Interviu cu Iuliu Stocklosa

Președintele CCIB

Promovăm relațiile internaționale

către statele non-EU

Video-interviul poate fi urmărit aici

Camera de Comerț și Industrie București a organizat recent cea de a XXX-a ediție a TOPULUI FIRMELOR DIN BUCUREŞTI, eveniment de referinţă pentru viaţa economică a Capitalei. De asemenea, a reluat tradiția organizării Galelor de premiere dedicate firmelor din cele 6 sectoare ale Capitalei, în parteneriat cu primăriile de sector. Ce concluzii aveți după organizarea acestor evenimente?

Am organizat aceste topuri, așa cum spuneați după 14 ani. Din datele pe care le-am obținut ca și analiză a companiilor, s-au calificat din 164.000 de firme bucureștene cam 40%, pentru a putea fi incluse în top. Dintre acestea, 7.500 de companii au fost premiate, pe primele 10 ale fiecărui domeniu de activitate respectiv cod CAEN și împărțite pe 5 dimensiuni – întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici și microîntreprinderi. Aceste firme au reprezentat cam 575.000 de angajați în București, cu o cifră de afaceri cumulată de 137 de miliarde de euro la sfârșitul anului 2022.

Aceste entități sunt firme performante și au reușit să obțină un profit de peste 10% în media lor, iar profitul a crescut față de 2021 cu 44%. Este o cifră importantă.

Ca și cifră de afaceri, sectorul 1 conduce detașat și este însumat cam cât alte 2 sectoare, ca și cifră de afaceri.

Ce reprezintă Bucureștiul pentru mediul de afaceri național?

Bucureștiul reprezintă la ora actuală cam 22% din numărul de companii înregistrate în România, un PIB al firmelor din București reprezintă cam 25% din total, la nivel național. Prin firmele din București se exportă 20% din valoarea totală, la nivel național, De asemenea, 32% din importurile făcute de România se realizează prin București. Important de reținut este suprafața de retail care se află în București – aceasta reprezintă 60% din România (tot ce înseamnă distribuție de marfă).

Capitala are o comunitate de afaceri solidă, dinamică, „vie”, pro-activă, în cea mai mare parte. Bucureștiul este un loc foarte bun pentru a face business, cu o singură condiție: să asculți ce spune piața. Că este așa, o dovedesc și cifrele care jalonează cea de a XXX-a ediție a Topului firmelor, realizat pe baza datelor financiare aferente anului 2022:

– Circa 164.000 de firme bucureştene au depus bilanţul aferent anului 2022, în creștere cu 4,4% faţă de anul 2021;

– 40% au fost eligibile, în creștere cu 12% faţă de anul 2021;

– Dintre acestea, CCIB a premiat aproape 7.500 de firme, pe șapte domenii de activitate, iar în cadrul fiecărui domeniu, pe 5 clase de mărime

– 35% dintre firmele premiate activează în servicii, 28% în comerț și 20% în industrie. Restul de 17% provin din construcțîi și cercetare-dezvoltare și high tech (câte 6%), turism – 3% și agricultură, silvicultură, pescuit (2%).

– Firmele premiate concentrează o cifră de afaceri cumulată de 137 mld. euro (+44% fața de ediția precedentă) și un profit din exploatare de 14,2 mld. euro (+48% fată de ediția precedentă). În aceste companii lucrează circa 575.000 de salariați, în creștere cu 7,3% fată de ediția precedentă.

Aveți o serie de parteneriate cu Universitățile din Capitală. Dacă ne puteți oferi câteva detalii.

Am semnat mai multe parteneriate în București cu Universitatea Politehnică București, cu Universitatea din București și cu Academia de Studii Economice din București. Primim studenți pentru practică în cadrul Camerei de Comerț și Industrie bucureștene pentru a-i pregăti pentru viitor, iar așa ca o pildă să spunem, după ce am semnat parteneriatul cu Academia de Studii Economice condusă de Rectorul Nicolae Istudor ne-am întâlnit la un eveniment organizat de o ambasadă, când dânsul mi-a mulțumit pentru că la noua specializare de master la REI (Relații Economice Internaționale) s-au înscris 29 de viitori masteranzi după anunțul dat de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București.

