Castelul Cantacuzino: O conversație între secole și un concert cu o vioară mai veche decât Castelul însuși

În fiecare poveste, există un castel. În povestea noastră, acesta este Castelul Cantacuzino din Bușteni, înălțându-se mândru la altitudinea de aproape 1000 m, în fața munților Bucegi. Iar povestea noastră nu este doar despre trecutul său bogat și despre arhitectura sa impresionantă, ci și despre viitor, prin evenimentul de jazz ce se pregătește să aducă ceva magie muzicală în inima acestui loc în data de 6 august. La povești despre Castelul Cantacuzino am stat cu Cristina Băran-Poesina, Communication&Art Manager, Castelul Cantacuzino * Bușteni.

Sunteți gata pentru o plimbare prin istoria și prezentul Castelului Cantacuzino?

Da, sunt gata să împărtășesc cu voi câteva taine ale Castelului.

Aș dori să încep cu o întrebare despre originile castelului. Pentru că pare rupt din povești, ați putea să îmi spuneți cine sunt personajele principale ale poveștii Castelului?

Castelul a fost construit între anii 1901-1911 la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, cunoscut ca „Nababul”. Fiind unul dintre cei mai bogați români ai timpurilor sale și un foarte important om politic, acesta și-a dorit o reședință de vară care să rivalizeze chiar cu cea a regelui Carol I, care avea Peleșul. Planurile edificiului au fost întocmite de celebrul arhitect român, Grigore Cerchez, care a reușit să îmbine cu măiestrie  elemente de arhitectură neoromânească cu elemente neobrâncovenești – de exemplu, balconul castelului.

Puteți lămuri puțin care sunt trăsăturile neo-românești & neo-brâncovenești?

Sigur. Palatul Cantacuzino din București, spre exemplu, este reprezentativ pentru stilul neo-românesc – prezintă elemente care sunt asociate cu arhitectura tradițională românească: linii orizontale bine definite, turnuri înalte, arcade, ferestre și uși cu forme ciudate, decorațiuni complexe cu motive populare. Pe de altă parte, stilul neo-brâncovenesc este o reinterpretare a stilului Brâncovenesc original, care a înflorit în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714). O combinație unică de elemente bizantine, orientale și elemente specifice Renașterii italiene.

Ce elemente arhitecturale speciale definesc Castelul?

Castelul se întinde pe 3400m² și ascunde multe bijuterii arhitecturale și de design interior: scări din marmură de Carrara, două scări din lemn de stejar, construite în stil domino, fiind printre puținele rămase, astăzi, funcționale, vitralii din sticlă de Murano, feronerie turnată în bronz la Paris și plafoane din lemn de stejar, sculptate, casetate și pictate cu numeroase motive simbolice. Un alt element arhitectural emblematic al Castelului Cantacuzino este dat de colecția de heraldică, unică în România, reprezentând blazoanele familiilor de boieri înrudiți cu Cantacuzinii și o friză de douăsprezece picturi murale reprezentând iluștrii membri ai familiei Cantacuzino din ramura munteană, realizate pe piele de Cordoba și aflate în sala de bal.

Tot în sala de bal se află un impozant candelabru, rămas de pe vremea Nababului, neputând fi mutat deoarece este prins chiar în structura de rezistență a castelului. 

Castelul este un spațiu recunoscut ca fiind promotor al culturii și artei chiar și azi. Ce aveți pregătit pentru vizitatorii dornici de cultură, artă?

Etajul castelului, de exemplu, găzduiește o galerie de artă în care au fost organizate, de-a lungul timpului, numeroase expoziții itinerante, cu specific autohton, dar și internațional. Vizitatorii au putut admira aici, printre altele, lucrări ale lui Pablo Picasso, Marc Chagall, Vincent van Gogh, Henri Matisse, Francisco de Goya, Salvador Dali și ale artiștilor japonezi din epoca Edo. Expoziția curentă, intitulată „România – 100 de artiști, 100 de ani de creație”, cuprinde peste 100 de opere din arhiva privată a colecționarului român, George Șerban.

Ce ne puteți spune despre evenimentul care urmează să aibă loc pe 6 august?

Pe 6 august, avem onoarea de a găzdui concertul JazzUP Nobile Week-end-uri culturale, cu participarea talentaților artiști Maria Stanca Manoleanu, soprana, Cătălin Raducanu, la pian și Sabin Penea, care va cânta la vioara sa celebră, o capodoperă creată de Niccolo Galliano acum 250 de ani. Sabin este, de altfel, si directorul artistic al JazzUP.

Ce alte activități mai găzduiți?

De-a lungul anului organizăm diverse activități sezoniere – vânătoarea de trufe și degustările de vinuri sunt un deliciu pentru participanți. Găzduim concerte de muzică clasică, serate și petreceri cu ocazia diferitelor sărbători. Vara, după cum este bine știut deja, gradina castelului devine un paradis pentru copii, dar și pentru adulți, datorită spectaculoasei panorame, miilor de flori pe care le plantăm anual și fântânilor arteziene care decorează vastul parc. O scurtă plimbare la castel poate crea o adevărată incursiune într-o lume plină de magie sau în uitata vreme a vechii nobilimi românești, după caz. Mai mult, vizitatorii se pot delecta cu preparate gastronomice cu specific franțuzesc și influențe internaționale la Restaurant Canta Cuisine, în incinta castelului sau afară, la terasa Nababu’, cu specific românesc, deschisă doar pe perioada verii. Vizitatorii ne pot contacta oricând pe paginile noastre sociale sau telefonic, la numărul afișat pe website, pentru orice întrebare.