Interviu cu doctor în economie Ioana Maria Crișan, Director general, IOANIDA TURISM SRL
Ioanida Turism SRL este o companie specializată în proiecte cu fonduri europene, pentru companii și autorități publice locale. Care au fost proiectele cele mai importante pe care le-ați finalizat în ultimii ani?
Compania Ioanida Turism SRL funcționează încă din anul 2011, fiind fondată de subsemnata într-o perioadă în care antreprenoriatul românesc începea abia să se obișnuiască cu ideea că România este o țară europeană nu doar geografic, ci cu toate beneficiile și obligațiile care decurg din statutul de stat membru. Am absolvit Academia de Studii Economice din București în anul 2008 și încă de atunci mi-am dat seama de ceea ce momentul aderării la UE (Ianuarie 2007) ar putea reprezenta pentru antreprenoriatul românesc.
Evenimente 2026 - Club Antreprenor:
Sunt de asemenea doctor în economie, statut obținut în anul 2012 la capătul unui drum academic important și foarte solicitant, într-o perioadă în care deja puneam în practică la conducerea primei mele companii toate cunoștințele dobândite teoretic. Astăzi, compania pe care o conduc a devenit un jucător major în proiecte de formare profesională și educație non-formală, fiind recunoscută pentru implementarea proiectelor cu finanțare europeană (POCU /PEO / PIDS), dar și în proiecte cu fonduri europene, pentru companii și autorități publice locale (POIM / POR / PNRR / ANGHEL SALIGNY etc).
Valoarea totala a proiectelor contractate de companie în ultimii 5 ani, fie ca beneficiar, partener sau consultant însumează sute de milioane de euro. Dar cifrele singure, să știți, nu spun întreaga poveste: visele tinerilor care au ajuns să implementeze și ei mici afaceri în țara noastră și nu au mai luat drumul străinătății, rigoarea unui proiect dus la capăt cu succes și indicatori atinși, însă cu nopți întregi nedormite sau gândurile inerente cu privire la resursa umană, provocările economice și cadrul legal mereu în schimbare la nivel național. Și alte zeci de povești, unele de succes, iar altele care s-au transformat în oportunități de a învăța. Așa că experiența m-a învățat să număr mai mult în vieți schimbate în bine, decât în lei sau euro, în proiecte și în comunități sprijinite, mai mult decât în extrase de cont sau balanțe anuale.
Cum au evoluat cerințele clienților, în ultimii ani?
Cerințele clienților care doresc elaborarea și implementarea de proiecte s-au schimbat de la o etapă la altă, de la o perioadă economică la alta.
Dacă în trecut clienții se mulțumeau cu „ce linii de finanțare sunt deschise”, acum solicită o analiză de oportunitate riguroasă. Ei vin cu nevoia (ex: digitalizare, recalificare personal) și cer consultantului să identifice sau să creeze arhitectura proiectului care să se muleze pe afacerea sau localitatea lor, nu invers.
O schimbare majoră este prudența. Din cauza complexității legislației, autoritățile locale cer acum un suport mult mai riguros în faza de implementare și raportare. Cerința lor principală a devenit eliminarea riscului de corecții financiare. Vor parteneri care să aibă capacitatea tehnică de a gestiona birocrația stufoasă, permițându-le lor să se concentreze pe viziunea politică și administrativă.
În formarea profesională, cerința pentru formate flexibile (blended learning – parțial online, parțial fizic) a devenit standard. Clienții privați cer programe de training care să nu blocheze fluxul de producție sau activitatea zilnică a angajaților.
În anii trecuți, mulți beneficiari (angajați sau șomeri) căutau doar certificarea. Astăzi, cerința principală este aplicabilitatea.
- Angajații vor cursuri care să le ușureze munca imediat sau să le crească valoarea pe piață.
- Tinerii caută mentori, nu doar profesori, și pun preț pe interactivitate și tehnologie în procesul de învățare.
