joi, mai 6, 2021
Abonament 2021 ClubAntreprenor.ro

Interviu cu Oana Tănăsică, Avocat Titular, Cabinet Avocat TĂNĂSICĂ OANA – Statul trebuie să se axeze mai mult pe sectorul privat, generator de valoare adăugată și creștere economică

Must Read

Managementul deșeurilor după Pactul Ecologic European (11 mai 2021)

Prezentare În temeiul Directivei-cadru privind deșeurile (2000/60/CE), statele membre au obligația de a recupera și a elimina deșeurile într-un mod care să...

Selgros sărbătorește 20 de ani în România și lansează o tombolă aniversară cu premii în valoare de 2,2 milioane de lei

Selgros Cash & Carry sărbătorește, în luna mai, 20 de ani de prezență pe piața din România și marchează...

Shell a devenit operațional în România

Echipa Shell operează de astăzi în formulă completă pe piața din România. Ultimii doi specialiști au completat dispozitivul Shell...

Interviu cu Oana Tănăsică, Avocat Titular, Cabinet Avocat TĂNĂSICĂ OANA

 Statul trebuie să se axeze mai mult pe sectorul privat, generator de valoare adăugată și creștere economică

 

Criza socială și economică provocată de pandemia COVID-19 ne-a prins total nepregătiți. Cum apreciați reacția instituțiilor de stat și măsurile anunțate pentru sprijinirea mediului de afaceri?

Fără discuție, criza economică în desfășurare acum a fost generată de o criză medicală fără precedent. Era greu pentru orice stat să fi anticipat ceea ce s-a întâmplat. Brusc, s-a decis închiderea unor sectoare economice și reducerea muncii efective în domenii importante din economie. Multe locuri de muncă au fost desființate, s-a implementat munca la domiciliu, au fost introduse măsuri de disponibilizare temporară. România prin instituțiile sale a luat măsuri în vederea micșorării impactului crizei asupra economiei, în vederea sprijinirii entităților private și nu în ultimul rând în vederea protecției cetățenilor.

În toată această perioada eu și echipa mea ne-am consiliat clienții în implementarea măsurilor de protecție a cash-flow-lui pe termen scurt și mediu, în aplicarea beneficiilor privind taxele, impozitele și alte măsuri din domeniul fiscal, în protecția angajaților, în relațiile economice și în vederea obținerii finanțărilor necesare. Sigur că unele dintre aceste măsuri nu au fost ușor de implementat și că legiuitorul putea să prevadă și să remedieze dificultățile și lipsurile legislative, însă au fost și beneficii care au adus un sprijin real și imediat pentru mediul de afaceri. Puteau fi și altele? Evident că da, începând cu implementarea timpurie a măsurilor de relaxare și acordarea posibilității de funcționare normală a unor întregi sectoare de activitate și până la sprijinirea efectivă a agenților economici.

Așadar, dincolo de măsurile imediate, corecte, care s-au implementat la nivel global, România nu a dispus măsuri convingătoare pentru reducerea cheltuielilor bugetare sau pentru diminuarea impactului crizei medicale asupra economiei. Întreg mediul privat speră că începând cu anul 2021, după ce se vor finaliza alegerile locale și parlamentare, România prin organismele sale să regândească întreg sistemul administrativ și să aplice măsuri efective pentru investițiile și reformele publice care sporesc reziliența economică.  România trebuie să fie pregătită mai bine pentru viitor.

Cum ați reușit să vă adaptați noilor condiții de lucru determinate de distanțarea socială?

Ca avocat specializat în drept comercial și insolvență, am considerat în cei 17 ani de activitate că această profesie nu se poate face ”departe” de beneficiarii serviciilor noastre, departe de clienți. Am crezut și cred în interacțiunea efectivă, la birou, cu actele în față, dintre noi, avocații, clienții noștri și diferitele instituții la care apelăm. Desigur că, cel puțin o perioadă, am înlocuit întâlnirile ”față în față”, cu acelea prin mijloacele de comunicare la distanță, însă am știut dintru început că nu se va putea așa la nesfârșit și am dispus măsuri concrete de protecție sanitară a noastră și clienților cu care am intrat în contact. Da, documentele se pot trimite prin mijloace electronice, da, cererile pot fi trimise pe email, însă reorganizările de activitate, discutarea planurilor de restructurare operațională, variantele multiple de soluționare a unor blocaje juridice, alternativele ținând de dinamica activității unei firme nu se pot analiza pe chat, pe webcam sau în absența celor cărora ne adresăm. Iată de ce, astăzi avem luate măsuri specifice de prevenire a unei posibile infectări, însă continuăm să relaționăm direct cu toți clienții noștri.

În ce mod au fost / sunt afectați clienții dumneavoastră de această pandemie? Din ce sectoare economice provin clienții care au fost cel mai mult afectați?

