📲Rămâi conectat la cele mai importante știri, interviuri, analize și oportunități din mediul de afaceri / antreprenoriat. Urmărește Club Antreprenor pe WhatsApp.
👉 Abonează-te la Club Antreprenor pe WhatsApp.
Despre autori
Alin Izvoran – București
Sustainable Procurement Ambassador, cu o experiență de peste 15 ani în domeniul achizițiilor publice. Este lector asociat la SNSPA și autor al Ghidului privind achizițiile cu clauze sociale și verzi.
Ovidiu Slimac – Timișoara
Sustainable Procurement Ambassador, cu o experiență de peste 23 de ani în achiziții publice. A fost unul dintre speakerii principali la evenimentul Western Balkan Circular and Climate Innovation Beacons „CE Beacons” (online, 14 octombrie 2020), cu prezentarea „The European Green Deal – Implicații și impact asupra achizițiilor publice”. În calitate de Coordonator Regional pentru Europa de Est și Regiunea Dunării, a susținut două ediții de cursuri de formare (decembrie 2020 și martie 2021), organizate de International Development Institute, Washington DC, SUA, pe teme precum „Procedurile Băncii Mondiale”, „Achiziția de servicii de consultanță” și „Achiziția de servicii non-consultanță”. Programele au avut loc în limba engleză și au reunit 48 de participanți din 13 țări, de pe 4 continente.
Doctorul din Timișoara intră nervos, cu un monitor sub braț, pe care clipește textul unei ordonanțe aflate în dezbatere:
— Dragă coleg, avem un nou protocol terapeutic de la centru. Se numește „simplificare”.
E trecut ca tratament, dar pacientul meu, fondurile europene, a intrat brusc în STOP.
Doctorul din București ridică privirea dintr-un dosar ștampilat impecabil:
— Ciudat. Eu tocmai am primit analizele bugetului de stat. Puls bun, tensiune stabilă, 45 de contracte semnate, aproape 570 de milioane de lei prin Programul „Anghel Saligny”. Pare foarte… vioi.
Diagnosticul juridic
Doctorul din Timișoara deschide fișa:
— Avem OUG nr. 3/2026, care modifică OUG nr. 23/2023.
La art. 11 apare un nou alineat (20¹). Textul este clar:
👉 În 2026, până la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat, autoritatea de management poate suspenda procesul de contractare pe fonduri europene.
Nu condiționat.
Nu cu clauză suspensivă.
Direct suspendare.
Aceasta reprezintă o derogare temporară de la art. 11 alin. (2) din OUG nr. 23/2023, care prevedea continuitatea contractării.
Și mai e ceva: se acordă maximum 30 de zile după intrarea în vigoare a bugetului pentru reluarea procesului.
— Asta presupune ceva foarte sincer spus: bugetul nu vine prea curând. Altfel, n-aveai nevoie de OUG.
„Simplificare” sau perfuzie oprită?
Doctorul din București zâmbește ironic:
— Deci „simplificăm” înseamnă, în traducere medicală, oprim perfuzia și vedem dacă pacientul rezistă.
Doctorul din Timișoara confirmă:
— Și mai sunt trei simptome grave:
-
Nu vorbim de amânare punctuală, ci de stoparea contractării pe Politica de Coeziune 2021–2027.
-
Nu se introduce o clauză suspensivă, care ar fi fost juridic elegantă.
-
Se transmite implicit că fondurile europene sunt un lux tolerabil doar când avem buget votat.
— Cu alte cuvinte, „respect” pentru fondurile UE înseamnă pauză administrativă.
Contrastul clinic
Doctorul din București ridică dosarul:
— În paralel, Ministerul Dezvoltării semnează 45 de contracte noi prin „Anghel Saligny”, aproape 570 milioane lei.
Nicio suspendare.
Nicio precauție.
Nicio OUG de tip „așteptăm bugetul”.
Programul „Anghel Saligny” funcționează în baza OUG nr. 95/2021, care nu prevede limitarea contractării în lipsa bugetului.
Diferența de tratament între fondurile UE și cele naționale este una de opțiune politică, nu de constrângere legală.
Doctorul din Timișoara surâde amar:
— Avem tratament diferențiat pentru aceeași boală: investițiile publice.
Pentru UE:
„Stați puțin, că nu avem buget.”
Pentru bugetul național:
„Respirați adânc, semnăm și vedem noi.”
Principiul responsabilității aplicat selectiv
Doctorul din București adaugă:
— Premierul afirmă corect că nu mai putem începe proiecte noi și trebuie să finalizăm ce am început, în linie cu art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind disciplina bugetară.
Problema nu e principiul.
Problema este aplicarea selectivă.
Principiul se aplică pentru fonduri UE.
Pentru cele naționale, pare negociabil.
Doctorul din Timișoara completează:
— Aici apare dubla măsură.
Pentru fonduri europene: suspendare, frână, hiper-control.
Pentru fonduri naționale: continuitate și flexibilitate.
Această diferență contravine spiritului Regulamentului (UE) 2021/1060, care stabilește un cadru comun pentru gestionarea fondurilor europene și impune coerență și predictibilitate în utilizarea resurselor publice.
Diagnosticul final
Doctorul din București închide dosarul:
— Statul tratează fondurile europene ca pe un pacient cu risc de malpraxis, iar bugetul național ca pe unul fără fișă medicală.
Paradoxul suprem:
Fondurile UE sunt cele mai controlate și auditate, dar exact de ele ne ferim când lucrurile devin incomode.
Pe hol, înainte să plece:
— Deci concluzia? întreabă Bucureștiul.
Doctorul din Timișoara răspunde calm:
— Nu lipsa banilor e problema.
Ci lipsa apetitului pentru reguli.
Și când regulile sunt prea stricte… le numim „simplificare” și le punem pe pauză.
Surse:
-
OUG nr. 3/2026 pentru modificarea OUG nr. 23/2023
-
Comunicat Ministerul Dezvoltării – Programul „Anghel Saligny”
-
Regulamentul (UE) 2021/1060 privind dispozițiile comune
n.a. Articolul (al douăzeci și cincilea) face parte din seria
„Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde”.
p.s. S-a folosit AI pentru crearea imaginilor vizuale din articol.
Pentru mine, suspendarea contractării nu este o măsură tehnică, ci un simptom.
Un simptom al faptului că regulile incomode sunt evitate, nu aplicate.
Să nu uităm că și pentru fondurile UE există cofinanțare românească,deci…incomoditatea vine tot din lipsa fondurilor de cofinanțare, asimilată cu riscul de a pune întreaga sumă de la noi(în cazul în care se stopează de tot finanțarea UE).