📲Rămâi conectat la cele mai importante știri, interviuri, analize și oportunități din mediul de afaceri / antreprenoriat. Urmărește Club Antreprenor pe WhatsApp.
👉 Abonează-te la Club Antreprenor pe WhatsApp.
Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) își exprimă, cu maximă îngrijorare, poziția fermă față de necesitatea alocării bugetare adecvate pentru promovarea turismului romanesc, ca sector strategic al economiei naționale. Bugetul național alocat promovării turistice s-a situat la aproximativ 2 milioane de euro anual, nivel semnificativ inferior celui practicat de statele din regiune.
„Acest buget este de peste 20 de ori mai mic decât cel alocat de Croația și de peste 14 ori mai mic decât cel al Poloniei, doi dintre concurenții noștri regionali direcți (Turcia sau Grecia au bugete de promovare de peste 50 de ori mai mult, cu avans de mulți ani!). Această subfinanțare structurală a generat o prezență externă discontinuă a destinației turistice România, campanii fragmentate și absența unei poziționări clare, fără susținere prin canale de promovare multiple în piețele-țintă, fără corelare cu trendurile din piața turistică sau cu indicatori de performanță sau evaluare sistematică a rezultatelor, mai ales în contextul post-pandemic și geo-politic regional”, potrivit FIHR.
În ultimi trei ani, sectorul turistic din România a fost afectat negativ de schimbările fiscale și economice: cadrul de reglementare impredictibil, marcat de creșterea fiscalității și a inflației, completat în 2025 de diminuarea valorii voucherelor de vacanță, măsuri care, conform analizelor de impact, a condus la consecințe precum creșterea prețurilor și scăderea puterii de cumpărare, respectiv reducerea semnificativă a cererii din turismul intern, lipsa competitivității pachetelor turistice la extern și contracția volumului de investiții din sector, prin scăderea încrederii investitorilor și partenerilor tour-operatori străini, într-o piață senzitivă la preț creșterea fiscalității încurajează migrarea către turismul sub-reglementat, ne-fiscalizat sau ne-raportat din apartamentele de închiriat în scop turistic (short-term rental).
Dacă turismul intern nu mai este subvenționat prin vouchere de vacanță, ca unica politică publică de susținere a turismului intern, iar ignorarea sezonalității prin lipsa măsurilor suport contribuie la decăderea infrastructurii turistice locale, apreciem necesar ca statul să construiască alte politici publice și să investească în promovare pentru atragerea de turiști străini (incoming) pentru a umple golul lăsat generat de scăderea cererii și a puterii de cumpărare interne, precum și campanii de atragere a evenimentelor de anvergură la nivel regional sau UE.
Impactul economic al unor politici publice de susținere a turismului de Incoming ca export de servicii
FIHR subliniază că alocarea bugetară adecvată pentru promovarea internațională nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție strategică cu efect multiplicator. Creșterea incoming-ului (turiștii străini care cheltuie bani în România) reprezintă un export de servicii direct, esențial pentru reducerea deficitului balanței comerciale. Fără o finanțare proporțională cu obiectivele asumate privind creșterea incoming-ului, pentru reducerea deficitului balanței comerciale din turism și vizibilitatea regională, orice strategie de promovare rămâne limitată în impact.
Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) este prima organizație patronală din turismul românesc, cu o activitate neîntreruptă de 35 de ani, prezentă în 28 de județe, și este membră a Alianței pentru Turism (APT), a Confederației Patronale Concordia și este afiliată internațional la HOTREC – vocea ospitalității din Europa.
În absența unor politici publice de stimulare și promovare adecvate, România rămâne cu o vizibilitate slabă pe piața EU a destinațiilor turistice, exact în momentul în care competiția pentru fluxurile turistice europene este mai intensă ca oricând. În contextul în care statele vecine investesc zeci de milioane de euro pentru a atrage fluxurile de turiști, România riscă să devină o „insulă de invizibilitate” pe harta turistică a continentului, în ciuda avantajelor competitive oferite de statutul de membru deplin al Spațiului Schengen sau de potențialul natural și de resurse turistice ale țării.
România dispune de avantaje competitive reale: patrimoniu natural extins, biodiversitate unică în UE, patrimoniu cultural recunoscut, stațiuni balneare cu tradiție, potențial de turism rural si gastronomic autentic, orașe cu ofertă culturală relevantă și o poziționare geopolitică stabilă. Aceste atuuri necesită însă o promovare profesionistă, coerentă și susținută, bazată pe date și pe o segmentare clară a piețelor-țintă.