Pentru categoriile defavorizate sau șomeri, cerințele au evoluat spre consiliere psihologică și vocațională. Nu mai este suficient să înveți un șomer o meserie, cer rezultate în integrarea lor reală, ceea ce presupune dezvoltarea încrederii în sine și a abilităților de comunicare.
Care sunt valorile și principiile pe care s-a clădit business-ul dumneavoastră?
Într-un domeniu precum consultanța pentru fonduri nerambursabile, unde legislația este complexă, integritatea nu este opțională. Ne-am clădit business-ul pe principiul transparenței totale. Clienții noștri, fie că sunt primării sau firme private, știu că nu le vindem iluzii, ci proiecte sustenabile. Preferăm să spunem ‘NU’ unui proiect care nu are șanse reale de finanțare decât să riscăm resursele clientului, dar și ale noastre. Titlul meu de doctor în economie nu este doar o diplomă, ci fundamentul filozofiei noastre de business. Credem cu tărie în formarea continuă. Principiul nostru este că nicio comunitate sau firmă nu poate crește mai repede decât nivelul de pregătire al oamenilor săi. De aceea, în proiectele de formare pentru șomeri sau tineri, nu urmărim doar livrarea unor cursuri, ci transformarea mentalității și creșterea gradului de angajabilitate reală.
Nu ne măsurăm succesul prin numărul de pagini scrise într-un proiect, ci prin impactul de după implementare. Pentru noi, o valoare cheie este responsabilitatea. Atunci când lucrăm cu autorități locale, suntem conștienți că succesul nostru se traduce în vieți mai bune pentru oameni — tineri calificați care rămân în comunitate sau angajați mai eficienți în administrație. Lumea finanțărilor și a educației se schimbă de la o zi la alta. Un principiu de bază este învățarea agilă. Ne actualizăm constant metodele de consultanță și curriculele de curs pentru a fi mereu cu un pas înaintea nevoilor pieței, integrând digitalizarea și noile standarde europene în tot ceea ce livrăm. Nu privim relația cu un client ca pe o tranzacție unică. Business-ul s-a clădit pe loialitate și încredere reciprocă. Avem clienți din sectorul privat și public care revin la noi de ani de zile pentru că au găsit în IOANIDA TURISM un partener care le înțelege viziunea pe termen lung și îi sprijină în fiecare etapă a dezvoltării lor.
Cu ce furnizori aveți parteneriate?
Furnizorii noștri principali sunt, de fapt, colaboratorii noștri de specialitate. Avem parteneriate solide cu AVOCAȚI, experți în resurse umane, specialiști în digitalizare și formatori autorizați. Îi selectăm cu mare rigoare, deoarece ei sunt interfața noastră în fața cursanților (tineri, șomeri sau angajați) și a partenerilor. Pentru noi, un consultant sau un furnizor de formare trebuie să fie, înainte de toate, un practician cu experiență dovedită.
Pentru clienții noștri din sectorul public (APL), avem parteneriate cu firme de proiectare, arhitectură sau audit energetic. Atunci când scriem un proiect de investiții complex, colaborăm cu acești furnizori de expertiză tehnică pentru a livra o documentație completă, eliminând riscul de neconformitate în faza de depunere.
Deoarece lucrăm mult cu grupuri țintă vulnerabile sau cu comunități locale, colaborăm cu agenții de comunicare care ne ajută să transmitem mesajele proiectelor noastre într-un mod accesibil și motivant, asigurând vizibilitatea obligatorie în proiectele cu finanțare europeană.
Nu căutăm furnizori ocazionali, ci parteneri pe termen lung care împărtășesc aceleași valori cu IOANIDA TURISM: seriozitate, rigoare și orientare către rezultatul final al proiectului.
Ce măsuri ați luat pentru a vă extinde portofoliul de clienți?
O măsură strategică a fost extinderea expertizei noastre de la proiectele clasice de formare către linii de finanțare noi și complexe, cum sunt cele din PNRR sau noile Programe Regionale. Ne-am pregătit echipa pentru a oferi consultanță în domenii de actualitate, precum digitalizarea și economia verde, atrăgând astfel clienți privați care doresc să își modernizeze afacerile, nu doar să își instruiască personalul.
