Interviu cu Bogdan Vlădică, Fondator, Sarimed Ltd

Digitalizarea în domeniul medical se regăsește în toate segmentele lanțului de îngrijiri

Se vorbește tot mai des despre digitalizarea sistemului public de sănătate din România. Ce îmbunătățiri credeți că poate aduce digitalizarea în viața pacienților și a personalului medical?

Digitalizarea este tendința ultimilor  ani în domeniul medical, unde procesele intensive prezintă cerințe stricte de reglementare pentru prelucrare sigură în timp real, eliminarea birocrației, stocare și comunicare de big data și date video, cât și pentru controlul fluxului documentelor asociate acestor procese care recentrează pe pacient călătoria acestuia în spital. Digitalizarea în domeniul medical se regăsește în toate segmentele lanțului de îngrijiri: de la prevenție, la medicina primară, la medicina de spital și telemedicină, prescripția electronică, dosarul electronic al pacientului, robotică chirurgicală și diagnosticare, etc,, toate acestea fiind foarte importante, deoarece vin în beneficiul pacientului.

Serviciile digitalizate din sectorul medical pot oferi un prognostic îmbunătățit pacienților și pot contribui la sustenabilitatea sistemelor de sănătate, dacă sunt proiectate și implementate corect. În vederea digitalizării, sistemul medical trebuie să fie pregătit din punct de vedere educațional, financiar, dar și al actelor normative cu privire la serviciile digitalizate sau al monitorizării efectelor acestora. Avem nevoie de spitale care se sprijină pe procese optimizate și automatizate susținute de un pachet software customizat bazat pe o infrastructură hardware care are la bază echipamente IT&C interconectate – totul pentru îmbunătățirea procedurilor existente de îngrijire a pacientului și introducerea de noi capabilități. Digitalizarea sistemului de sănătate oferă metode noi pentru identificarea nevoilor populației și perfecționarea serviciilor de sănătate. Rezultatele digitalizării vor depinde de calitatea procesului și de implicarea părților interesate (cei care beneficiază de aceste servicii și cei care le oferă), precum și de cei care dezvoltă serviciile de digitalizare.

Ca și concluzie, digitalizarea are următoarele avantaje:

Sistem informatic clădit în jurul pacientului, care are rolul de a eficientiza calitatea serviciilor medicale, asigurând îmbunătățirea comunicării și a colaborării medicilor, fluidizarea datelor și a informațiilor medicale, precum și centralizarea acestora;

Accesul în timp real la datele pacienților;

Raportări automate în timp real;

Personalizarea tratamentelor pacienților în diverse afecțiuni;

Creșterea eficienței actului medical și a vitezei de intervenție prin eliminarea suportului de hârtie;

Îmbunătățirea măsurilor de prevenție a erorilor medicale;

Facilitarea schimbului de informații între cadrele medicale;

Managementul centralizat al consumului de servicii medicale;

Managementul centralizat al medicamentelor și investigațiilor paraclinice;

Managementul centralizat al gradului de ocupare a paturilor din spital;

Generarea de diverse rapoarte necesare (inclusiv cele necesare în cadrul activității de acreditare a spitalului).

Care sunt pașii/procedurile care trebuiesc îndeplinite pentru a putea demara construcția/extinderea/reabilitarea unei clădiri cu destinație medicală?

Practic avem o legislație în acest domeniu, după care ne putem ghida și anume HG 907 din 2016. Pentru fiecare etapă a unui proiect a unui spațiu cu destinație medicală (de la cel mai simplu la cel mai complex), există anumite etape și procese care trebuie urmate pentru a asigura un rezultat de succes. Proiectele pot varia în funcție de mărimea lor, numărul de părți interesate implicate, bugetul și data livrării. Indiferent de caz, pașii și procedurile care trebuiesc urmate sunt întotdeauna parte a unui  proces lung și solicitant. Vestea bună este că odată cu progresul continuu al soluțiilor digitale, gestionarea diferitelor faze ale dezvoltării de noi infrastructuri medicale se poate face acum mult mai ușor și cu o precizie mai mare. În plus, colectarea de date valoroase din domeniu poate juca un rol decisiv în îmbunătățirea și, în mod ideal, în standardizarea procesului de etapizare pentru proiectele viitoare. Țin să menționez un fapt real privind proiectele de infrastructură medicală care nu au la bază de cele mai multe ori o analiză clară a serviciilor medicale care fundamentează practic necesitatea dezvoltării de infrastuctură medicală nouă. Un proiect matur care să obțină finanțare are nevoie de o notă conceptuală, o temă de proiectare urmată de un studiu de prefezabilitate/fezabilitate foarte realist cu indicatori tehnico-economici clari. După ce avem acești pași îndepliniți se poate trece la următoarea etapă, extrem de importantă privind proiectarea, execuția și dotarea. Dacă ar fi să rezumăm schematic conform HG 907/2016 etapele sunt:

Cât durează realizarea unui corp nou de spital?

Dacă autoritatea contractantă dorește să facă proiectarea împreună cu execuția și dotarea, un corp nou de spital poate fi realizat în maxim 4 ani. Practic, prin această metodă beneficiarul final al infrastructuri va fi mereu în pas cu legislația, care se tot modifică de la an la an în ultima perioadă, astfel încât proiectantul și executantul să nu aducă costuri în plus prin revizuirea de exemplu a proiectului în cursul derulării, iar la final unitatea să fie dotată cu echipamente care sunt de ultimă generație. Clădirile ar trebui în toate proiectele noi să dispună de zone tampon, care în cazul unor pandemii, de exemplu, să dispună de spațiu suplimentar care să permită extinderea numărului de paturi pentru pacientul critic.

Care este echipa de experți pentru un proiect medical la cheie reușit?

În primul rând aș menționa arhitectul cu experiență similară în construcții de infrastructură medicală și aș puncta aici acest lucru, întrucât o clădire cu destinație medicală este una aparte, cu circuite diferite, cu intersecții de specialități complexe. Apoi urmează echipa de experți pentru structură și rezistență, fluide medicale, ventilație, circuite medicale, echipamente medicale, precum și o echipă de project manageri cu experiență în implementarea proiectului.

Cât de mult își pune amprenta robotizarea și digitalizarea în actul medical?

Noua infrastructură medicală trebuie să beneficieze de avansul tehnologic al secolului în care trăim, mai mult de atât, o clădire cu destinație medicală se face pentru câteva generații.

Clădirea trebuie să fie smart, să utilizeze surse de energie nepoluante, conceptul de clădire verde. Viitoarele spitale trebuie să beneficieze de un sistem de tip BMS (Building Management System – Sistem de management integrat al unei clădiri) care ne oferă control asupra costurilor de întreținere a clădirilor.

Echipamentele medicale din interior au ajuns să poată fi controlate de la distanță cu ajutorului tehnologieei 5G. În multe spitale din România întâlnim din ce în ce mai mult chirurgie robotică cu care se execută operații foarte complexe, cu un timp redus de spitalizare și o recuperare mult mai rapidă a pacientului.