Românii, între joburi și țări: unul din trei angajați vrea să plece de la job, șapte din zece din diaspora nu se întorc acasă

Evenimente Club Antreprenor

Două studii MKOR publicate în această perioadă conturează același tipar de nemulțumire și distanțare față de contextul actual din România, fie el profesional sau geografic. Pe piața muncii internă, aproape unul din trei angajați spune că este probabil să își schimbe locul de muncă în următoarele șase luni, pe fondul unor pachete salariale tot mai slabe, al unui volum de muncă în creștere și al unui moral colectiv aflat la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani.

În același timp, diaspora românească, deja stabilizată economic și cultural în afara granițelor, rămâne conectată financiar și civic de țară, dar exclude în proporție de șapte din zece o revenire fizică în următorul an, condiționând orice repatriere de reforme concrete în salarizare, sănătate și birocrație.

Un angajat din trei vrea să plece de la job în următoarele șase luni, arată studiul MKOR

Piața muncii din România traversează al treilea an consecutiv de declin al percepțiilor angajaților, potrivit studiului Employee Sentiment 2026, realizat de agenția de cercetare MKOR. Datele arată o deteriorare constantă pe toți cei opt indicatori urmăriți între 2023 și 2025: pachetul salarial, beneficiile, siguranța locului de muncă, flexibilitatea, dezvoltarea profesională, volumul de muncă, mărimea echipelor și moralul colectiv.

Ponderea angajaților care raportează creșteri salariale s-a înjumătățit în doi ani, de la 40% în 2023 la 20% în 2025, în timp ce procentul celor care spun că salariul le-a scăzut a urcat la 21%. Percepțiile privind beneficiile extrasalariale și siguranța locului de muncă au urmat un traseu similar, iar volumul de muncă a rămas constant ridicat, cu peste jumătate dintre respondenți raportând sarcini suplimentare an de an, în condițiile în care echipele s-au redus.

Cel mai abrupt declin este înregistrat la capitolul moral colectiv, care a ajuns la cel mai scăzut nivel din cei trei ani de monitorizare: 51% dintre angajați percep o înrăutățire, față de 36% în 2024. Studiul leagă acest declin și de neîncrederea generală în modul în care statul gestionează resursele publice.

Pe acest fond, intenția de schimbare a locului de muncă a crescut constant, de la 23% în 2023 la 29% în 2025, ceea ce înseamnă că aproape unul din trei angajați români are în plan o schimbare profesională în următoarele șase luni. Profilul tipic al celui care vrea să plece este un bărbat de aproximativ 40 de ani, din mediul urban, cu studii superioare, angajat pe o poziție de execuție, cu venit sub 4.000 de lei lunar și care percepe o scădere a pachetului salarial.

Generația Z se remarcă printr-o intenție de plecare mult peste media națională: 42% dintre tinerii cu vârste între 18 și 28 de ani vor probabil să-și schimbe locul de muncă, față de 30% la nivel general. Deși au un venit mediu mai mic decât restul angajaților, aproximativ 3.700 de lei, mulți dintre ei au raportat totuși creșteri salariale recente. Principala lor motivație de plecare nu este însă banul, ci lipsa perspectivelor de avansare, menționată de 43% dintre tinerii Gen Z, comparativ cu 22% la Generația X.

La polul opus, 52% dintre angajați se declară stabili și puțin dispuși să-și schimbe locul de muncă în perioada următoare. Aceștia au, în medie, 42 de ani și venituri între 4.001 și 7.000 de lei, iar factorul comun care îi ține pe loc nu este neapărat mulțumirea, ci percepția unui mediu de lucru stabil, fără deteriorări vizibile.

Studiul MKOR recomandă organizațiilor patru direcții de acțiune pentru 2026: o comunicare mai transparentă privind pachetele salariale și oportunitățile de carieră, redistribuirea volumului de muncă în echipele reduse, comunicare activă despre stabilitatea financiară a companiei și introducerea unor sondaje periodice de climat intern, pentru a depista din timp riscul de plecare al angajaților.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național reprezentativ de 1.000 de respondenți cu vârste între 18 și 55 de ani, prin metoda CAWI, în cadrul panelului de consumatori MKOR, conform standardelor ESOMAR.

Șapte din zece români din diaspora exclud o revenire în următoarele 12 luni

Diaspora românească rămâne o comunitate stabilizată în afara țării, activă economic și civic, dar tot mai puțin dispusă la o revenire fizică pe termen scurt, potrivit studiului „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de MKOR pe un eșantion de 2.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani, stabiliți în afara României cel puțin șapte luni pe an.

