📲Rămâi conectat la cele mai importante știri, interviuri, analize și oportunități din mediul de afaceri / antreprenoriat. Urmărește Club Antreprenor pe WhatsApp.
👉 Abonează-te la Club Antreprenor pe WhatsApp.
O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că prețul motorinei la pompă din România este, în medie, cu aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul care ar rezulta din evoluția costurilor petrolului și din structura fluxurilor de aprovizionare din ultimele luni. Diferența nu este mare la nivelul unui litru, însă devine relevantă într-o economie care consumă anual milioane de tone de carburant.
România este al doilea producător de țiței din Europa și dispune de una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri petroliere din Europa Centrală și de Est, cu rafinării funcționale, acces direct la importuri maritime prin Marea Neagră și o rețea logistică de conducte care conectează porturile cu rafinăriile și depozitele interne.
În mod normal, o astfel de structură ar trebui să contribuie la stabilizarea prețurilor și la atenuarea fluctuațiilor pieței internaționale, afirmă Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Sistemul petrolier din România funcționează pe trei niveluri principale: fluxul curent de aprovizionare, stocurile comerciale ale companiilor și stocurile strategice obligatorii ale statului. Modelul este similar celui utilizat în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene și are rolul de a asigura securitatea energetică.
Rafinăriile procesează țiței provenit din producția internă și din importuri maritime sau regionale, contractele de aprovizionare fiind organizate, de regulă, pe cicluri logistice de 30–90 de zile.
În paralel, rafinăriile mențin stocuri operaționale de țiței echivalente cu aproximativ 20–45 de zile de funcționare, nivel considerat standard în industria europeană de rafinare. Pentru produsele petroliere, lanțul logistic este mai rapid: importurile regionale de motorină pot ajunge în 7–21 de zile, iar transporturile maritime din Orientul Mijlociu sau Asia în aproximativ 20–45 de zile.
Consumul anual de țiței al României este estimat la aproximativ 10 milioane de tone, însă producția internă acoperă doar 2,9 milioane de tone. Aproximativ 70% din necesar provine din importuri, în principal din Kazahstan, Azerbaidjan și Irak.
Motorina reprezintă principalul carburant utilizat în economie, cu un consum anual de aproximativ 6,6 milioane de tone, o parte importantă fiind acoperită din importuri directe sau din țiței importat și rafinat local.
Capacitatea de rafinare a României este concentrată în trei rafinării majore, respectiv Petromidia, operată de Rompetrol, Petrobrazi, operată de OMV Petrom, și Petrotel, operată de Lukoil. Capacitatea totală de rafinare este de aproximativ 12 milioane de tone pe an, suficientă pentru a acoperi mare parte din consumul intern și pentru exporturi regionale. Transportul țițeiului și al produselor petroliere este realizat prin rețeaua operată de Conpet, care include aproximativ 3.800 de kilometri de conducte.
Piața funcționează și cu un sistem de stocuri care oferă un nivel suplimentar de siguranță. Stocurile comerciale de produse petroliere acoperă în mod obișnuit aproximativ 20–45 de zile de consum, iar România menține și stocuri strategice obligatorii conform legislației europene, echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern.
În practică, nivelul este de aproximativ 90 de zile de consum, ceea ce înseamnă că sistemul petrolier românesc ar putea acoperi teoretic între 110 și 130 de zile de consum în cazul unei crize majore. Capacitatea totală estimată de stocare pentru țiței și produse petroliere este de aproximativ 3,3 milioane de tone.
Simularea fluxurilor de aprovizionare pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026 indică o piață stabilă. Stocurile comerciale de motorină sunt estimate la aproximativ 450.000 de tone, echivalentul a 25–27 de zile de consum în sezonul de iarnă.
Intrările lunare de motorină, provenite din producția internă și din importuri, sunt aproape egale cu ieșirile reprezentate de consumul intern și de exporturi, ceea ce menține stocurile la un nivel constant. În același timp, rafinăriile procesează lunar aproximativ 900.000–950.000 de tone de țiței și mențin un stoc de aproximativ 900.000 de tone, echivalentul a circa 30 de zile de funcționare.
Prețul petrolului Brent a crescut constant în ultimele luni, însă analiza arată că această evoluție explică doar parțial scumpirea carburantului. Conform calculelor realizate de Asociația Energia Inteligentă, prețul mediu al motorinei la pompă ar fi trebuit să crească de la aproximativ 7,64 lei pe litru în decembrie 2025 la un nivel maxim de aproximativ 8,35 lei pe litru la începutul lunii martie 2026.
Pe baza costurilor materiei prime și a fluxurilor logistice, analiza indică faptul că prețul corect al motorinei nu ar trebui să depășească aproximativ 8,35 lei pe litru, iar cel al benzinei aproximativ 8,18 lei pe litru. Cu toate acestea, potrivit datelor platformei PecoOnline, la 5 martie 2026 prețul mediu al motorinei în România era de aproximativ 8,45 lei pe litru, ceea ce indică o diferență de aproximativ 10 bani pe litru peste nivelul estimat al costurilor.
Raportată la consumul anual de aproximativ 6,6 milioane de tone de motorină, o astfel de diferență poate însemna sute de milioane de lei anual. Costul este suportat indirect de transportatori, agricultori, industrie și, în final, de consumatori, într-o economie în care transportul rutier rămâne principalul mod de circulație a mărfurilor.
Din această diferență de 10 bani pe litru, aproximativ 3,5 bani ar reveni bugetului de stat, iar aproximativ 6,5 bani companiilor. În același timp, creșterea prețurilor produselor petroliere aduce statului venituri suplimentare din TVA, estimate la aproximativ 8 bani pentru fiecare litru vândut de la începutul anului până în prezent.
