duminică, ianuarie 17, 2021
Abonament 2021 ClubAntreprenor.ro

Concluziile dezbaterii „Cu cine reclădim și modernizăm România?”

Must Read

Cu ŠKODA călătoriți în siguranță și confort inclusiv în condiții de iarnă

Timp de decenii, automobilele au dispus doar de luneta încălzită ca mijloc de completare a încălzirii interiorului. Apoi au...

foodpanda România lansează pandamart, magazine proprii pentru cumparături rapide, din care livrarea se va face în maximum 30 de minute

foodpanda anunță lansarea pandamart, un concept de magazine proprii de la care utilizatorii foodpanda pot comanda direct din platformă,...

Bittnet Training lansează primele certificări cu Pearson VUE pentru proiectul internațional DevOps Artisan

Bittnet Training, furnizor de cursuri și certificări în dezvoltare software și operațiuni IT&C, anunță lansarea primelor trei certificări DevOps...

Club Antreprenor și Piața Presei au organizat în data de 26 noiembrie 2020 evenimentul “Cu cine reclădim și modernizăm România?

Conferința a fost împărțită în trei sesiuni: Sesiunea I: Marile investiții planificate în următorii ani, Moderator – Constantin Rudnițchi, Realizator, Radio France Internationale; Sesiunea a II-a: Energia – motorul economiei, Moderatori – Sorin Elisei, Director, Deloitte România și Ciprian Mailat, Managing Director, energyhub.ro; Sesiunea a III-a: Educație și antreprenoriat, Moderator – Bianca Grip, Fondator, GripADs.

Vă prezentăm mai jos concluziile acestei dezbateri, în ordinea vorbitorilor.

Tranziția de la cărbune la gaz nu este acceptată de UE

România nu are încă un plan concret pentru eficientizarea producerii de energie electrică și termică în cogenerare, iar varianta tranziției de la cărbune la gaz natural nu este agreată de Comisia Europeană, deși ar putea fi șansa României, a declarat Adrian Mariciuc, secretar de stat în Ministerul Fonfurilor Europene. ”Pe cogenerare, lucrurile nu sunt încă foarte bine structurate, în sensul în care de cele mai multe ori vorbim și despre o componentă de combustibili fosili, ori Green Deal și Pactul Ecologic European pun mare accent pe combustibilii verzi și alternativi. Nu avem încă o soluție pentru partea aceasta”, a afirmat Mariciuc. Secretarul de stat a adăugat că sunt câteva ”mari proiecte” din sectorul termoficării asupra cărora urmează să se ia o decizie, dar nu a nominalizat proiectele la care se referă. Totuși, reconversia unor termocentrale care acum ard cărbune pentru a genera energie electrică și termică în centrale pe gaz natural pare imposibilă, din cauza opoziției UE. ”Sunt mari proiecte, mai ales pe termoficare, asupra cărora urmează să luăm o decizie. Tranziția de la cărbune la gaz, deși ar putea fi soluția câștigătoare în România, la nivel UE nu e acceptată. Se dorește altceva cu gazul. Hidrogenul sau alți combustibili ar putea fi soluția. Încercăm să găsim cea mai bună soluție având în vedere și cel mai bun scenariu pentru România”, a mai spus Mariciuc.

România se poate urca în locomotiva UE

Ne aflăm într-un moment T0, în care România are șansa să se urce nu doar în tren, ci să se urce în locomotivă, să fie parte din grupul de state UE care elaborează și aplică politicile europene. Avem o reprezentare extraordinar de bună la Bruxelles, la nivelul Parlamentului European și a Comisiei Europene. Avem buni specialiști în țară. Vom avea patru ani de liniște politică, după urmatăarele alegeri, astfel vom putea să construim. Fără o administrație publică foarte bine pregătită, bine plătită și responsabilă nu putem face reformele necesare și dezvolta economia așa cum ne dorim”, a subliniat Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor Publice. Totodată, Anca Dragu a evidențiat faptul că este nevoie de o consiliere permanentă și reală între viitorul Executiv și mediul de afaceri.