Ce beneficii are o companie care este membră în CCIB?

În primul rând sunt beneficii atât din punct de vedere ale relațiilor pe care le noi putem intermedia cu administrația locală, respectiv primăriile de sectoare din primăria Municipiului București cât și la nivel central cu guvernul, cu ministerele, cu agențiile care sunt de specialitate economică. Scopul principal este să apropiem membrii noștri cu aceste organizații. Noi suntem singura organizație care putem să intermediem fără să ne atragă cineva atenția că ajutăm mediul de afaceri. Au mai multe facilități cei care sunt membrii Camerei Comerț de industrie a Municipiului București, obțin discounturi semnificative pentru majoritatea serviciilor pe care le oferim, respectiv 50% discount la certificatele de origine și certificatele de forță majoră, pentru participarea la târgurile de la Romexpo primesc un discount de 20%, pot avea acces gratuit la unele dintre sălile Palatului Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București. Dispunem de 5 săli mari cu capacitate de 150 de locuri, iar în funcție de pachetele pe care și le alege fiecare membru, pot să participe la conferințe, mese rotunde, întâlniri B2B, la seri artistice de teatru sau seri muzicale, iar prin asta noi încercăm și reușim de multe ori să atragem membrii noi.

• Membrii noştri care au cotizaţia achitată la zi beneficiază de reduceri de până la 50% la tarifele percepute de CCIB la majoritatea serviciilor, inclusiv pentru emiterea de certificate de origine și de forță majoră;
• Foarte apreciate sunt reducerile de 20% pentru spațiile închiriate la târgurile și expozițiile organizate de Romexpo.
• De asemenea, companiile membre beneficiază de o serie de servicii incluse:

– până la 24 de ore de consultanţă/an, în funcţie de nivelul de cotizaţie;

– includerea în Catalogul membrilor; – prezentarea firmei în Social Media – Facebook, Instagram, LinkedIn, Youtube;

– eliberarea de scrisori de recomandare către camerele de comerţ partenere din străînătate pentru acordarea de asistenţă pe piaţa locală;

– eliberarea de certificate pentru participarea la licitaţîi peste hotare, promovarea ofertei companiei prin mijloace specifice.

• Potrivit statutului CCIB, membrii noştri dispun de unele facilităţi şi avantaje, însă toate firmele din capitală care ni se adresează sunt tratate în mod egal şi sunt reprezentate de Camera bucureşteană în mod nediscriminatoriu. De aici și dorința noastră de a deveni o „Casă” a comunității bucureștene de afaceri.

Ce strategie aveţi pentru fidelizarea actualilor membri și pentru atragerea de noi companii în cadrul CCIB?

În primul rând le asigurăm membrilor nostri și viitorilor membrii o consultanță gratuită în mod special în domeniul de Comerț Exterior, le facem o promovare pe social media, pe toate canale de socializare pe care le are Camera și prin partenerii noștrii tradiționali din mass-media pe care îi avem. De asemenea, îi sprijinim în licitațiile internaționale prin asigurarea unor certificate care sunt necesare pentru participarea la licitații. Totodată, organizăm evenimente cu o repetabilitate lunară de genul Business breakfast la care membrii noștrii participă gratuit și la care aducem în atenție ultimile noutăți din punct de vedere legislativ, ultima fiind chiar din domeniul fiscalității, cu domnul Dan Manolescu, Președintele Camereir Consultanților Fiscali, care a durat 3 ore și a fost foarte interesantă.

