Analiza Legii 283/2024 și interacțiunea acesteia cu legislația privind achizițiile publice din România

Autori: Dipl. ing. Ovidiu SLIMAC – Specialist, Expert în Achiziții Publice & Alin IZVORAN  – Expert Achiziții Publice

Acest articol analizează Legea nr. 283/2024, care modifică și completează anumite acte normative din România. Accentul va fi pus pe interacțiunea acesteia cu legislația privind achizițiile publice (L98/2016, L99/2016 și L100/2016) și cu Directivele relevante ale Uniunii Europene (UE).

Legea nr. 283/2024 abordează în principal salariul minim, însă anumite dispoziții pot avea un impact indirect asupra procedurilor de achiziții publice.

Prezenta analiză explorează aceste implicații principalele implicații ale acestor schimbări, precum și modalitățile prin care organizațiile pot răspunde noilor cerințe oferind o versiune în interpretarea autorilor, pentru a asigura o paralelă cu cadrul juridic actualizat.

Prezentare generală a Legii nr. 283/2024

Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1139 pe 14 noiembrie 2024, Legea nr. 283/2024 promulgă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2022, pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea stabilirii unor salarii minime adecvate, transpune Directiva nr. 2022/2041 privind salariile minime adecvate în UE și modifică dispoziții din Codul muncii și alte câteva legi [1] și se concentrează în principal pe stabilirea și reglementarea salariilor minime în România.

Dată act: 4-dec-2024, Emitent: Guvernul, Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1222 din data de 5 decembrie 2024, la  art. I, pct. 1, prevedere care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2025.

Principalele dispoziții ale Legii nr. 283/2024 includ :

• Definiția raportului de muncă : Legea definește o relație de muncă ca fiind un acord prin care o persoană fizică (lucrător) desfășoară o activitate pentru și sub autoritatea unei alte persoane fizice sau juridice în schimbul unei remunerații [1]
  
• Salariul de bază : Acesta introduce conceptul de „salariu de bază” ca fiind componenta fixă a remunerației brute a unui angajat, excluzând bonusurile, indemnizațiile și alte plăți suplimentare [1]
  
• Salariul de bază minim brut : Aceasta stabilește „salariul de bază minim brut” ca suma minimă plătibilă unui angajat pentru munca sa, determinată prin acte normative sau convenții colective de muncă [1]
  
• Stabilirea și actualizarea salariului minim : Acesta prezintă normele pentru stabilirea și actualizarea salariului de bază minim brut la nivel național, luând în considerare raportul dintre acesta și câștigul salarial mediu brut [1]
  
• Promovarea negocierii colective : Guvernul este mandatat să aprobe un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective, cu scopul de a îmbunătăți condițiile de muncă [1]
  
• Amenzi majorate : Legea crește amenzile pentru nerespectarea reglementărilor privind salariul minim la 3.000 – 5.000 RON pentru fiecare angajat afectat, până la un total de 200.000 RON [1]
  
• Creșterea salariului minim : Începând cu 17 martie 2025, salariul minim în România va fi majorat la 4.050 RON [3]. Această creștere poate avea un impact semnificativ asupra procedurilor de achiziții publice, putând afecta costurile forței de muncă și costul total al proiectelor.
  

[1] Legal Alert – Legea nr. 283/2024 privind modificarea și completarea …, https://www.ey.com/en_ro/technical/tax-alerts/legal-alert-9-december-2024

[3] România: Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a …, https://leglobal.law/2024/11/26/romania-directive-eu-2022-2041-of-the-european-parliament-and-of-the-council-of-19-october-2022-on-adequate-minimum-wages-in-the-european-union-transposed-into-romanian-law-by-law-no-283-2024/

Directivele Uniunii Europene privind achizițiile publice

Directivele UE privind achizițiile publice joacă un rol crucial în modelarea legislației României în materie de achiziții publice. Aceste directive vizează armonizarea procedurilor de achiziții publice în toate statele membre, asigurând o concurență loială, transparență și rentabilitate[8].

