Soluții pentru revitalizarea culturii române. Personalități marcante din domeniu cer o strategie pe termen lung

Cultura românească este subfinanțată, iar interesul statului este minim, ceea ce pune în pericol conservarea și valorificarea patrimoniului cultural național. Prima ediție a conferinței naționale „Moștenirea culturală a României”, eveniment organizat de Academia de Artă Handmade București și Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu patronatul Organizația Femeilor Antreprenor – OFA și Asociația Solidaritate și Egalitate, a adus în prim-plan provocările cu care se confruntă acest domeniu esențial al identității naționale, precum și o serie de soluții concrete pentru revitalizarea sa.

„În cadrul primei ediții a conferinței naționale «Moștenirea culturală a României» au fost abordate subiecte legate de diversitatea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural, cu scopul de a contribui la promovarea valorilor autohtone, la consolidarea identității naționale și la transmiterea unui moșteniri care ne definește ca popor. Lipsa de finanțare a culturii, interesul infim al statului român față de acest domeniu, retragerea oamenilor de cultură din spațiul politic și din funcțiile de conducere a instituțiilor sunt elementele esențiale care definesc starea de fapt în care ne aflăm acum”, a declarat drd. Mioara Iofciulescu, Președinte fondator al Academiei de Artă Handmade București și inițiatoarea acestui demers cultural.

Evenimentul, organizat marți, 18 februarie a.c., la Teatrul Dramaturgilor din București, face parte dintr-o serie de manifestări ce contribuie la construirea brandului de țară Emblematic România. Prima ediție a conferinței a reunit personalități marcante ale culturii române, academicieni, experți și antreprenori, precum și o numeroasă audiență preocupată de arta, istoria și literatura română.

„Mă bucură faptul că această inițiativă a avut un impact atât de mare și că a generat deja idei de proiecte esențiale pentru România. Muzeul Național al Literaturii Române este un promotor deosebit de activ al culturii române, dorind ca prin evenimentele pe care le organizăm să aducem în atenția publicului nu doar literatura, ci și arta, istoria sau tradițiile care ne definesc ca popor”, a transmis prof. univ. dr. Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

Iată principalele declarații făcute cu această ocazie de către vorbitorii prezenți la eveniment:

• Academician Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române, istoric și cercetător: „România are un potențial extraordinar și trebuie să căutam mereu elementele constructive, pe acelea care adaugă un plus de valoare permanentă culturii și societății noastre. (…) Prin urmare, inițiativa acestei conferințe este de două ori mai valoroasă, atât prin ceea ce construiți acum, dar și prin faptul că aduceți  în prim-plan acest reazem spiritual care este cultura noastră de odinioară. Mă bucur să mă alătur acestui proiect.”
• Academician Mircia Dumitrescu, grafician, sculptor și pictor: „Sunt bucuros și mândru că am reușit să realizez manuscrisele eminesciene care au ajuns, prin grija Academiei Române, la toate bibliotecile mari din țară. Constantin Noica spunea că, dacă vor fi publicate aceste manuscrise, românii se vor schimba ca mentalitate și ca dorință de existență și de încredere în ei. Acest lucru nu s-a întâmplat încă, dar eu tot mai sper.”
• Varujan Vosganian, scriitor, economist și om politic, președintele Uniunii Scriitorilor din România: „Avem nevoie de o strategie culturală pe termen lung pentru a pune România pe harta lumii. Toate marile momente ale istoriei noastre naționale din perioada modernă sunt legate de cultură și, mai ales, de literatură. (…) Cultura a fost mereu legată de conștiința noastră, iar azi suntem într-un moment de cumpănă, suntem însingurați, suntem deposedați de această dimensiune.”
• Camelia Botezatu, președinta Emblematic România și consilier in cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă – Secretariatul General al Guvernului: „Este destul de greu să construiești un brand de țară, iar prin Emblematic România aducem în prim-plan reperele de excelență din diferite domenii – sănătate, educație, cultură, apărare și multe altele. Societatea civilă poate veni în sprijinul instituțiilor de stat și trebuie să punem umărul cu toții pentru a face o schimbare în bine. Guvernul elaborează în această perioadă Planul Național de Acțiune 2025-2027 care poate include și proiecte propuse de societatea civilă.”
• Dalina Bădescu, doctor în arhitectură, critic și istoric de artă, vicepreședinta Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România: „Avem nevoie de evaluare în artă și este necesar să devenim conștienți de valoarea patrimoniului nostru. De ce ajung obiectele de artă să valoreze sute de milioane sau miliarde? Pentru că ele sunt cele care trec testul timpului, sunt cele care rămân generațiilor viitoare și cele care contează cu adevărat.”
• Ada Vertan, producător și regizor de film și televiziune, jurnalist, editor de cărți și reviste, scriitoare: „Ar fi nevoie de un program special pentru promovarea figurilor ilustre din istorie și literatură, dar bugetele alocate pentru astfel de proiecte cinematografice sunt extrem de mici. (…) Filmul are o penetrare foarte mare, este un instrument creativ prin care mesajul și povestea ajung rapid la un public numeros. România are un potențial imens, dar statul român nu sprijină acest domeniu.”
• Elena Olariu, doctor în istorie, expert atestat pentru bunuri cu valoare artistică, Director Adjunct al Muzeului Municipiului București: „Muzeul are sarcina de a face educație culturală, deși manuale de istoria artei nu există în România. În Occident se face educație artistică de la vârste foarte mici, ceea ce le conferă copiilor o bază de cunoaștere. Istoria artei este cea mai sofisticată știință, pentru care statul român nu face niciun fel de investiție și nu arată niciun fel de interes, din păcate.”
• Sorin Chiriță, președintele Asociației pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene, coordonator programe educaționale integrate în cadrul Școlii Internaționale pentru Patrimoniu, Cultura și Artă „Constantin Brâncuși”: „Bucureștiul generează un PIB mai mare decât Bulgaria și a înregistrat, în ultimii zece ani, cea mai rapidă creștere economică, în termeni procentuali, din lume. Această dezvoltare a atras un număr tot mai mare de turiști care, după ce vizitează România, devin promotori ai patrimoniului nostru cultural.”

Temele abordate în cadrul celor două paneluri ale conferinței naționale „Moștenirea culturală a României” au generat dezbateri interactive, care au evidențiat necesitatea dezvoltării unei strategii culturale pe termen lung. Pentru realizarea acestui demers, participanții au subliniat însă necesitatea sprijinului financiar din partea statului, dar și implicarea activă a societății civile.

Prima ediție a conferinței naționale „Moștenirea culturală a României” a fost organizată cu sprijinul: Puratos România, Atlantis România, Camera de Comerț România-Marea Britanie, Bilbor și Budureasca și promovată cu sprijinul  partenerilor media: Ziarul News, Future Economy, Trinitas TV, Tele7abc, Canal 33, Business Voice, Agerpres și Club Antreprenor.

Academia de Artă Handmade București este o organizație non-guvernamentală și non-profit, înființată în urmă cu patru ani, cu scopul de a promova atât arta și artiștii din România, cât și tradițiile și obiceiurile populare, prin manifestări expoziționale unice și prin cursuri de formare și perfecționare a tehnicilor de lucru manual tradiționale și moderne.