Interviu cu Camelia Spătaru, fondator al evenimentelor jumptosmart.ro și co-fondator SMARTiCITY
Este nevoie de o mai bună promovare
a conceptului de oraș inteligent
Cât de mult ne apropiem de „Smart Cities”, orașele în care tehnologia reușește să rezolve multe dintre problemele care ne ”dor”, cum ar fi traficul, transportul, poluarea? Camelia Spătaru, fondator al evenimentelor jumptosmart.ro și co-fondator al unui nou brand, SMARTiCITY, ne răspunde la o parte din aceste întrebări. Împreună cu soțul ei, organizează de peste 4 ani propriile evenimente care promovează conceptul de Smart City. Camelia a fost jurnalist și șef Departament politic la PROTV, corespondent al PROTV la Bruxelles, până în 2007, când a acceptat funcția de purtător de cuvânt al Guvernului. De mai mulți ani îi învață pe mulți tainele public speaking și comunicării de criză. Este și vicepreședinte al Asociației Române de Relații Publice.
De câțiva ani, organizezi evenimente care promovează orașul inteligent „smart city”. Ce este, de fapt, un oraș inteligent?
Un oraș inteligent este, în opinia mea, un oraș în care oamenii se simt bine, în care își doresc să trăiască, un oraș care le oferă confort și un standard de viață de calitate. Un oraș în care nu pierzi timpul în trafic, care îți vine în ajutor și îți oferă diverse soluții când ai de ajuns din punctul A în punctul B, astfel încât deplasarea să fie o plăcere și nu un prilej de stres. În care poți parca fără să dai zeci de ture pe străzi, pierzând timpul și poluând aerul. Un oraș în care poți respira aer curat, iar energia este economisită prin soluții simple. Un oraș în care oamenii știu ce înseamnă respectul față de ceilalți, în care respectă regulile de conviețuire cu orașul. Este acea aglomerare urbană în care există un parteneriat între comunitate și oraș: ne ajutăm reciproc, ne respectăm reciproc. Un rol esențial în dezvoltarea orașelor inteligente îl au oamenii, comunitatea. Așadar, nu l-aș defini doar din perspectiva utilizării unor tehnologii „inteligente”, cum ar fi IoT, 5G, BIG DATA, blockchain etc.
Și care este, totuși, rolul tehnologiilor smart într-un acest oraș?
Rolul tehnologiilor este să ajute orașul să ne ofere acel confort descris mai sus, sunt instrumentele prin care rezolvăm nevoile orașelor.
Sunt oamenii pregătiți pentru a face saltul la un astfel de oraș? Sunt orașele pregătite?
Se vorbește destul de puțin despre conceptul de oraș inteligent în România. Este încă un concept de nișă, daca pot să spun așa, deși el privește viața orașelor, adică a celor mai mari aglomerări de oameni dintr-o țară, unde trăiește și va trăi în viitor cea mai mare parte a populației. De aceea, cred că este nevoie de o mai bună promovare a acestui concept, pentru a trezi interesul comunităților, pentru a înțelege ce pot să facă tehnologiile smart pentru noi, până la urmă.
Exemplul Barcelonei
Dau un exemplu simplu, cunoscut: Barcelona reușește să facă economii de miliarde de dolari anual doar pentru că a instalat sisteme inteligente de energie, cum ar fi stâlpii stradali cu iluminatul inteligent, senzori de parcare care oferă, pe o aplicație, informații în timp real unde sunt locuri de parcare libere, senzori de gunoi și colectare automată a deșeurilor. Mai devreme sau mai târziu, vrem, nu vrem, aceste tehnologii vor face parte din viață noastră și a orașelor în care trăim.
Și, din punctul acesta de vedere, orașele au luat-o înaintea guvernelor, ceea ce nu e deloc rău.
Există orașe cu adevărat smart în România?
Există orașe care au implementat soluții smart, unele mai multe, alte mai puține, altele deloc. Un oraș cu adevărat smart este un oraș care reușește să integreze mai multe soluții, care să se completeze unele pe altele, să creeze un fel de eco-sistem. Atunci cred că putem simți cu adevărat utilitatea lor. Dar, desigur, ca să ajungi la asta, trebuie să începi de undeva, cu 1, 2, 3 proiecte, dar să continui, să nu te oprești odată ce ai început. Altfel, poți pierde bani. Spun asta, pentru că nu este suficient, de exemplu, doar să pui senzori de parcare și să lași aici investiția. Dacă lași așa, sunt bani aruncați. Trebuie să vii cu elementele complementare: monitorizarea, în timp real a tuturor locurilor de parcare disponibile din oraș, atât de la operatorii privați, cât și de la cei publici, pe baza analizelor de aici și din trafic, se poate gestiona mai ușor traficul, pot fi prevenite aglomerația și blocajele etc.
Ce oraș conduce în topul proiectelor de tip Smart City?
Compania VegaComp a prezentat în conferința organizată de noi acum 2 luni, „Connecting people, Conneting Things”, un top al orașelor smart din România, după numărul de proiecte implementate.
Conduce Alba Iulia cu 106 proiecte, Clujul vine puternic cu 54 de proiecte smart city și tinde sa fie lider în perioada următoare, Timișoara cu 26, apoi, Arad, Oradea, Sibiu, Brașov. Acest top cuprinde și orașe medii. Pe lângă Arad, Oradea etc., apar și Piatra Neamț, Botoșani, Deva. Iar în topul orașelor mici avem Avrig, Hunedoara, Odorheiul Secuiesc și altele. Important este că există interes.
Vă dau un exemplu la îndemână. Am fost luna trecută la Cluj-Napoca și am vizitat, că să spun așa, prima stradă denumită „smart”. Ce înseamnă asta? O străduță care a integrat câteva concepte de tehnologie inteligentă: „bănci inteligente”, prevăzute cu un sistem USB la care poți să îți încarci smartphone-ul, stâlpi cu becuri inteligente care își reglează lumina, Wi-Fi gratuit, stații de încărcare a trotinetelor electrice și spațiu de parcare pentru trotinete și biciclete, stații de încărcare pentru mașinile electrice și locuri de parcare, spații verzi irigate inteligent etc. O stradă micuță, între blocuri, astfel încât locuitorii să se împrietenească încetul cu încetul cu aceste concepte și să le înțeleagă utilitatea, dar și să le păstreze, să le aprecieze. Ei, gândiți-vă că străduța asta se multiplică și devine un cartier, apoi un oraș. Desigur, Clujul are și alte proiecte implementate, eu am dat un exemplu mai vizibil pentru oameni. Și în Otopeni, de exemplu, am găsit în parcul central astfel de bănci smart la care îți încarci mobilul. Și sigur, mai sunt și în alte orașe.
Dar, un oraș poate fi smart, cum spuneam la început, dacă îți oferă confortul de care ai nevoie, dacă te simți bine, chiar și fără senzori de parcare, de exemplu. Un astfel de oraș este Oradea, orașul cu cei mai happy oameni din România și cu cea mai eficientă administrație locală din România. Un oraș în care clădirile vechi au renăscut spectaculos, în care au fost create străzi și pasaje pietonale, parcare sub Criș, chiar în centrul orașului. În Oradea, digitalizarea serviciilor a devenit regulă. Așadar aici vorbim, în primul rând de un „smart governance” extrem de eficient.
Și în București găsim, de exemplu, piste de biciclete, care ar trebui să facă parte din conceptul mai amplu de „smart urban mobility”, care urmărește transformarea, reorganizarea transportului urban actual, astfel încât să ajute la fluidizarea traficului și reducerea poluării. Asta, ca să dau doar un exemplu, sunt mai multe proiecte, dar nu cât ne-am dori.
Ce ar trebui să facă primarii pentru a-și transforma orașele în orașe smart, mai ales că suntem în perioada electorală? Care este sfatul expertului?
Aici te voi contrazice: nu sunt expertă în smart city. Împreună cu soțul meu organizăm de peste 4 ani aceste evenimente, prin care vrem să aducem conceptul de oraș inteligent mai aproape de oameni, de administrația locală. Nu suntem singurii pe piață, mai sunt și alte firme, sper să fie și mai multe, pentru că este nevoie și va fi mai multă nevoie, pe măsură ce oamenii, dar mai ales administrațiile publice locale încep să înțeleagă avantajele unui Smart City.