Aceste directive subliniază principii cheie precum nediscriminarea, tratamentul egal, transparența și proporționalitatea, influențând cadrul achizițiilor publice din România[8]. Cu toate acestea, există un potențial conflict între principiul „prețului cel mai scăzut” utilizat adesea în achizițiile publice și necesitatea de a asigura salarii și condiții de muncă echitabile9. Acest conflict evidențiază necesitatea unei abordări echilibrate care să ia în considerare atât eficiența economică, cât și responsabilitatea socială în achizițiile publice.

Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) pledează pentru o abordare responsabilă din punct de vedere social a achizițiilor publice, subliniind rolul autorităților publice în promovarea unei dezvoltări sociale și economice coezive, a unor locuri de muncă de bună calitate și a unor servicii și produse de calitate [10]. Această perspectivă este relevantă pentru cadrul achizițiilor publice din România, deoarece încurajează luarea în considerare a standardelor sociale și de muncă în deciziile privind achizițiile.

[8] Achiziții publice | EUR-Lex – Uniunea Europeană, https://eur-lex.europa.eu/EN/legal-content/summary/public-procurement.html

[10] Achiziții publice | ETUC, https://www.etuc.org/en/issue/public-procurement

Legislația privind achizițiile publice în România

Cadrul achizițiilor publice din România este reglementat în principal de Legile nr. 98/2016, nr. 99/2016 și nr. 100/2016. Aceste legi, împreună cu legislația suplimentară, urmăresc să asigure proceduri de achiziții publice eficiente și transparente. [4]

Legea nr. 98/2016

Stabilește cadrul general pentru achizițiile publice, prezentând principiile, procedurile și normele de atribuire a contractelor de achiziții publice [4]. Principiile-cheie includ nediscriminarea, tratamentul egal, transparența, proporționalitatea și responsabilitatea4. Legea prevede diverse procese de atribuire, inclusiv proceduri deschise, restrânse și competitive cu negociere. [4]

• Achiziții directe
  
• Negociere fără publicare prealabilă
  
• Servicii sociale și alte servicii specifice
  
• Garanții de participare și bună execuție
  
• Sprijinirea unei părți terțe
  
• Criterii de atribuire
  
• Sistemul electronic de achiziții publice (SICAP)
  
• Solicitări de clarificări în timpul evaluării ofertelor
  
• Modificarea contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru
  
• Contravenții și sancțiuni [6] 

[4] Public Procurement Laws and Regulations Report 2024 Romania, https://iclg.com/practice-areas/public-procurement-laws-and-regulations/romania

[6] zrvp.ro, https://zrvp.ro/wp-content/uploads/2023/03/ZRVP_Legal500_PublicProcurement_2023.pdf

Aceste aspecte pot fi relevante pentru interacțiunea cu Legea nr. 283/2024, în special în ceea ce privește serviciile sociale, garanțiile și criteriile de atribuire, deoarece pot fi influențate de noile reglementări privind salariul minim și de accentul pus pe negocierea colectivă.

Legea nr. 99/2016

Abordează achizițiile sectoriale, reglementând procedurile de achiziții în sectoare specifice precum apa, energia, transportul și serviciile poștale5. Aceasta stabilește norme și orientări pentru entitățile contractante care operează în aceste sectoare, asigurând conformitatea cu directivele UE și cu legislația națională. Legea vizează, de asemenea, contractele de achiziții sectoriale/acordurile-cadru atribuite în comun de entități contractante din țări diferite, acestea fiind obligate să atribuie conform procedurilor de atribuire stabilite printr-un instrument juridic care creează obligații de drept internațional public. Aceste instrumente sunt încheiate în conformitate cu tratatele, între România și una sau mai multe țări terțe sau subdiviziunile acestora, ori organizații internaționale. Ele vizează lucrări, produse sau servicii destinate realizării sau exploatării în comun a unui proiect de către părțile semnatare [7]. Aceste acorduri sunt esențiale pentru asigurarea respectării obligațiilor internaționale și pentru promovarea cooperării transfrontaliere în domeniul achizițiilor publice.

[7] Traducerea automată a „Legii nr. 98 din 19 mai 2016 privind achizițiile publice” (România), https://www.global-regulation.com/translation/romania/3761184/law-no.-98-of-19-may-2016-public-procurement.html

Legea nr. 100/2016

Se concentrează pe concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, care reprezintă un tip specific de contract de achiziții publice prin care instituția publică acordă unui operator privat dreptul de a exploata o lucrare sau un serviciu public pentru o perioadă determinată în schimbul asumării anumitor obligații, cum ar fi construirea sau exploatarea lucrării sau furnizarea serviciului [4]. Această lege este relevantă pentru cadrul general al achizițiilor publice, deoarece oferă un temei juridic pentru aceste tipuri de contracte și garantează că acestea sunt atribuite și executate într-un mod transparent și competitiv.

[4] Public Procurement Laws and Regulations Report 2024 Romania, https://iclg.com/practice-areas/public-procurement-laws-and-regulations/romania

Implicații ale Legii nr. 283/2024 privind achizițiile

Deși Legea nr. 283/2024 se concentrează în principal pe salariul minim, aceasta afectează indirect achizițiile publice în mai multe moduri:

Creșterea costurilor cu forța de muncă

Creșterea salariului minim poate duce la creșterea costurilor cu forța de muncă pentru întreprinderi, ceea ce ar putea avea un impact asupra prețului ofertat în achizițiile publice/sectoriale. Acest lucru ar putea afecta propunerile financiare prezentate de operatorii economici, mai ales pentru cele care operează în sectoare cu marje mici de profit și ar putea influența procesul de ofertare.

Autoritățile/ entitățile contractante trebuie să ia în considerare impactul creșterii costurilor forței de muncă asupra ofertelor și să se asigure că bugetul alocat este suficient pentru a acoperi costul real al proiectelor.

Negocierea colectivă

Accentul pus pe negocierea colectivă poate influența termenii și condițiile incluse în contractele de achiziții publice/sectoriale, în special cele care implică servicii sau lucrări cu utilizare intensivă a forței de muncă.

Autoritățile/ entitățile contractante sunt nevoite să ia în considerare acordurile colective la evaluarea ofertelor și la redactarea clauzelor contractuale. Acest lucru ar putea conduce la condiții mai favorabile pentru lucrători și la promovarea responsabilității sociale în domeniul achizițiilor publice.

Respectarea standardelor de muncă

Aplicarea mai strictă a reglementărilor privind salariul minim și accentul pus pe drepturile lucrătorilor impun autorităților/entităților contractante să acorde o atenție sporită practicilor de muncă ale ofertanților. Aceasta implică verificarea respectării legislației muncii și asigurarea unor condiții de muncă echitabile pe parcursul executării contractului și poate descuraja ofertanții care altfel ar încălca legislația muncii, deoarece amenzile mai mari pentru nerespectarea legislației în temeiul Legii nr. 283/2024 au un puternic efect de descurajare.

[1] Legal Alert – Legea nr. 283/2024 privind modificarea și completarea …, https://www.ey.com/en_ro/technical/tax-alerts/legal-alert-9-december-2024

Operațiuni realizate în baza unor contracte de achiziții publice, achiziții sectoriale și concesiuni de lucrări/servicii și obligația emitenților

Așadar, CPV, renumitul CPV, adică „ Vocabularul Comun al Achizițiilor Publice ”, este un reglementat la nivel european prin Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) cu relevanță pentru SEE, iată de ce s-a ales abrevierea CPV și în limba română.

Practic, fiecare bun/ serviciu/ lucrare care poate face obiectul unui contract de achiziție/concesiune are un cod CPV alocat, care trebuie inclus și în facturile emise pentru operaţiunile realizate în baza unor contracte de achiziţii publice, de achiziţii sectoriale, de concesiune de servicii sau lucrări, precum şi, după caz, contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, transmise în e-Factura.

„În facturile emise pentru operațiunile realizate în baza unor contracte de achiziții publice, de achiziții sectoriale, de concesiune de lucrări și de concesiune de servicii, precum și, după caz, contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității se înscriu, în mod obligatoriu, codurile CPV corespunzătoare prevăzute în nomenclatorul de referință în domeniul achizițiilor publice (…)”, scrie în Ordonanță de urgență nr. 138/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum şi pentru reglementarea altor măsuri,

Legea nr.283/2024 aduce ajustări Codurilor CPV și introduce reguli mai stricte în ceea ce privește evaluarea ofertelor, printre cele mai semnificative schimbări enumerându-se:

1. Promovarea responsabilității sociale

Contractele de achiziții publice trebuie să includă acum clauze care să reflecte respectarea drepturilor lucrătorilor, egalitatea de șanse și condiții de muncă decente. Această măsură este menite să stimuleze participarea companiilor care aderă la standarde ridicate de responsabilitate socială.

2. Reevaluarea criteriilor de atribuire

Ponderea criteriului prețului cel mai scăzut a fost diminuată în favoarea evaluării calității. Factorii precum durabilitatea, inovația și impactul asupra mediului sunt acum prioritiazați.

3. Simplificarea procedurilor pentru IMM-uri

Pentru a facilita accesul întreprinderilor mici și mijlocii la procedurile de achiziții publice, pragurile financiare pentru participare au fost ajustate, iar documentația cerută a fost simplificată.

Concluzii

Legea 283/2024, deși se axează în principal pe salariul minim, are implicații directe și indirecte asupra procedurilor de achiziții publice din România. Creșterea salariului minim, accentul pus pe negocierea colectivă și aplicarea mai strictă a drepturilor lucrătorilor pot influența diverse aspecte ale licitațiilor publice, inclusiv prețurile, condițiile contractuale și evaluarea ofertelor. Este esențial ca autoritățile/ entitățile contractante și operatorii economici să înțeleagă aceste potențiale implicații și să asigure conformitatea cu cadrul juridic actualizat. În plus, alinierea practicilor de achiziții publice/sectoriale la directivele UE rămâne esențială pentru promovarea concurenței loiale, a transparenței și a raportului calitate-preț în sectorul public din România.

Conflictul potențial dintre principiul „prețului cel mai scăzut” și necesitatea unor salarii și condiții de muncă echitabile necesită o analiză atentă. Găsirea unui echilibru între eficiența economică și responsabilitatea socială este esențială pentru asigurarea unor practici de achiziții publice durabile și etice în România. Perspectiva CES asupra achizițiilor publice oferă informații valoroase cu privire la modul în care considerentele sociale și de muncă pot fi integrate în deciziile de achiziție, promovând o abordare mai responsabilă din punct de vedere social.

Legea nr. 283/2024 reprezintă un pas important spre modernizarea achizițiilor publice/ sectoriale și spre promovarea unor standarde sociale și economice mai ridicate. Deși implică provocări semnificative pentru instituțiile publice și operatorii economici, adaptarea la aceste schimbări poate aduce beneficii considerabile pe termen lung. Planificarea strategică, formarea continuă și colaborarea cu specialiștii sunt esențiale pentru a naviga cu succes în acest nou cadru legislativ.

Surse

1. Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale – ANAP.GOV.RO …, https://anap.gov.ro/web/legea-nr-992016-privind-achizitiile-sectoriale/
2. Public Procurement Laws and Regulations Report 2024 Romania, https://iclg.com/practice-areas/public-procurement-laws-and-regulations/romania
3. Legislation Page – KPMG Romania – KPMG International, https://kpmg.com/ro/en/home/services/public-procurement-center-excellence-kpmg/legislation.html
4. zrvp.ro, https://zrvp.ro/wp-content/uploads/2023/03/ZRVP_Legal500_PublicProcurement_2023.pdf
5. Traducerea automată a „Legii nr. 98 din 19 mai 2016 privind achizițiile publice” (România), https://www.global-regulation.com/translation/romania/3761184/law-no.-98-of-19-may-2016-public-procurement.html
6. Achiziții publice | EUR-Lex – Uniunea Europeană, https://eur-lex.europa.eu/EN/legal-content/summary/public-procurement.html
7. Achiziții publice – Comisia Europeană, https://single-market-economy.ec.europa.eu/single-market/public-procurement_en
8. Achiziții publice | ETUC, https://www.etuc.org/en/issue/public-procurement