Am creat alianțe cu alte entități complementare — firme de contabilitate, juridice sau de proiectare tehnică. Prin aceste parteneriate, am reușit să oferim soluții ‘one-stop-shop’. Un client care vine la noi pentru o nevoie mică descoperă că îi putem gestiona întregul parcurs de dezvoltare, de la ideea de business până la sustenabilitatea post-implementare.
Nu am așteptat doar ca beneficiarii să vină la noi. Pentru proiectele de formare (angajați, șomeri, tineri), am mers direct în comunități și în sediile companiilor pentru a face analiză de nevoi la fața locului. Această măsură ne-a permis să construim proiecte ‘personalizate’ pe nevoile reale ale pieței muncii, ceea ce a atras automat noi clienți interesați de rezultate palpabile.
Extinderea portofoliului nostru nu a fost un scop în sine, ci rezultatul natural al faptului că ne-am asumat rolul de parteneri în dezvoltarea clienților noștri.
Cum vă motivați echipa? Pe ce abilități puneți accent atunci când luați în considerare recrutarea de noi angajați și colaboratori?
Business-ul meu în domeniul consultanței și formării nu ar putea exista fără o echipă de specialiști care acoperă un spectru larg: de la economiști și juriști, până la experți în diverse domenii și formatori dedicați. Principiul nostru este colaborarea interdepartamentală. Atunci când scriem un proiect pentru o primărie sau o firmă privată, nu lucrează un singur om, ci o întreagă celulă de criză și de creație care analizează proiectul din toate unghiurile — financiar, legal și social.
Echipa mea este selectată și pe baza inteligenței emoționale. Avem nevoie de oameni care să aibă răbdare, care să știe să asculte și să motiveze un cursant care și-a pierdut încrederea în sine. Succesul proiectelor noastre de tip POCU a venit tocmai din această implicare umană a echipei, dincolo de orele de curs din programă. Într-o piață a muncii extrem de fluidă, mă mândresc cu faptul că am reușit să păstrez alături de mine OAMENI CU CARE LUCREZ DE ANI DE ZILE, OAMENI CARE AU ȘTIUT SĂ APRECIEZE CE LE OFER ȘI OAMENI CARE ÎNAINTE DE ORICE MI-AU ÎNȚELES SCOPUL. Această stabilitate se traduce în încredere. Partenerii apreciază faptul că pot colabora cu aceiași experți pe parcursul întregului ciclu de viață al unui proiect, care poate dura 3-5 ani.
Nu cred în micro-management. Principiul meu de leadership este să angajez oameni și să le ofer autonomie. Fiecare expert din cadrul IOANIDA TURISM are libertatea de a lua decizii și de a inova procesele, atâta timp cât respectăm valorile de bază: integritatea și calitatea livrabilului. Echipa mea nu este doar personalul firmei; este garanția pe care o dau fiecărui partener că proiectul îi este pe mâini sigure, de la prima literă scrisă în cererea de finanțare până la ultima vizită de monitorizare.
Pentru mine, IOANIDA TURISM nu este doar o firmă, iar cei care lucrează aici nu sunt simpli angajați; spun mereu că facem parte din aceeași familie. Așa cum un părinte se bucură de succesul copiilor săi, eu mă bucur de evoluția fiecărui coleg. Mulți au intrat în echipa noastră la început de drum și au crescut sub ochii mei, devenind astăzi experți. Investiția în ei este, de fapt, o investiție în viitorul ‘familiei’ noastre profesionale.
Care sunt responsabilitățile pe care un antreprenor trebuie să le aibă mereu în vedere?
