ACDBR: Taxa pe cifra de afaceri va cauza pierderi cuprinse între 35% și 83% companiilor din sectorul distribuției de bunuri

În baza semnalelor primite de la membrii din teritoriu şi a analizelor făcute cu privire la activitatea partenerilor noștri din comerțul tradițional, majoritatea lor fiind mici retaileri, Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) atrage atenția că taxa pe cifra de afaceri va avea un impact negativ asupra sectorului economic de distribuție de bunuri, și implicit asupra economiei naționale, din următoarele motive:

1. Potrivit variantei de proiect aflată pe masa Guvernului și care urmează să fie trimisă Parlamentului, toate companiile care își desfășoară activitatea în țara noastră ar urma să fie impozitate cu 1% din cifra de afaceri, dacă aceasta depășește suma de 50 milioane de euro. Menționăm că o astfel de impozitare nu poate fi susținută de companiile de distribuție din FMCG, unde marja de profit funcție de produsele distribuite se situează în medie între 0,47% și 3,4%.

Aplicarea unei astfel de impozitări în sectorul de distribuție tradițională de bunuri de larg consum ar avea un impact negativ asupra activității desfășurate de companiile care sunt membre ale ACDBR și nu numai, cât și asupra comerțului tradițional, adică a micilor retaileri și a celor din HoReCa din țara noastră.

În acest moment, în mod real, marja de profit a unei companii de distribuție în domeniul produselor din tutun (produse care generează, după produsele din petrol, cea mai mare valoare din accize la bugetul statului) este între 0,47% și 1,37, iar a unei companii din domeniul distribuției de băuturi și alimente este între 1,5 și 3,4%.

Or, aplicarea unei cote de impozit de 1% pe cifra de afaceri care depășește 50 milioane euro ar împovăra situația financiară a companiilor de distribuție, făcând practic nerentabilă această activitate și blocând aprovizionarea celor peste 60.000 de firme din piața tradițională și domeniul HoReCa.

Din analiza noastră privind companiile de distribuție de țigări, alimente și băuturi, rezultă că impactul asupra profitului cauzat de aplicarea IMCA este între 35% pentru companiile FMCG și 83% pentru companiile distribuitoare de țigări, ceea ce înseamnă o dublare a impozitului actual.

Mai mult, datorită sezonalității în primele cinci luni ale anului, majoritatea companiilor din distribuție înregistrează pierderi, care sunt recuperate în următoarele luni ale anului. Prin aplicarea IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) de 1%, companiile ar plăti un impozit trimestrial foarte mare fără să aibă profit, ceea ce ar conduce la reducerea capitalizării și a lichidităților necesare susținerii afacerii în piață, generând împrumuturi bancare pentru susținerea cash-flow-ului și, automat, costuri mai mari.

De aceea, am trimis adrese către domnul prim-ministru Marcel Ciolacu, către Guvern și către decidenții politici din Parlament prin care propunem ca firmele care activează în sectorul economic al distribuției de bunuri FMCG identificate prin codurile CAEN: 4631, 4632, 4633, 4634, 4635, 4636, 4637, 4638, 4639, 4617 fie exceptate de la plata IMCA, pentru că, altfel, activitatea va fi perturbată serios, ducând la închiderea acestor afaceri cu toate repercusiunile pe care le va avea asupra celor peste 60.000 de companii din piața de comerț tradițional, care este dominată de cele mai multe insolvențe și închideri ale activității.

2. În corelație directă cu primul punct arătăm că noul impozit minim asupra cifrei de afaceri ar urma să fie aplicat companiilor de distribuție de bunuri, după ce prin OUG 67/2023 Guvernul ne-a impus plafonarea adaosului comercial la 14 alimente de bază pe întregul lanț de distribuție la nivelul maxim de 5%, ceea ce a cauzat deja o scădere a marjei de profitabilitate a agenților economici din acest sector de activitate.

3. Totodată, considerăm că majorarea accizelor la bere și țigări va conduce la o diminuare consistentă a consumului (care se vede chiar din acest an) ceea ce va afecta volumul de vânzări, generând restructurarea activității fapt care are ca efect direct disponibilizări de personal, crescând astfel rata șomajului și, de aici, producând efecte negative în lanț asupra economiei naționale.

Atragem atenția cu privire la aceste aspecte deoarece distribuției tradiționale de bunuri de larg consum îi revine rolul hotărâtor în asigurarea cursivităţii proceselor economice, întrucât ea finalizează activitatea unui producător, încheind ciclul de producţie şi asigurând resursele băneşti pentru reluarea activităţii economice.

Distribuția de bunuri reprezintă o activitate principală cu funcție esențială în procesul economic. Cu atât mai mult, asumându-și în filiera produselor alimentare rolul de colectare, sortare, depozitare și comercializare către vânzătorii finali ai bunurilor, tot distribuției tradiționale de bunuri de larg consum îi revine rolul major de verigă în asigurarea securității alimentare, atât de mult pusă la încercare de evenimentele succesive din ultimii ani cauzate de pandemia de COVID-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia, contexte care au condus de la criza energetică până la cea economică ce au afectat și continuă să afecteze distribuitorii români. Nu în ultimul rând, arătăm că distribuția tradițională reprezintă legătura fundamentală pentru comerțul tradițional și, prin urmare, pentru economia noastră națională.

Menționăm că Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) este membră a Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, are în prezent în componența sa 38 de membri cu capital autohton, care operează în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale țării și, prin aceștia, cumulează următoarele caracteristici principale: cifră de afaceri însumată de cca. 2 miliarde euro, cotă de piață de cca. 40% din totalul pieței de distribuție tradiționale de bunuri, cca. 15.000 de angajați, flotă auto de cca. 10.000 autovehicule.