Venim cu oferte exclusive şi discount-uri acordate la serviciile oferite de noi şi de partenerii noştri. Companiile membre au oportunitatea de a beneficia de experinţa echipei noastre şi de a-şi organiza evenimentele, la tarife preferenţiale (20% discount), la cel mai înalt nivel şi în cele mai bune condiţii, în cadrul Centrului nostru de conferinţe, unul dintre cele mai frumoase din Bucureşti, încărcat de istorie, dar dotat la cele mai exigente standarde.

• Mai mult, în funcție de pachetul ales, membrii noștri pot folosi, o dată pe an, una dintre sălile din Centrul nostru de conferințe, în regim de gratuitate;

• Dispunem de 5 săli, cu capacitate de până la 150 de persoane. În aceste spații elegante, rafinate și încărcate de istorie, dar care răspund celor mai exigente cerințe în domeniu, organizăm, inclusiv în parteneriat, dar și pentru terți, evenimente de înaltă ținută: conferințe, mese rotunde, workshop-uri, evenimente științifice, lansări de carte, expozițîi, recepții, concerte, piese de teatru.

• Știm că pentru membrii noștri este foarte important ca vocea lor să se facă auzită şi ascultată la nivel guvernamental, pe subiecte de interes. Iată de ce invităm constant factori decizionali din mediul guvernamental la diverse întâlniri de lucru, pentru a da oportunitatea reprezentanţilor mediului de afaceri de a intra într-un dialog mai puţin convenţional, dar eficient cu aceștia, dar şi cu specialişti şi consultanţi de top, în beneficiul ambelor părţi. Cel mai recent eveniment a avut loc chiar săptămâna trecută, pe tema recentelor modificări fiscale și s-a bucurat de o prezență numeroasă din partea comunității de business.

Aveți un parteneriat activ cu Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE). Care sunt mijloacele prin care CCIB susţine promovarea ofertei economice româneşti în străinătate, în special în statele care nu sunt membre UE?

Strategia Camerei de Comerț și Industrie București este de a se îndrepta în promovarea relațiilor internaționale către statele non-EU. Din punctul nostru de vedere în țările UE se poate ajunge foarte ușor și poți lua legătura cu partenerii tăi. În schimb în țările din non-EU ajungi foarte greu la parteneri, mai ales când vrei să deschizi o piață nouă. În acest sens, urmărim prin ambasadele noastre din țările respective (nordul Africii, Egipt, țările Asiei Centrale cu care suntem în relații foarte bune) să dezvoltăm relațiile comerciale. De exemplu în Asia Centrală sunt și consul onorific al Republicii Kârgâze și prin relațiile personale pot să implic atât oficialitățile cât și firmele de acolo să colaboreze cu firmele românești. De asemenea organizăm împreună cu partenerii noștri din cadrul Federației Camerelor de Comerț Dunărene, al cărui membru fondator suntem, delegații în țările respective care nu sunt neapărat din UE, sunt și din afara Uniunii Europene (Serbia și Turcia) două direcții foarte importante pentru Comerțul Exterior românesc.

O să vă dau un exemplu în care m-am implicat direct, este vorba de Regatul Marocului unde se poate vedea că din anul 2008 până astăzi cifra de afaceri este în creștere – într-un sens și în celălalt – unde contactul nostru al Camerei de Comerț cu doamna Ambasador Ciobanu este foarte strâns. De asemenea am făcut un parteneriat cu marocanii, un Consiliu de Afaceri România-Maroc în care un membru al Colegiului de Conducere al CCIB este co-președinte. De asemenea mai avem un parteneriat cu Egiptul unde eu sunt co-președinte în Consiliul de Afaceri România-Egipt. Relațiile sunt foarte bune cu Nordul Africii și se văd din cifre.