Din perspectiva unui antreprenor care deține un doctorat în economie și gestionează proiecte cu impact social, responsabilitatea depășește simpla gestionare a unei firme. Este vorba despre un echilibru între rigoarea cifrelor și empatia față de oameni. În domeniul proiectelor de finanțare, responsabilitatea etică este uriașă. Clienții noștri – fie că sunt primării sau antreprenori privați – își pun viitorul în mâinile noastre. Avem responsabilitatea de a livra soluții sustenabile, care să reziste verificărilor și să nu genereze corecții financiare. A fi antreprenor înseamnă să ai curajul să fii onest, chiar și atunci când adevărul despre eligibilitatea unui proiect nu este ceea ce clientul vrea să audă.
În formarea profesională pentru tineri, șomeri sau categorii defavorizate, responsabilitatea este una morală. Noi nu vindem doar diplome, ci oferim șanse la o viață mai bună. Trebuie să avem mereu în vedere dacă cursurile și proiectele noastre transformă cu adevărat competențele acelor oameni și dacă îi ajută să se integreze real pe piața muncii sau să își schimbe nivelul de trai, respectiv ne putem mândri cu peste 350 de IMM-uri înființate și monitorizate, peste 1.500 de locuri de muncă create și peste 25.000 de persoane participante la programe de formare profesională și dezvoltare de competențe.
Responsabilitatea supremă a unui antreprenor este să nu uite niciodată de ce a început: să rezolve o problemă și să aducă valoare, rămânând fidel propriilor principii indiferent de cât de mare crește afacerea.
Cum apreciați competiția în sectorul de piață în care vă desfășurați activitatea?
Apreciez concurența ca fiind esențială. Într-o piață a consultanței și formării profesionale fără competiție, am risca să stagnăm. Existența altor jucători ne obligă să fim mereu la curent cu noile tendințe europene, să ne digitalizăm procesele și să găsim metode de predare din ce în ce mai atractive pentru cursanții noștri. Practic, concurența ne menține ‘în formă’.
Sectorul fondurilor europene și al formării profesionale este vast. Cred că există loc pentru toată lumea, însă piața începe să se cearnă singură. Clienții, fie ei privați sau autorități locale, sunt mult mai educați acum și știu să facă diferența. Respectăm competitorii care joacă corect și care aduc valoare adăugată beneficiarilor. Mai mult, în proiecte de anvergură, am demonstrat că putem transforma competiția în colaborare, formând consorții cu alte firme de profil pentru a livra soluții integrate la nivel regional. Cred în parteneriatele strategice mai mult decât în rivalitățile sterile.
În final, singura competiție pe care o luăm cu adevărat în serios este cea cu noi înșine. Ne raportăm la standardele de calitate pe care le-am stabilit ieri și încercăm să le depășim astăzi. Obiectivul nostru nu este să fim ‘mai ieftini’ decât concurența, ci să fim partenerul cel mai de încredere pentru clienții noștri pe termen lung.
Cum va schimba procesul de digitalizare atitudinea antreprenorilor și activitatea companiilor pe care le conduc?
Digitalizarea va schimba fundamental modul în care antreprenorii își conduc afacerile. Dacă în trecut intuiția juca un rol major, astăzi accesul în timp real la date de calitate le permite liderilor să ia decizii mult mai precise. În activitatea noastră de consultanță, vedem cum digitalizarea transformă raportarea financiară și monitorizarea proiectelor dintr-o sarcină birocratică într-un instrument strategic de control al riscurilor. Digitalizarea redefinește interacțiunea. Pentru IOANIDA TURISM, acest proces înseamnă o transparență mai mare în relația cu partenerii și o personalizare a serviciilor de formare profesională. Clienții așteaptă acum interfațare digitală facilă, acces la cursuri în formate hibride și consultanță proactivă, oferită prin platforme colaborative securizate. Atitudinea antreprenorului trebuie să fie una de ‘facilitator al învățării’. Într-o țară în care competențele digitale de bază sunt încă sub media UE, avem responsabilitatea de a ne instrui echipa și partenerii. Programele noastre de formare, prin proiectele PEO ce le avem în implementare, împreună cu partenerii noștri oferim gratuit cursuri de compatențe digitale și certificări, pentru minim 10.000 de angajați din diferite domenii, programe care pun un accent uriaș pe mindset-ul digital, pregătind angajații pentru joburile viitorului, care vor fi inevitabil legate de tehnologie și automatizare.