Lucrările la marile proiecte de infrastructură au fost accelerate

CNAIR a avut în ultimele luni ca și obiectiv o accelerare a ritmului de execuție la principalele lucrări. Aș aminti aici progresul considerabil pentru tronsonul de autostradă Sebeș-Turda, Totodată, au fost demarate șantiere noi – un sector din Autostrada Transilvania, Târgu-Neamț -Ungheni, precum și primul segment din autostrada Sibiu –Pitești. Dorim o dezvoltare echilibrată a sectorului de autostrăzi, la nivel național. CNAIR a semnat protocoale de colaborare cu Universitățile Tehnice de Construcții. Sunt tot mai mulți absolvenți care doresc să se angajeze la CNAIR”, a evidențiat Cristina Amărăzeanu, Șef Departament, Departamentul obținere finanțări, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Autostrăzi în execuție / proiectare și execuție lucrări

http://www.cnadnr.ro/sites/default/files/AUTOSTRAZI%20IN%20EXECUTIE%20-%20PROIECTARE%20SI%20EXECUTIE%20LUCRARI.pdf

Avem nevoie de poli de competitivitate

 ”Trebuie să vorbim într-un mod unitar despre dezvoltarea în infrastructură. Investițiile în toate tipurile de infrastructură sunt esențiale, dar toate aceste intrastructuri trebuie fundamentate prin capacitatea umană și noile abilități digitale, altfel se va pune praful pe ele, cum s-a întâmplat în trecut”, a apreciat Dragoş Preda, secretar de stat pentru comunicaţii electronice în Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor. El a adăugat că este esențială și adaptarea cadrului juridic pentru dezvoltarea noilor infrastructuri și comunicații electronice, iar reducerea decalajelor între localități se va face prin conectivitate. ”Trebuie să începem că creăm poli de competitivitate, să ne alegem niște domenii clare”, a mai spus Preda.

România trebuie să investească mult mai mult în educație, în școlile profesionale

Continental are în România aproape 20.000 de angajați, din care o treime sunt ingineri și informaticieni în centrele de cercetare și dezvoltare. În perioada 1999-2019, Continental a investit circa 1,8 miliarde euro în activităţile din România, a specificat  Christian von Albrichsfeld, Head of Country, Continental Romania. România trebuie să investească mult mai mult în educație, în școlile profesionale, a menționat el.

Continental este inițiator și participant la reintroducerea sistemului dual de școală profesională la Colegiul Energetic Regele „Ferdinand I” din Timișoara încă din 2012, de la reînființarea claselor cu acest profil. De asemenea, compania a sprijinit în același fel Liceul Tehnologic „Simion Bărnuțiu“, din Carei, s-a implicat în dezvoltarea Școlii Profesionale Germane Kronstadt din Brașov și, de doi ani deja, susține învățământul profesional dual și în Sibiu unde, prin colaborarea cu Colegiul Tehnic „Independența”, a creat patru clase – una în 2018, două în 2019 și a patra în 2020, elevii acestora urmând a-și desfășura practica în cadrul locației.

Compania a pus bazele unor parteneriate de lungă durată cu universități din întreaga țară, printre care Universitatea Politehnica și Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Universitatea „Al. I. Cuza“ și Universitatea „Gh. Asachi“ din Iași, situate în orașele în care există locații Continental, precum și cu instituții de învățământ superior din întreaga țară. Spre exemplu, anul acesta, împreună cu universitățile partenere încep studii aprofundate pe Cybersecurity și Machine Learning, Cloud Computing sau Big Data Management. Peste 100 de angajați sunt implicați în susținerea de cursuri în laboratoare tehnice la universități din România. Temele abordate sunt diferite, ele vizează programare roboți, aplicarea conceptelor de programare în industria automotive, machine learning, Internet of Things, calcul toleranțe și analize, testare software, electronică etc. Aproximativ 1.000 de studenți au participat la stagii de internship în cadrul companiei în acest an, în locațiile Continental din România.

Pandemia a stimulat digitalizarea administrației, a mai spus Christian von Albrichsfeld.

