În mai 2026, piața forței de muncă din România funcționează cu un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși, prag stabilit printr-o recentă Ordonanță de Urgență.
Acest număr este cu 10.000 mai mic față de anul 2025, reflectând o ajustare a politicii de imigrație. De asemenea, prin OUG 32/2026, au fost introduse reguli mai stricte și responsabilități sporite pentru angajatori.
Podcastul Club Antreprenor a discutat despre noile decizii guvernamentale cu Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Evenimente 2026 - Club Antreprenor:
Cum stăm cu forța străină de muncă?
Totul a plecat de la realitatea conform căreia, în ultimii șapte ani, România a avut nevoie din ce în ce mai mult de forță de muncă din afara spațiului european.
„Prin urmare, guvernul a adoptat măsuri care să încurajeze mediul economic să atragă forță de muncă non-europeană și s-a ajuns la un contingent de 90.000 de cetățeni străini care pot intra în România în fiecare an în scop de muncă”, a precizat Corina Constantin.

Ea spune că odată cu afluxul acesta de muncitori străini, au apărut și provocările domeniului, simțindu-se nevoia unei modificări legislative care să reglementeze acest fenomen al importului de forță de muncă.
„Această reglementare legislativă s-a materializat printr un act normativ, respectiv o ordonanță de urgență, cea cu numărul 32/2026, care a fost publicată în Monitorul Oficial la finalul lunii aprilie. Prin această ordonanță de urgență, guvernul și a dorit să aducă etică în acest domeniu de import, de forță de muncă”, indică același interlocutor.
În plus, s-a ținut cont și ca România să nu devină o poartă de intrare în Europa, ci o țară de destinație pentru muncitorii care vin din spațiul non-european.
Responsabilizarea tuturor factorilor implicați
În plus, s-a încercat responsabilizerea angajatorilor și a agențiilor care fac import de forță de muncă.
„Noi, cei din Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă, am avut pe parcursul procesului de transparență decizională mai multe mențiuni, pe care ni le păstrăm. În ultimii ani atât angajatorii cât și angajații au avut de suferit în acest domeniu al importului de forță de muncă. Recunoaștem eforturile statului român de a reglementa, dar a făcut-o mai degrabă pe repede înainte”, mai spune Corina Constantin.
Ea recunoaște că ordonanța are ca scop protejarea cetățenilor străini care vin în România în scop de muncă. în sensul în care aceștia nu vor mai fi ușor de păcălit, cunoscându-și mult mai bine drepturile și obligațiile.

Tot la finele lui s-a aprilie s-a înființat o platformă unică, unde angajatorii și agențiile au un cont și unde există o trasabilitate.
„în momentul în care un angajator își exprimă intenția de a angaja un cetățean străin, care se află în țara de origine, angajatorul este obligat să încarce în această platformă toate detaliile colaborării viitoare și nu mai pot interveni modificări. Prin urmare, străinul va știi unde va veni să lucreze, care este programul său de lucru, care îi este salariul, dacă i se oferă sau nu cazare gratuită, dacă i se oferă sau nu transport”, avertizează vicepreședinte patronatului de resort.
Platformă își dorește să transparentizeze procesul de angajare al străinilor în România, iar angajatorii au obligația de a semna contracte cu cetățenii străini, fie în limba română și în limba lor sau într o limbă de circulație internațională pe care aceștia o cunosc, lucru care înainte nu era obligatoriu, când contractul putea fi semnat doar în limba română.
În plus, străinii vor primi un instructaj privind securitatea și sănătatea în muncă, atât în limba română, dacă aceștia o cunosc, precum și în limba lor sau într-o altă limbă de circulație internațională.