Cred cu tărie că digitalizarea nu elimină factorul uman, ci îl valorizează, permițând „familiei” IOANIDA TURISM să se concentreze pe ceea ce contează cu adevărat: viziunea și relațiile umane solide.
Ce strategie de dezvoltare aveți pentru următoarea perioadă? Unde vă vedeți peste 5 ani, ca dimensiune a business-ului, anvergura clienților și poziționarea în piață?
Pentru viitorul apropiat, strategia noastră se concentrează pe specializarea de nișă. Nu ne dorim să fim o firmă care face de toate pentru oricine, ci vrem să devenim punctul de referință pentru proiecte complexe de transformare digitală și economie verde. Ne concentrăm pe absorbția fondurilor europene și pe noile Programe Regionale, oferind clienților noștri nu doar scrierea proiectului, ci managementul său strategic pe termen lung.
Peste 5 ani, nu văd neapărat o dublare a numărului de angajați, ci o creștere a complexității proiectelor gestionate. Îmi doresc ca IOANIDA TURISM să fie un hub de consultanță de elită, unde echipa noastră — ‘familia’ noastră profesională — să lucreze cu instrumente de inteligență artificială pentru a maximiza șansele de succes ale clienților și partenerilor. Vrem să fim vocea care contribuie la simplificarea birocrației prin exemple de bune practici și să rămânem fideli principiului că educația este fundamentul oricărei creșteri economice durabile.
Ce sectoare economice credeți că au cel mai mare potențial de creștere în următorii ani?
Din experiența mea, precum și din analiza datelor actuale ale pieței din 2026, datorită proiectelor PEO ce le implementăm pentru angajați la nivel național, sectoarele cu cel mai ridicat potențial de creștere, structurate pentru a reflecta profilul IOANIDA TURISM, se pot prezenta:
- Energia Verde și Tehnologiile Sustenabile: România a devenit o destinație atractivă pentru investiții masive în energie regenerabilă (solar, eolian offshore), sectorul beneficiind de o alocare de peste 44% din fondurile europene actuale. Acesta generează o cerere uriașă pentru recalificarea forței de muncă către „joburi verzi”.
- Tehnologia Informației și Digitalizarea (IT&C): Cu o creștere estimată de peste 12%, digitalizarea nu mai este opțională. Există un potențial imens în oferirea de consultanță pentru companiile care accesează granturi de digitalizare, vizând automatizarea și securitatea datelor.
- Educația și Formarea Profesională Continuă: Deficitul de competențe rămâne una dintre cele mai mari provocări ale României în 2026. Sectoarele care necesită aptitudini STEM și competențe digitale de bază sunt în plină expansiune, făcând din formarea profesională un serviciu indispensabil pentru retenția angajaților.
- Sănătatea și Biotehnologia: Modernizarea sistemului public și privat prin digitalizare și telemedicină atrage investiții majore, fiind un sector care contribuie semnificativ la PIB-ul național.
- Construcțiile și Infrastructura: Susținute de proiectele majore de infrastructură rutieră și feroviară finanțate prin diverse surse, acest sector rămâne un motor stabil de creștere până la finalul anului 2026.
IOANIDA TURISM se poziționează strategic la intersecția acestor sectoare, oferind consultanța și formarea necesară pentru ca forța de muncă să poată susține această creștere accelerată.
Ce credeți că ar trebui să facă Executivul pentru a moderniza administrația, a reduce birocrația și a stimula mediul de afaceri?