Ștefan Vuza, Președinte, Chimcomplex – Industria chimică este printre premianți

„România importă anual aproape 8 miliarde de euro produse chimicale de la competitorii noștri din Occident. Au mai rămas 14 combinate de profil, din cele 74 câte activau în 1989. Avem știința de a face, avem materii prime, avem piață. Am văzut că și Romgazul și-a propus să chimizeze gazul. Este foarte bine. Ar trebui ca toți cei implicați să se așeze la masă și să gîndească o strategie. Avem o mare șansă de a revigora acest sector”, a afirmat Ștefan Vuza, Președinte, Chimcomplex.

Chimcomplex cuprinde trei platforme, cea de Onești, cea de la Olchim și cea de la Someș Dej. „Este folosită 20% din capacitate, fiind multe instalații, secții care sunt în conservare. Demarăm un amplu program de investiții pentru redeschiderea acestor capacități, aproximativ 200 de milioane de euro în următorii cinci ani. Avem nevoie de sprijinul bancherilor”, a precizat Ștefan Vuza.

România ar trebui să își stabilească o listă de industrii strategice în care să investească, iar industria chimică este una dintre acestea, a punctat Ștefan Vuza. ”Cred că a venit vremea ca România să fie mai incisivă și decidenții să stabilească zonele în care excelăm, unde suntem competitivi. Acum e mult mai bine să fim activi în mod real, să facem investiții în domeniile în care excelăm. Criza Covid face ca discuțiile de tip zgomot să înceteze și să ramână doar partiturile, simfoniile pe care împreună să le cântăm”, a apreciat președintele Chimcomplex. În opinia lui Vuza, 17 țări din blocul comunitar și-au dat seama de importanța industriei chimice, declarând-o industrie strategică. Ar fi timpul ca și România să realizeze acest lucru, mai ales că ”încă suntem în top ten în industria chimică, deși eram în top 3 înainte de 89”.

”Suntem în competiție cu fiecare țară aflată la 1000 de kilometri în jur. Industria chimică este printre premianți. Știu asta și dedicenții politici, dar este nevoie să dăm drumul la investiții. Investițiile sunt cele care lipsesc. Infrastructura va veni și ea cu timpul, la fel și oamenii calificați pentru munca în acest sector. E bine să ai o independență a materiilor prime, să le valorificăm în țară și să nu mai exportăm materiile prime. România are 17 Facultăți de Chimie, crează profesioniști în sector. Totodată, sunt mulți ingineri de profil care au plecat la lucru în străinătate care doresc să se întoarcă.”, a evidențiat Ștefan Vuza.

Ore de antreprenoriat în școli și licee

“Avem aproape 1.500 de angajați. A trebuit să ne reinventăm pentru a putea supraviețui. Este nevoie de o consultare profundă și un dialog direct între Guvern și mediul de afaceri, cu focus pe domeniile strategice care țin România în mișcare. Antreprenorii doresc predictibilitate. Trebuie să știm la ce să ne așteptăm. Și companiile mari au nevoie de sprijin pentru accesarea de fonduri. Împreună cu CONAF dorim să introducem ore de antreprenoriat în școli și licee. Avem nevoie de oameni pregătiți și specializați”, explicat, Loredana Apreutese, General Manager, International Alexander și Președinte CONAF, sucursala Arad.

Alstom este interesat de metroul din Cluj-Napoca

“Alstom este unul dintre liderii mondiali în infrastructură feroviară. Acum doi ani fost lansat primul tren cu combustibili pe bază de hidrogen. Suntem prezenți de 26 de ani în România și avem 11 proiecte mari în execuție sau mentenanță. În București facem mentenanța metroului de 16 ani. Ne intereresează foarte mult metroul din Cluj-Napoca. Facem export de inginerie. Avem peste 500 de angajați. Iar anul viitor dorim să ajungem la 1.000 de angajați. Preluăm și structura Bombardier. Degeaba investim miliarde de euro în proiecte mari dacă nu se investește și în mentenanța, în întreținerea acelor lucrări de infrastructură”, a declarat Gabriel Stanciu, General Manager, Alstom Romania, Bulgaria și Republica Moldova.

Este nevoie de un Program național de susținere a transportului feroviar

“Este nevoie de un Program național de susținere a transportului feroviar. