ANPC uită de austeritatea bugetară și vrea să angajeze 200 de oameni!

• Miza este alta: șeful Autorității vrea să rămână la butoane și să blocheze preluarea protecției consumatorilor de servicii financiare de către BNR! 

După ce Guvernatorul BNR a declarat că Banca Națională a României este pregătită să preia protecția consumatorilor de produse și servicii financiare de la ANPC, președintele acestei instituții face un anunț șocant pentru realitatea economică a României: vrea să angajeze 200 de oameni care să controleze activitatea operatorilor și administratorilor de credite. 

În acest moment bugetul României cunoaște un deficit de peste 56 miliarde lei, cheltuielile sunt cu 14% mai mari decât anul trecut (la final de octombrie 2023), iar ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB la finalul acestui an este imposibil de atins. Estimarea dată de misiunea FMI în România pentru deficitul bugetar din acest an este de 6% din PIB, ceea ce înseamnă că România riscă să piardă bani din PNRR, pentru faptul că nu și-a ajustat cheltuielile bugetare. În aceste condiții, Guvernul a aprobat OUG nr. 90/27.10.2023, pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023, în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergență. 

Situația aceasta nu pare a fi o piedică pentru Horia Constantinescu, președintele ANPC care se pregătește de un an electoral în care pare a fi dispus să folosească orice mijloace pentru a rămâne la conducerea ANPC, o instituție râvnită politic. Campaniile de imagine ale lui Horia Constantinescu s-au sprijinit până acum pe reputația instituției pe care o conduce: amenzile date băncilor și suspendate de instanțe sunt doar unul dintre exemple. Acum, președintele ANPC, de teamă că poate pierde posibilitatea de a mai împărți amenzi băncilor, este dispus să încalce principiile de austeritate enunțate chiar de propriul partid aflat la conducerea Guvernului. 

Astfel, printr-o ordonanță de urgență se pregătește crearea unei super-structuri în cadrul ANPC, de până la 200 de oameni, care să aibă ca obiect reglementarea și controlul activității operatorilor/administratorilor de credite. Aceasta în condițiile în care se prefigurează că BNR va prelua protecția consumatorilor de servicii financiar-bancare. Însă, spre deosebire de ANPC care este o instituție bugetară și, implicit, funcționează cu bani publici, BNR este o instituție care se auto-finanțează, nu funcționează cu bani de la bugetul de stat și nu creează deficit bugetar prin înființarea unei structuri specializate în protecția consumatorilor de servicii financiar bancare. Deci, cui va folosi noua structură și de ce se intenționează crearea acesteia la ANPC, doar Guvernul și interesele de partid știu.

Ce anume vor face cei până la 200 de oameni care vor fi angajați de ANPC pentru controlul activității operatorilor/administratorilor de credite, nici ANPC nu pare a ști. Autoritatea pentru Protecția Consumatorului s-a dovedit de nenumărate ori depășită de problematica specifică domeniului financiar-bancar. Ca dovadă, săptămâna trecută au fost făcute publice rezultatele unui studiu realizat de PwC într-un număr de 15 state, iar metoda propusă de ANPC pentru rambursarea creditelor nu există în nicio țară analizată. Astfel, amenzile date de ANPC in luna mai a acestui an unui număr de 19 bănci au fost atacate în instanțele de judecată, iar până acum s-a obținut suspendarea aplicării ordinelor emise de Autoritate în majoritatea cazurilor în care băncile au contestat amenzile. 

Prin urmare, chiar dacă ANPC este lipsită de expertiza necesară pentru a continua exercitatea activității de protecție a consumatorilor de servicii financiar-bancare, la nivelul acesteia se insistă pentru angajarea a încă 200 de oameni a căror activitate nu are coordonatele clar stabilite, nu se știe ce nivel de calificare și specializare ar trebui să aibă și de unde vor fi recrutați aceștia? În plus, câți operatori/administratori de credite trebuie să existe în România pentru a fi necesară o asemenea structură? 

ANPC mai are departamente care și-au dovedit ineficiența în materie de insolvență a persoanelor fizice, precum și în materie de soluționare alternativă a litigiilor (activitatea acestor structuri nu este deloc transparentă și nu există rapoarte clare de activitate care să le demonstreze utilitatea).