În anii aceștia am vorbit cu mulți primari, city manageri, companii private care produc soluții smart și am învățat de la fiecare, am fost pe teren, am văzut proiecte la fața locului, am discutat cu experți din alte țări pe această temă, pe unii i-am avut invitați la conferințe. Eu consider că experți sunt cei care au participat direct la elaborarea și implementarea vreunei soluții de smart city, a vreunei strategii etc. Știu, au apărut mulți „,experți” peste noapte, dar care nu au nicio legătură cu practica…
Dar, revenind la întrebarea ta. Primarii care decid că vor merge pe această cale, ar trebui să identifice întâi care sunt nevoile orașului și apoi să caute cele mai bune soluții pentru a le rezolva prin tehnologiile smart. Dar, atenție! Așa cum îmi spunea un primar pe care îl apreciez foarte mult, degeaba apelezi la aceste tehnologii dacă tu nu ai pe ce să le pui, dacă nu ai infrastructură, în primul rând. Degeaba vii cu senzori de parcare, dacă nu conectezi, de exemplu toate parcările din oraș.
Cum poate un ”smart city” să rezolve problema traficului?
Depinde de fiecare oraș să aleagă cea mai bună metodă, care, de regulă, presupune mai multe proiecte integrate: senzori, piste de biciclete, sistem modal de transport urban etc. Apoi, nu este obligatoriu ca, dacă soluția pistelor de biciclete a fost eficientă într-un oraș, să fie la fel de bună și în altul. Aici este rolul specialiștilor să analizeze și să ofere soluții, iar primăria să ia o decizie. Dar, în principiu, transportul alternativ, cu biciclete, trotinete, este una dintre soluții. Aici, însă, trebuie luptat puțin și cu mentalitatea noastră.
Un sistem de transport inteligent poate ajuta mult la reducerea emisiilor de CO2
Pe de altă parte, un sistem de transport inteligent poate ajuta mult la reducerea emisiilor de CO2. Aș da tot exemplul Barcelonei: sistemul de transport cu autobuzul se remarcă prin folosirea de mai mulți ani a autobuzelor hibride. Apoi, stațiile de autobuz sunt dotate cu panouri solare pentru a furniza energie ecranelor care arată timpul de așteptare.
Și, hai, să mai dau un exemplu de implicare a comunității: locuitorii unei zone din Barcelona, din jurul unei piețe, se plângeau de zgomotul din trafic. Au montat senzori care au detectat nivelul de zgomot și au demonstrat că acesta depășea cu foarte mult recomandările OMS. Pe baza acestor informații, locuitorii s-au dus la autorități și au facut presiuni pentru a regândi utilizarea acelei pieței.
Să vorbim putin și de conferințele pe care le organizați voi. Cum v-a afectat situația creată de pandemia de COVID-19?
Ne-am regândit sistemul și, în iunie, am început deja cu mini-conferințe hibrid: câțiva speakeri fizic în interior, cu respectarea regulilor sanitare și de distanțare, iar ceilalți speakeri online. Așa a fost conferința „ 5- Future of Connectivity”, unde i-am avut invitați pe primarul Clujului, domnul Emil Boc, primarul Constanței, domnul Decebal Făgădău, secretari de stat, companii, apoi am organizat „ Smart Health”, unde au participat doamna consilier prezidențial Diana-Loreta Păun, președinții celor două comisii de sănătate din Parlament, secretari de stat, companii din domeniul medical și farmaceutic.
A urmat” Connecting People, Connecting Things”, unde a participat un mare expert internațional, Misha Dohler.
A 3-a ediție a Marsului mașinilor eco
Luna aceasta am organizat a 3-a ediție a Marsului mașinilor eco, un eveniment care promovează transportul cu mașinile nepoluante si mai puțin poluante. Este un eveniment foarte fain, la care îi invit pe cititorii voștri, pe care îl organizăm vara, cu mașini electrice și hibrid, cu personalități din lumea artistică, sportivă, ONG-uri, jurnaliști, lideri din administrația locală și centrală, care conduc aceste mașini, dând astfel exemplul personal în încercarea de a diminua poluarea din transport. Anul trecut am extins și la biciclete și trotinete electrice, a fost superb să vezi această coloană de mașini, trotinete, biciclete, scutere electrice pe străzile orașului! Anul acesta, din cauza restricțiilor știute, ne-am limitat la mașini. Ne pregătim acum de o nouă conferința de două zile, în octombrie, axată pe Smart Education (a fost amânată din martie, când a început criza COVID-19), Smart Mobility &Transportation, Urban Regeneration, Smart Energy&Smart Health.
Interviu apărut în revista Club Antreprenor, ediția I
