Cum ne putem adapta la criza prețurilor materialelor de construcții?

În ultimii ani, indicele costurilor de construcție a înregistrat o creștere fără precedent, ceea ce sugerează o tendință de creștere susținută a prețurilor materialelor de construcție. La nivel global, s-a înregistrat o inflație anuală de 20% pentru materiale, un nivel care nu a mai fost înregistrat din 1980. Această escaladare remarcabilă a costurilor, coroborată cu o penurie de materiale de construcții, provine din diverși factori intercorelați și are impact asupra numeroaselor țări europene, inclusiv România, unde se estimează o creștere medie de 40% a prețurilor materialelor de constructii inclusiv betonul, cimentul, oțelul, lemnul.

În vara anului trecut, respectiv iulie 2022, indicele costurilor de construcție în România atingea o valoare record, crescând cu aproape 50% de la începutul lui 2020. Pe de altă parte însă, în România, indicele lucrărilor în construcții, a înregistrat o creștere remarcabilă de +29% în 2022 față de 2019 dar acest lucru se datorează în mare parte creșterii prețurilor la materialele de construcții, al căror indice s-a majorat cu 55% față de 2019.

Factorii care au condus la criza materialelor de construcții în România

• Criza sanitară din timpul pandemiei: încă din 2021, ca rezultat al pandemiei COVID-19, s-au
  majorat costurile energiei, ale combustibilului și au crescut prețurile materialelor de construcții.
  
• Inflația și creșterea prețurilor la energie: noi cote de inflație, care nu au mai fost înregistrate de
  decenii, împreună cu creșterea prețurilor la energie și transport, pun presiune și pe costurile
  materialelor de construcții.
  
• Războiul din Ucraina: afectând atât lanțurile de aprovizionare cât și producția și transportul, războiul este încă o cauză ce accentuează creșterea costurilor materialelor de construcții.
  
• Cutremurul din Turcia: România importă din Turcia materiale de construcții, iar rezultatul devastator al cutremurului afectează și costurile acestor materiale.
  
• Creșterea anuală a manoperei: creșterea de la an la an a manoperei și majorarea salariilor minime în construcții de la 3.000 la 4.000 RON se reflectă în prețul construcțiilor și atrage după sine creșterea prețului și la materialele de construcții în România.

Consecințele costurilor ridicate ale materialelor de construcții. Una dintre primele consecințe poate fi scăderea cererii de materiale, ceea ce duce la intarzieri in lucrările europene, deoarece constructorii opresc sau se pregătesc să oprească execuția proiectelor care s-au bugetat la anumite prețuri, prețuri care în anumite cazuri s-au dublat între timp. Aceste consecințe le vor resimți inclusiv dezvoltatorii din România.

Tendințe în evoluția prețurilor. Deși dificil de estimat, având în vedere ritmul alert în care peisajul internațional se schimbă de la o zi la alta, specialiștii spun că nu se prevăd scăderi ale prețurilor pentru o lungă perioadă de timp.

Este așteptată o tranziție energetică în perioada imediat următoare, care va presupune și o cerere excesivă de materii prime. Oțelul, cuprul și aluminiul sunt câteva dintre materialele necesare acestui proces, materiale care se folosesc și în domeniul construcțiilor. Acest lucru, coroborat cu tranziția către energia verde care vine cu propriile costurl de dezvoltare și implementare, complică și mai mult lucrurile.

Atâta timp cât cererea de materiale va continua să fie mai mare decât oferta de pe piață, se prevede că nivelul acestor prețuri materiale construcții va continua să rămână ridicat. În aceste condiții, reziliența și adaptabilitatea, împreună cu adoptarea soluțiilor inteligente de economisire, vor fi vitale.

Cum se pot adapta dezvoltatorii din România la creșterea prețurilor în construcții?

Deși trendul crescător al prețurilor la materiale de construcții își reduce din severitate, valorile rămân în continuare ridicate, în comparație cu anii precedenți.

Tocmai de aceea, cea mai eficientă atitudine pe care o pot adopta dezvoltatorii va fi aceea de maximă atenție, răbdare, dar și o comunicare eficientă cu clienții și pe șantier, ce poate fi optimizată cu tehnologii precum PlanRadar, pentru a susține productivitatea echipei.

De asemenea, fiecare decizie trebuie gândită atent pentru a proteja, pe cât posibil, profitul firmei. În unele cazuri va fi necesară stoparea proiectului sau executarea lucrării în condiții de pierdere, în special pentru proiectele demarate înainte de 2020. Pentru proiectele următoare, constructorii vor fi nevoiți să pretindă costuri mai mari dacă își doresc ca profitul să nu fie afectat.

PlanRadar este un software conceput pentru a simplifica managementul în construcții: conectează digital toți membrii echipei și oferă acces în timp real la date despre proiect, permițând dezvoltatorilor și furnizorilor să acționeze din timp pentru realocarea resurselor si bugetului, reducerea costurilor, reducerea si modificarea timpului alocat lucrărilor.

Prin conectarea în timp real a întregii echipe – de la managerii de proiect la echipele de pe șantier, subcontractori și părțile interesate, utilizatorii PlanRadar își pot spori în mod considerabil eficiența și profitabilitatea în cadrul proceselor de construcție sau renovare. Astfel, printr-un singur click, utilizatorii au acces instant la jurnale de șantier, liste de verificare și inspecții, rapoarte si analize.

Fondată în anul 2013, Austria, PlanRadar digitalizează toate procesele zilnice și comunicarea în domeniul imobiliar și al construcțiilor, conectează toate părțile implicate în proiect și oferă acces în timp real la date valoroase ale proiectului, permițând echipelor să crească calitatea, să reducă costurile și să realizeze lucrările mai rapid. Disponibilă pe 65 de piețe din întreaga lume, PlanRadar este utilizată de peste 120.000 de profesioniști pentru a urmări, a se conecta și a rezolva probleme pe șantier și în afara acestuia. Prin digitalizarea fluxurilor de lucru, PlanRadar reduce frecvența erorilor, economisește timp pentru toate părțile implicate și permite creșteri enorme ale eficienței: clienții raportează economii de până la 7 ore de lucru pe săptămână.