Vârsta medie a respondenților este de 42,6 ani, iar peste jumătate (55%) sunt plecați de peste un deceniu, cu o vechime medie de 13,9 ani. O treime au obținut deja cetățenia țării gazdă, iar unul din zece s-au născut chiar acolo, mai ales în comunități istorice precum Republica Moldova. Cele mai numeroase comunități de respondenți se află în Italia (15%), Marea Britanie (13%), Republica Moldova (10%), Germania (9%) și Spania (7%), fiecare cu un profil distinct: „veteranii nostalgici” din Italia, bine integrați dar cu ascensiune profesională limitată; „profesioniștii digitalizați” din Marea Britanie, cu cel mai avansat profil educațional și cea mai fermă decizie de a nu reveni; „nativii de proximitate” din Republica Moldova, singura comunitate unde revenirea nu este exclusă de majoritate; „specialiștii pragmatici” din Germania, cu cea mai mare rată de investiții acasă; și „ambasadorii nostalgici” din Spania, cu cel mai puternic sentiment de integrare socială.

Deși legătura financiară și civică cu România rămâne puternică, revenirea fizică nu este o prioritate. 61% dintre respondenți au investit deja în țară, în special prin sprijin financiar direct pentru familie și renovarea unor proprietăți, iar 65% au votat la alegerile parlamentare sau prezidențiale din 2024-2025. Totuși, 70% spun că este puțin probabil să se întoarcă în următoarele 12 luni, iar patru din zece resping categoric ideea unei repatrieri. Doar 4% au deja stabilită o dată a revenirii, 11% consideră o întoarcere probabilă, iar 15% sunt încă indeciși.

Motivele diferă în funcție de segment. Cei deja înclinați spre revenire menționează în principal apropierea de familie, siguranța și grija față de copii sau părinți. Pentru cei indeciși, condițiile țin de reforma sistemului din România: un salariu competitiv și un sistem sanitar mai bun, ambele la 44%, urmate de locuri de muncă mai bune și stabilitate fiscală și legislativă.

La capitolul vot, barierele nu sunt doar logistice. Lipsa încrederii că voturile sunt numărate corect cântărește la fel de mult ca dificultatea de a ajunge la secția de votare, ambele la 20%, iar 18% spun că nu se simt reprezentați de candidați.

Studiul arată și ce anume le-ar lipsi respondenților în cele două scenarii posibile. La o eventuală revenire în țară, diaspora ar resimți lipsa predictibilității, a infrastructurii moderne și a încrederii instituționale de care s-a obișnuit în străinătate. În cazul unei stabiliri definitive în afara României, ar rămâne, în schimb, nostalgia identității culturale, a limbii, a tradițiilor și a gustului mâncării de acasă, alături de un sentiment de datorie față de țara care i-a format.

Concluzia autorilor studiului este că diaspora din 2026 se definește mai degrabă prin condițiile pe care le pune pentru o eventuală revenire decât prin dorința propriu-zisă de a se întoarce, iar legătura cu România rămâne activă economic și civic, dar fragilă din punct de vedere al încrederii instituționale.

Cercetarea a fost realizată în octombrie 2025, online, prin panelul propriu MKOR și campanii țintite de social media, conform standardelor ESOMAR.

- NEWSLETTER -
Urmărește-ne:

Pentru cele mai relevante știri, interviuri, analize și oportunități din mediul de afaceri / antreprenoriat, urmărește Club Antreprenor pe WhatsApp.
👉 Abonează-te la Club Antreprenor pe WhatsApp.

Ne puteți urmări și pe Facebook, Linkedin, Twitter, Instagram, YouTube și Google News!

Scrie un comentariu
- Abonează-te la revista de business Club Antreprenor -ABONAMENT revista CLUB ANTREPRENOR 12 luni

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -brand fragedo transavia iunie 2026

Ultimele Știri

„Black Friday” și pentru artă! Un Adrian Ghenie, de la 8.000 de Euro!

Expresia care a ajuns să dea numele ofertelor de la începutul sezonului de cumpărături pentru Crăciun poate fi de...
- Advertisement -TermeneRO Informații firme Verifică asociații și administratorii oricărei companii
- Advertisement -Abonament anual 12 luni la Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv
- Advertisement -oferta publicare articole copywriting content marketing online SEO Club Antreprenor Ziarul Pozitiv

Mai multe articole ca acesta

- Abonează-te la revista de business Club Antreprenor -ABONAMENT CLUB ANTREPRENOR 12 luni