Pentru a transforma acest potențial într-un rezultat economic măsurabil, este necesară bugetarea adecvată, prin majorarea bugetului național de promovare turistică la minimum 10 milioane de euro anual, gestionat transparent si profesionist, cu indicatori de performanță (KPI) clari și evaluare anuală a utilizării fondurilor.
O soluție poate fi preluarea platformei web/mobil “Romania Atractiva” dezvoltată de MIPE și gestionarea acesteia ca platformă de promovare națională, pentru a nu mai aștepta construirea de la zero a unei alte platforme cu alt buget MEDAT. Utilizarea acesteia în campaniile de promovare națională ar permite capitalizarea rapidă a campaniilor de promovare digitale cu direcționare către platforma web deja existentă. Astfel ar putea fi prioritizată alocarea de resurse din bugetul de promovare către campanii de marketing online & social media, pentru mentenanța și completarea conținutului.
În al doilea rând, este necesară o platformă digitală națională de raportare a circulației turistice, operaționalizarea unui sistem digital integrat de colectare a datelor de la toți operatorii din turism, interoperabil cu raportările de la platformele de rezervări online, conform reglementărilor UE. Operaționalizarea platformei este esențială pentru fundamentarea politicilor publice pe bază de date reale.
Totodată, este nevoie de susținerea unei politici publice cu buget pentru acordarea “Primei de Incoming” considerat Export de Servicii. Astfel de politici publice pentru stimularea operatorilor care aduc turiști străini contribuie direct la echilibrarea balanței comerciale din turism. Sistemul a fost și este aplicat de țări precum Bulgaria, Albania sau Polonia.
Este necesară și consolidarea capacității OMD-urilor prin construirea/adaptarea cadrului de reglementare pentru funcționarea coerentă și reprezentativă a Organizațiilor de Management al Destinației la nivel local și național, prin finanțarea cu resurse colectate din taxele de promovare sau din bugetul de promovare național.
Turismul contribuie semnificativ la ocuparea forței de muncă, la starea de sănătate a populației, la dezvoltarea regională și la exportul de servicii. Derularea de campanii internaționale de promovare targetate, realizarea de parteneriate strategice cu operatori aerieni și tour-operatori internaționali se poate face pe baza de raportări reale si coerente, care susțin procesul decizional strategic și asigura colectarea taxelor si monitorizarea rezultatelor.
FIHR își declară disponibilitatea de a se implica activ în dialogul cu autoritățile publice pentru a construi politici și parteneriate strategice, care să aducă valoare și rezultate concrete în următorii ani, incluzând organizarea de evenimente/acțiuni de promovare coroborate cu participarea la târgurile relevante de turism internaționale, maximizând impactul și vizibilitatea.
Alte soluții propuse de FIHR sunt parteneriate strategice cu furnizori de rapoarte, statistici și campanii de marketing, specializați în țintirea consumatorilor, turiști, prin direcționarea campaniilor de marketing online targetat, cu rezultate măsurabile pe fiecare din țările sursă de turiști, dar și implicarea activă în dezvoltarea Organizației de Management al Destinației (OMD) Național, un proiect vital pentru o gestionare coerentă și sustenabilă a promovării turismului la nivel național.
Potrivit FIHR, este necesară și dezvoltarea și testarea platformei digitale de raportare a circulației turistice și actualizarea legislației aferente, conform Regulamentelor și Directivelor UE și Tratatului Schengen – un pas esențial pentru statistici turistice corespunzătoare, reglementări corelate cu cifre reale, dezvoltarea unei strategii de marketing bazate pe date și nu pe estimări.
„Cerem un parteneriat public-privat real, un dialog susținut, consultare și predictibilitate în construirea politicilor publice cu impact în turism, alocarea unui buget adecvat de promovare a turismului, conform celor detaliate aici, care să asigure României resursele necesare pentru a-și ocupa locul cuvenit pe piața turistică europeană și mondială”, potrivit sursei citate.
Federația Industriei Hoteliere din România face un apel public și urgent către MEDAT, Ministerul Finanțelor și, în special, către Primul Ministru al Guvernului României: Este imperativă alocarea unui buget substanțial de cel puțin 10 milioane de euro anual cu creștere graduală și în următorii 3 ani, strategic utilizat și bine definit prin politici publice de susținere și promovare a turismului, ca măsură de dezvoltare a competitivității regionale a destinației turistice România.