Aproximativ 91% dintre companiile românești s-au simțit afectate de epidemia COVID-19, cu un impact total mediu de -10,2% pentru 2020. Această cifră este în  concordanță cu estimările Comisiei Europene, care preconizase o scădere de -7,5%, la nivel comunitar.

Impactul major a fost asupra tuturor companiilor care și-au suspendat activitatea temporar indiferent că au fost din domeniile HoReCa sau din alte domenii. Mai puțin impactate au fost companiile care desfășurau activități în domeniul medical și în domeniul IT. Dar chiar și în cadrul acestor companii, ale căror cifre de afaceri au crescut pe perioada pandemiei, a fost necesară o regândire a întregului mod de activitate.

Clar domeniile HoReCa au fost foarte afectate. Am clienți din aceste domenii și, încă din primele zile de pandemie, au apărut problemele. Am căutat împreună variante, plecând de la două principii: să păstrăm locurile de muncă sau să asigurăm măsuri echivalente de protecție socială și să adaptăm activitatea în raport de măsurile de siguranță sanitară impuse prin prevederile ordonanțelor de urgență adoptate în această perioadă.

De exemplu, din domeniul restaurantelor, clienții care au ales varianta livrărilor la domiciliu au supraviețuit și și-au continuat activitatea. Cu toții am înțeles că traversăm o perioadă atipică și am încercat să ne adaptăm rapid ei. Asta am și transmis clienților mei:  ”cine se va adapta mai rapid, va supraviețui acestei perioade”.

În alte situații, am renegociat contracte, am replanificat strategii, am încercat prevenirea litigiilor, am găsit și implementat soluții izvorâte din legi în vigoare pentru toate aceste noi situații. Dar pe lângă munca aplicată atât a noastră ca avocați, cât și a colectivului clienților a mai fost ceva: o incredibilă solidaritate socială. Oamenii au înțeles dificultățile cu care întreaga socieatate s-a confruntat și au acceptat soluțiile corecte propuse de noi, de societățile pe care le reprezentam, pentru deblocarea raporturilor contractuale.

Ce poate face un cabinet de avocatură pentru a sprijini un client / o firmă în această perioadă?

Trei lucruri : unul – care era și anterior acestei perioade, dar care trebuie păstrat și intensificat cu orice preț și acum – este păstrarea contactului direct cu clienții, analiza efectivă a situațiilor lor documentare și de personal și evaluarea concretă, faptică a resurselor și tendințelor de dezvoltare.

Al doilea vizează analiza efectelelor și perspectivelor de ieșire din această pandemie la nivel general și ulterior la nivel personal. Alături de colectivul meu, am avut acces la o bază de 7.200 de publicații din întreaga lume. Am citit mult în această perioadă despre scenariile pe termen scurt și mediu de gestionare a afacerilor, am înțeles că modelele sunt diferite de la o zonă economică la alta, de la un sistem social și politic la altul, și că, într-un fel, nu se pot importa strategii dintr-un colț în celălalt al lumii. Dacă, de exemplu, în Singapore accesul într-un magazin se face doar după ce se scanează cu telefonul, la intrare, un cod de bare care să confirme că deținătorul aparatului este înregistrat într-o bază națională de evidență (inclusiv medicală), dacă acolo fiecare persoană primește regulat rapoarte dacă s-a deplasat în locuri unde au fost identificate persoane bolnave, imaginați-vă că acest model este imposibil de aplicat la noi, unde și masca de protecție este cu greu acceptată în spații publice. Tiparele sunt altele, disciplina socială este alta și, de aici, și rigoarea anteprenorială este diferită. Însă, ca avocați, avem obligația să explorăm fiecare ”lume de informație”, să înțelegem tipologii diferite și să aplicăm, din mii de versiuni, pe aceea aptă a genera clienților noștri plus valoare și soluții corecte.

Al treilea constă în prezentarea unor planuri specific personalizate. Și avem în vedere pentru fiecare client următoarele paliere de acțiune: descoperirea unui nou segment sau reinventarea parțială sau totală a afacerii, reinventarea modului de a ajunge la clienți, parteneriatele, credit managementul, pârghiile de a rămâne în contact cu ceilalți clienți / furnizori, renegocierea contractelor, implementarea beneficiilor legale și fiscale acordate, evaluarea de viitor.  Sigur că sunt și cazuri speciale în care se impun propuneri de concordat, acorduri cu creditorii sau reorganizarea activității în baza unui plan.

Care sunt principalele lecții învățate de avocați în această perioadă?

Să știți că acest corp profesional a fost și rămâne unul de excepție. Avocații au avut și ei impactul inevitabil unei asemenea perioade, dar și-au păstrat calmul profesional și au generat încredere și moderație clienților lor.

Știu că nu este ușor să găsești echilibrul în asemenea vremuri, însă abordarea calmă, aplicată a problemelor, poate da roade pe termen mediu și lung. Nu există o singură soluție, miraculoasă, pe care un avocat să o ofere clienților săi, ci este nevoie de analiza unui cumul de variabile care pot genera planul de măsuri. Avocații au înțeles asta. Și au mai înțeles că, peste dificultățile cu care se pot confrunta clienții și colaboratorii lor, ei, avocații pot constitui o oază de echilibru și forță, de moderație, de gândire strategică și de chibzuință.