Ne axăm în continuare pe dezvoltarea relaţiilor economice şi de cooperare cu țările din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Caucaz şi Asia Centrală, adevărate plăci turnante către continental african şi respectiv, către cel asiatic. Aceste regiuni oferă oportunităţi economice, de cooperare şi investiţionale semnificative, cu precădere în industriile: energetică, auto, chimică şi petrochimică, a materialelor de construcţîi, dar şi în agricultură, turism, tehnologia informaţiei şi comunicaţîi, pe fondul unei anumite complementarităţi a economiei româneşti cu cele ale ţărilor din zonele amintite.

• În ceea ce priveşte relaţia cu ţările din Asia Centrală şi Caucaz, pe lângă instrumentele clasice, specifice unei camere de comerţ, venim în sprijinul antreprenorilor români şi prin intermediul Consulatului onorific al Republicii Kârgâze în țara noastră, pe care îl conduc începând cu luna iulie 2020.
• Pe de altă parte, nu neglijăm dezvoltarea relaţiilor economice şi de cooperare cu ţările din zona balcanică, dar şi cu cele reprezentate în Federaţia Camerelor de Comerţ Dunărene (DCCF), al cărei membru fondator suntem.
• Organizăm, în continuare, seria de evenimente „Ziua Oportunităţilor de afaceri”, oferind oamenilor de afaceri posibilitatea de a se întâlni într-un cadru structurat cu ambasadorii şi/sau cu ataşaţii economici ai ţărilor partenere, dar şi cu factori decizionali din Agenția Română de Investiții și Comerț Exterior, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului și Ministerul de Externe, pentru a afla informaţii valoroase şi utile privind:

– tendinţele în comerţul exterior;

– cadrul juridic bilateral şi accesul pe pieţe cu potenţial;

– participarea la licitaţii pe proiecte;

– oportunităţi de afaceri şi investiţionale;

– stimulentele acordate investitorilor străini.

• Ulterior, cei care identifică oportunităţi interesante pot participa în București la forumuri de afaceri şi investiţionale, dar și la misiuni economice organizate de noi în spaţiile-ţintă cu sprijinul partenerilor noştri tradiţionali (organizaţii camerale partenere de peste hotare, membri ai corpului diplomatic acreditat în România, diplomaţi români în străinătate, personal ce activează în cadrul Birourilor de Promovare Comercial-Economică, membri ai Consiliului de Export, organism la lucrările căruia CCIB are statut de invitat permanent).
• Continuând preocupările de susținere a internaționalizării afacerilor membrilor și în general al firmelor românești, am organizat la sediul nostru întâlniri cu viitorii ambasadori ai Romaniei:

– la nivelul conducerii CCIB cu dna. Olivia Toderean, ambasador numit în R.A.Egipt (22.09.2023) respectiv cu dna. Steluța Arhire, ambasador nominalizat în Sri Lanka (24.10.2023);

– cu participarea reprezentanților mediului de afaceri cu dl. Dan Maxim, ambasador numit în R.P.Chineză (26.09.2023), iar la 12 decembrie a.c îl avem ca invitat pe dl. Manuel Pleșa, ambasador numit și agreat al României în Columbia, acoperind ca ambasador nerezident Statul Panama și Republica Dominicană.

În cadrul CCIB există o Curte de Arbitraj Comercial. Ce măsuri sunt necesare pentru evoluția acestei entități?

Noi am repornit activitatea Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie al Municipiului București care este cea mai veche Curte de Arbitraj din România. Am demarat o promovare a activității Curții prin instalarea unor roll-up-uri la Înalta Curte de Casație și Justiție. Am organizat mai multe simpozioane pe tema arbitrajului comercial. Avantajul arbitrajului este foarte mare vis-a-vis de sistemul juridic din România. Având în vedere că dacă te duci cu un conflict economic în instanță, conflictul se închide peste 2-3 ani. Având în vedere faptul că instanțele sunt foarte aglomerate la ora actuală, Curtea de Arbitraj este o variantă mult mai simplă și mult mai avantajoasă pentru mediul de afaceri.

Sunt câteva avantaje foarte clare. În primul rând timpul de rezolvare al unui conflict care apare între două societăți comerciale, se închide în maxim 6 luni de zile. Al doilea este faptul că ceea ce se întâmplă în cadrul Curții de arbitraj rămâne confidențial și în felul acesta nu îți strică imaginea că ești într-un conflict cu o altă firmă. De asemenea, un avantaj foarte mare este calitatea serviciilor, având în vedere arbitrii pe care îi avem la Curtea de Arbitraj a Municipiului București care sunt foști judecători la Înalta Curte, sunt avocați cu experiență foarte mare, în felul acesta rezultatul arbitrajului este corect iar până la acest moment nu ne-a fost contestată nicio decizie a Curții de Arbitraj București, ceea ce este un lucru extraordinar.

• Activitatea Curții de Arbitraj București de pe lângă CCIB a fost optimizată de către noua conducere. În ultima perioadă, echipa noastră a promovat constant avantajele soluționării litigiilor prin intermediul Curții, inclusiv prin dezvoltarea unor proiecte dedicate mediului de afaceri, în colaboare cu instituții de prestigiu, precum Bursa Română de Mărfuri, cu care CCIB a semnat un acord de parteneriat în vara anului trecut.
• Venim în întâmpinarea antreprenorilor care aleg să-şi soluţioneze diferendele prin arbitraj cu servicii de foarte bună calitate, garantate de experienţa și buna reputaţie profesională de care se bucură, în ţară şi în străinătate arbitrii noştri.
• În arbitraj şedinţele nu sunt publice, iar dosarul este confidenţial, fiind evitate astfel eventualele prejudicii de imagine şi pierderile financiare deloc de neglijat ce derivă din acestea. În plus, perioada de timp necesară pentru soluţionarea litigiului şi obţinerea unui titlu executoriu este incomparabil mai redusă decât în cazul în care se apelează la instanţă, iar costurile aferente sunt substanţial inferioare celor generate de soluţionarea conflictului prin procedura de drept comun.

 Ne dorim digitalizarea sistemului administrativ

Ce credeți că ar trebui să facă Executivul pentru a moderniza administrația, a reduce birocrația și a stimula mediul de afaceri?

În primul rând pentru micșorarea deficitului bugetar, se poate face prin creștere veniturilor sau prin scăderea cheltuielilor. Guvernul actual a preferat varianta care practic împovărează firmele să plătească impozite mai mari și care ar trebui totuși corectată prin scăderea cheltuielilor guvernamentale. Altfel firmele vor fi din ce în ce mai sărace și nu vor putea merge mai departe iar pericolul este real. De asemenea, ce ne dorim noi ca și antreprenori, dacă vrem să avem investiții serioase în România, firmele care vin să poată să pornească o activitate cât mai rapid și să se înființeze așa zisul ghișeu unic în care practic să te duci și să depui documentele de la început și în maxim 30-40 de zile firma să poată să pornească activitatea în mod normal. Ne dorim digitalizarea sistemului administrativ, pentru că se pierde foarte mult timp cu documentele în general, nu numai de pornirea unei firme ci și de funcționare a unei firme.

O temă foarte importantă ar fi salarizarea la nivelul bugetarilor care este mult peste salarizarea din mediul privat ceea ce nu este specific țărilor dezvoltate. Cred că România este singura țară din UE cu o asemenea debalansare între cele două salarii.

• Statul român are o problemă cronică – deficitul bugetar. Om de afaceri fiind, nu pot să nu punctez un aspect – bugetul se echilibrează nu numai prin creșterea veniturilor, ci și prin diminuarea cheltuielilor.
• Din păcate, prin recentul pachet de măsuri fiscale este vizată doar creșterea veniturilor. Deși ar trebui să constituie o prioritate, observăm o preocupare destul de redusă atât pentru reducerea cheltuielilor în zona bugetară, cât și pentru cheltuirea eficientă a banului public.
• Este nevoie de o reformă reală în administraţie, care să aibă în vedere o dimensionare corectă a personalului la toate nivelurile (ministere, agenții, autorități, consilii județene, prefecturi, primării), precum și evitarea suprapunerilor de atribuții la mai multe instituții, concomitent cu digitalizarea rapidă și eficientă a activității.
• Totodată, trebuie acordată atenție problemei salarizării în administrația publică, decalajul între veniturile obţinute de angajaţii din sistemul bugetar şi cel privat fiind nefiresc și putând conduce, pe termen mediu la derapaje ale economiei.

Cum vedeți evoluția antreprenoriatului în țara noastră, ținând cont de nivelul nostru de acum și de nivelul la care au ajuns statele din Europa Centrală?

Antreprenorii români au evoluat mult în ultimii ani, însă ne lipsesc anumite elemente de cunoștințe pentru a deveni mai performanți la nivelul țarilor din regiunea noastră. Am remarcat că antreprenorii români au început să folosească tehnologia modernă, industrii 4,0, robotizare și altele. Aici mă refer la producție și practic noi trebuie să ne uităm mai mult la producție și nu la servicii pentru că producția duce economia înainte. Din puntul meu de vedere, ei sunt destul de bine pregătiți dar au nevoie de sprijin din partea statului. Noi ne așteptăm ca și antreprenori la îmbunătățirea infrastructurii care este deficitară și dacă ne uităm spre Moldova este foarte deficitară. Ei reușesc totuși în condițiile actuale care au fost și cu pandemie, cu războiul de la frontieră etc., să se adaptaze destul de repede la condiții astfel încât să reușească.

La ora actuală, eu nu văd o dezvoltare a bussinesului în România, în general pentru majoritatea companiilor, ci văd o perioadă de stagnare și de supraviețuire.

• Antreprenorii români au evoluat mult în ultimii ani. Poate, pe alocuri, încă ne lipsesc anumite elemente de cultura afacerilor, însă suntem cu siguranță pe un trend ascendent. Vorbim nu numai despre viteza de integrare a „noului” în activitatea curentă – noi tehnologii, noi procese de fabricație, noi modele de afaceri, ci și despre calitatea managementului – pro-activ și orientat către gestionarea riguroasă a riscului. •

Da, încă există un decalaj de competitivitate, comparativ cu economiile vestice, însă cred că PNRR constituie o şansă pe care România nu-şi permite să o rateze! Argumente:

– ne putem rezolva vulnerabilităţile sistemice;

– putem trece de la o creştere economică bazată pe consum la o creştere bazată pe investiţii şi pe dezvoltarea infrastructurii de afaceri;

– putem avea o economie mai competitivă, datorită fondurilor disponibile prin schemele de ajutor de stat şi ajutoare de minimis dedicate finanţării proiectelor de investiţîi realizate de companiile din mediul privat în: digitalizare, retehnologizare, automatizare, robotizare, dar şi prin măsurile dedicate cercetării, dezvoltării şi inovării.

Însă, pentru o utilizare optimă a acestor fonduri, mediul de afaceri are nevoie de:

– proceduri simple şi clare pentru accesarea acestora, concomitent cu digitalizarea, pe cât posibil, a procesului de evaluare a proiectelor;

– respectarea cu stricteţe a termenelor asumate prin contractul de finanţare; – nemodificarea regulilor în timpul jocului.

PNRR să fie folosit la maxim de către România

Cum estimați progresul mediului de afaceri din România în următorii trei-cinci ani? Care ar fi căile de dezvoltare ale acestuia?

Stimularea domeniilor prioritare, unde ar trebui să avem o politică de țară care să fie stabilită odată pentru totdeauna, pentru cel puțin 50 de ani de acum încolo, și nu ca la fiecare guvernare să se schimbe prioritățile de dezvoltare ale României. Eu văd o dezvoltare a agriculturii, o dezvoltare a industriei agro-alimentare, având în vedere dezechilibrele dintre import și export din acest domeniu, ceea ce din punctul meu de vedere nu este deloc în regulă. De asemenea, diminuarea cheltuielilor suplimentare în cadrul angajaților din sistemul guvernamental pentru a scădea aceste cheltuieli, pentru a le folosi în investițiile viitoare. La ora actuală investițiile reprezintă 18% din PIB, ceea ce este foarte puțin. Ar trebui să fie spre 30%, numai că ar trebui să fie găsiți bani de unde să se facă aceste investiții. Nu trebuie să facem investiții numai din împrumuturi, pentru că ne împovărăm și nu este sustenabil. Doresc ca PNRR-ul să fie folosit la maxim de către România, în sensul de a aduce bani către țara noastră. Autoritățile ar trebui să găsească niște metode de a simplifica procedurile pentru că la ora actuală în România procedurile sunt foarte complexe, multe firme fie renunță, fie nu vor să se implice. Guvernul ar trebui să găsească metode imediate.

România are nevoie de o strategie coerentă, axată pe:

• stimularea domeniilor prioritare în dezvoltarea economiei naționale (cele cu potențial, precum agricultura și industria agro-alimentară și cele generatoare de valoare adăugată mare);
• direcționarea veniturilor suplimentare obținute ca urmare a noilor măsuri fiscale către proiecte prioritare ale statului (de exemplu, către cele ce vizează dezvoltarea infrastructurii de transport – punct nevralgic indicat frecvent de antreprenorii români și străini);
• reducerea ponderii cheltuielilor curente ale statului, în favoarea investițiilor (acestea concentrează abia 18% din totalul cheltuielilor, în 2023);
• întărirea disciplinei financiare, cu scopul de a destructura mecanismele care alimentează economia subterană, care reprezintă circa o treime din Produsul Intern Brut. Astfel, pe de o parte, bugetul de stat este alimentat cu sume consistente, iar pe de altă parte, sunt scoşi de pe piaţă cei care viciază competiţia şi creează dificultăţi suplimentare întreprinzătorilor care respectă legea.

Domenii care oferă oportunități:

• lanțurile de aprovizionare și domeniul logistic. România are oportunitatea de a deveni un jucător semnificativ în:

– industria de componente pentru automobile (tendința este de a readuce rețelele de aprovizionare în Europa, concomitent cu identificarea de furnizori alternativi de materiale și componente, pentru a compensa pierderea foștilor furnizori din Rusia);

– securizarea lanțurilor de aprovizionare cu semiconductori, minerale și metale rare necesare pentru procesele de producție avansată, datorită resurselor de care dispune (cadmiu și lițiu, beriliu, grafit, magneziu și wolfram);

• industria (de apărare, electronică și electrotehnică, automatizări etc), pe fondul conflictului din Ucraina și al tendinței de relocare a capacităților de producție din China, din alte state din Asia, dar și din Rusia și Ucraina;
• reconstrucția Ucrainei – România are șanse mari să atragă investiții în capacități de producție care vor avea ca destinație de livrare Ucraina. În contextul unor investițîi în infrastructură bine gândite și finalizate la termen, Iașiul, Suceava, Botoșani pot deveni centre de interes. Totodată, porturile Galați, Brăila, Sulina, fără a mai vorbi despre Constanța, vor deveni foarte interesante pentru investitori.
• agricultura și industria de prelucrare a produselor agro-alimentare;
• energia obținută din surse regenerabile. De exemplu, alocarea României pentru investițiile care pot fi incluse în propunerea de capitol REPowerEU este de 1,4 miliarde de euro. Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, acești bani vor fi direcționați către:

– investiții în centrale hidroenergetice;

– panouri solare instalate pe canalele de irigație;

– parcuri fotovoltaice și eoliene instalate pe terenurile neproductive pentru agricultură ale Agenției Domeniilor Statului;

– finanțarea unor proiecte pilot care să conducă la independența energetică a satelor.