Din experiența noastră în gestionarea proiectelor, consider că Executivul ar trebui să prioritizeze trei piloni fundamentali pentru a debloca adevăratul potențial al mediului de afaceri:
- Respectarea reciprocă a termenelor (Oglinda responsabilității)
Modernizarea administrației începe cu respectarea calendarului. Dacă beneficiarul privat are termene stricte și este penalizat pentru orice întârziere, este echitabil ca și Executivul să onoreze termenele de evaluare și plată. ‘Termene onorate de ambele părți’ ar trebui să fie regula de aur. Întârzierile în decontări sufocă fluxul de numerar al companiilor și blochează proiectele. - Trecerea de la „Cultura Hârtiei” la „Cultura Rezultatului”
Birocrația excesivă transformă procesul de implementare într-un maraton administrativ, unde beneficiarul consumă 80% din timp cu documentele și doar 20% cu esența proiectului. Propunem o aplecare reală spre beneficiar: controlul ar trebui să vizeze impactul proiectului în comunitate sau în firma respectivă, nu doar virgula din dosar. Avem nevoie de o simplificare care să permită antreprenorului să se concentreze pe inovație și formare, nu pe arhivare. - Claritatea și predictibilitatea regulilor de joc
Cea mai mare barieră pentru mediul de afaceri și pentru autoritățile locale este ambiguitatea. Ne dorim cerințe și documente de implementare clare încă de la lansarea liniilor de finanțare. Ghidurile nu ar trebui să se schimbe în timpul jocului. O procedură clară și unitară la nivel național ar reduce riscul de corecții financiare și ar încuraja mai mulți antreprenori să acceseze fonduri europene. - Digitalizarea ca instrument de debirocratizare, nu ca povară suplimentară
Digitalizarea nu înseamnă să scanezi o hârtie semnată și ștampilată, ci să elimini necesitatea acelei hârtii prin interconectarea bazelor de date ale statului. Statul nu ar trebui să ceară beneficiarului documente pe care le are deja în propriile arhive (certificate fiscale, extrase de la Registrul Comerțului etc.).
Nu pot să ascund faptul că, de multe ori, cele mai mari provocări nu vin din piață, ci din relația cu autoritățile.
Adesea, cei care decid soarta proiectelor sau care verifică implementarea lor nu au lucrat nicio zi în mediul privat sau pe teren. Ei aplică reguli rigide pe situații de viață care cer flexibilitate și soluții, nu doar bifarea unor căsuțe.
Există o teamă paralizantă la nivelul multor funcționari de a-și asuma o interpretare clară a ghidului / instrucțiunilor / manualului de implementare etc. Preferă să ceară zece hârtii inutile decât să își asume o decizie care ar simplifica viața beneficiarului. Este frustrant să vezi cum propunerile noastre, ale celor care suntem zilnic în contact cu mii de oameni (șomeri, tineri, antreprenori), se pierd în virgule. Ministerul și organismele suport ar trebui să fie un partener de dialog, nu o entitate care doar impune reguli greu de aplicat.
În ciuda acestor obstacole, mergem înainte. Pentru mine, fiecare proiect aprobat și implementat, în ciuda acestor probleme de sistem, este o victorie personală și a echipei mele. Ne luptăm cu birocrația tocmai pentru ca oamenii pentru care lucrăm să nu fie nevoiți să o facă.
„O administrație publică partener, nu un arbitru rigid!”
Administrația publică trebuie să înțeleagă că succesul unui consultant sau al unui antreprenor este, de fapt, succesul României. Atunci când eliminăm birocrația inutilă, eliberăm energie creativă care produce plusvaloare economică reală.
Cum vedeți evoluția mediului de afaceri din țara noastră în perioada următoare, ținând cont de nivelul nostru de acum și de nivelul la care au ajuns statele din Europa Centrală?
Privesc evoluția mediului de afaceri cu un optimism rezervat, dar și cu o doză mare de pragmatism. Dacă ne uităm la statele din Europa Centrală (precum Polonia sau Cehia), observăm că succesul lor nu s-a bazat doar pe fonduri, ci pe un parteneriat solid și onest între stat și antreprenor.