Foarte multe companii private au fost forțate să facă restructurări, să recurgă la disponibilizări și la reduceri salariale. Pe de altă parte, în ultimele luni o serie de societăți și-au consolidat departamentul de marketing / vânzări, pentru a încerca să atragă noi clienți și au avut o prezență mult mai activă în mediul online. Cum credeți că va schimba tehnologia metodele clasice de lucru ale firmelor?

Aș îndrăzni să vă răspund cu două cuvinte : prevenție și viziune.

Mediul de afaceri trebuie să își facă atât evaluări preventive dar și să stabilească metode inovative de lucru. Nimeni nu poate avea pretenția ca metodele clasice să fie păstrate, conservate cu sau fără perioada aceasta. Pandemia a accelerat procese care oricum erau în evoluție. Cum se adaptează companiile? Simplu: intuiesc evoluții și previn inadaptabiliatea ori viziunile obtuze de abordare. Cum fac asta? Prin documentare și informare temeinice. Cum se realizează asta? Simplu: prin colective de avocați, auditori, experți contabili și financiari, etc. care, de la caz la caz, să fie apți (și competenți) să facă evaluări cinstite. Da, cinstite, oricât de dureros ar fi rezultatul întrucât orice plan strategic de viitor trebuie să aibă la bază realitatea companiei.

Ce ar trebui să facă Executivul pentru a sprijini și mai mult / eficient companiile românești?

În primul rând este necesară alocarea de fonduri pentru investiții. Auzeam zilele trecute că aproximativ 20 miliarde de lei au fost dirijați spre capitolul investiții. E bine. Însă acest proces trebuie continuat.

Apoi, reforma administrativă – este un demers necesar si așteptat de mediul de afaceri, mai ales în contextul în care s-a produs o scădere a cererii pentru forța de muncă și a apărut o reducere a salariilor în termeni nominali pentru o parte din angajații sectorului privat, pentru că au fost trimiși în șomaj tehnic. Este nevoie urgentă de dinamizarea acestor procese.

În concluzie, un plan de stimulare a economiei pe termen mediu și lung se impune pentru anii următori, un plan care să includă investiții publice, reducerea cheltuielilor bugetare, măsuri fiscale de sprijin, reducerea temporară a TVA pentru anumite sectoare de activitate, sprijin pentru împrumuturi bancare pentru IMM-uri, pentru investiții private,  acordarea de reduceri de impozite pentru majorarea capitalurilor proprii, șamd.

Cum ați primit implicarea unor companii și a societății civile în procesul de susținere a sistemului sanitar (donațiile în bani și echipamente)?

Vedeți? Iată că ajungem în aceeași ”cheie” ca mai devreme: sectorul privat a intervenit (în măsura posibilităților, desigur) în susținerea sistemului sanitar. S-au mobilizat bani și echipamente, s-au folosit resurse umane și material ”de suport”.

Iată de ce spun că, poate, ar fi nevoie ca statul pe lângă reformele administrative să se axeze mai mult pe sectorul privat, generator de valoare adăugată și creștere economică. Și nu numai eu văd lucrurile astfel. Sunt anteprenori care exprimă aceleași opinii și care, cumva, dau o linie de gândire coerentă mediului de afaceri. Mă bucur să fiu parte din această mare echipă și să împărtășim aceleași viziuni.

Interviu apărut în revista Club Antreprenor, ediția I

- Advertisement -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -

Latest News

Managementul deșeurilor după Pactul Ecologic European (11 mai 2021)

Prezentare În temeiul Directivei-cadru privind deșeurile (2000/60/CE), statele membre au obligația de a recupera și a elimina deșeurile într-un mod care să...

Selgros sărbătorește 20 de ani în România și lansează o tombolă aniversară cu premii în valoare de 2,2 milioane de lei

Selgros Cash & Carry sărbătorește, în luna mai, 20 de ani de prezență pe piața din România și marchează momentul printr-o tombolă cu peste...

Shell a devenit operațional în România

Echipa Shell operează de astăzi în formulă completă pe piața din România. Ultimii doi specialiști au completat dispozitivul Shell din România, o echipă tânără...

EximBank finanțează cu 18 milioane de lei compania românească de agribusiness Interagroaliment

EximBank a structurat un pachet financiar care asigură necesarul de capital de lucru pentru compania băcăuană Interagroaliment, parte a Grup Șerban Holding, cel mai...

Grupul Trans-Oil lansează cu succes o nouă emisiune de eurobonduri în valoare de 400 milioane de dolari

La data de 14 aprilie 2021, Grupul Trans-Oil („Grupul”) a revenit cu succes pe piețele titlurilor de capital de împrumut internaționale, cu o nouă...
- Advertisement -

Mai multe articole ca acesta

- Advertisement -