puțin afectați. Însă realitatea este că nu traversăm o perioadă prea bună nici pentru avocatură, ca în toate domeniile.

Strategia noastră este practic să oferim valoare, să ne asigurăm că e percepută de către client, iar dacă o vom putea oferi și în volume mari – cu atât mai bine.

- Advertisement -spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -spot_img

Latest News

ING Bank România devine unul dintre partenerii principali ai festivalului Summer Well

ING Bank România devine unul dintre partenerii principali ai festivalului de muzică alternativă Summer Well, care va avea loc...
- Advertisement -spot_img

Mai multe articole ca acesta

- Advertisement -spot_img