În timp ce statele vecine au reușit să creeze ecosisteme unde antreprenorul este susținut să crească, noi suntem încă într-o etapă în care mediul de afaceri consumă energie imensă pentru a descifra reguli ambigue. Evoluția noastră depinde de capacitatea de a trece de la o abordare de tip ‘control și sancțiune’ la una de ‘sprijin și dezvoltare’.
Un parteneriat solid stat-antreprenor ar trebui să însemne, în esență, încredere prezumată. În loc de un hățiș de reguli care se schimbă peste noapte, avem nevoie de un cadru simplu și predictibil. Mediul de afaceri nu cere privilegii, ci cere să fie lăsat să funcționeze într-un sistem unde regulile sunt puține, clare și aplicate egal.
Diferența dintre noi și Europa Centrală va fi recuperată prin investiția în oameni. Ca manager al unei firme de formare, cred că evoluția mediului de afaceri este strâns legată de capacitatea statului de a susține antreprenorii care investesc în recalificarea angajaților.
Statele din centrul Europei au redus birocrația prin digitalizare reală. În perioada următoare, România are șansa istorică de a face același lucru. Un stat digitalizat este un stat care nu mai pune piedici antreprenorului, ci îi oferă instrumentele necesare pentru a concura pe piața unică europeană.
Viitorul mediului de afaceri românesc depinde de curajul Executivului de a simplifica radical regulile de joc. Când statul va vedea în antreprenor un partener strategic, nu un simplu contribuabil, vom atinge nivelul de prosperitate al Europei Centrale mult mai repede decât preconizează statisticile.
Cum găsiţi echilibrul între viaţa personală şi cea profesională? Ce lucruri aduc bucurie în viaţa dumneavoastră, în afara profesiei?
Echilibrul vine din recunoștință și dăruire!
Găsirea echilibrului este o provocare continuă, dar pentru mine acesta nu înseamnă o împărțire matematică a timpului, ci armonia dintre rolurile pe care le am, fiind o provocare asumată. Realitatea mea este că nu sunt acasă 4 zile pe săptămână, fiind pe teren, la proiecte sau în întâlniri de consultanță. Este un efort mare, însă acest lucru este posibil doar datorită soțului meu, care este un sprijin extraordinar, și familiei mele — părinții și sora mea — care îmi sunt alături și mă ajută să mențin echilibrul acasă.
Deși sunt plecată mult, am învățat că în relația cu băiețelul meu de 8 ani contează enorm calitatea timpului pe care îl petrecem împreună, nu doar numărul de ore. Acele momente în care suntem prezenți 100% unul pentru celălalt compensează distanța. El este cel mai sever, dar și cel mai iubit ‘auditor’ al meu. Chiar dacă este mic, încerc să îi explic că momentele în care mama lipsește sunt momente în care ea ajută alți oameni să învețe și să crească. Îmi doresc ca, prin exemplul meu, el să înțeleagă de pe acum ce înseamnă responsabilitatea, pasiunea pentru muncă și valoarea educației. Seara, când vorbim la telefon, îi povestesc uneori despre reușitele oamenilor cu care lucrez, pentru că vreau să crească simțind că, în viață, cel mai frumos lucru este să poți fi de folos altora. Bucuria de a-l strânge în brațe la finalul săptămânii este de nedescris; în acele momente, toată oboseala drumurilor dispare. El este ‘proiectul’ meu de suflet, cel mai important curs de ‘formare’ pe care îl voi susține vreodată, și sper ca peste ani să fie mândru de drumul pe care mama lui l-a ales.
Iar ceea ce mă ține motivată în acele zile departe de casă este satisfacția de a ști că munca mea contează. Mă hrănesc cu gândul la miile de oameni cărora le-am apărut în gând cu bine cel puțin o dată — cursanți, tineri sau antreprenori pe care i-am ajutat. Această recunoștință invizibilă îmi dă puterea să continui și să transform dorul de casă și miile de probleme cu care mă confrunt într-o energie constructivă pentru viitorul meu, al familiei mele și nu în ultimul rând al comunității.








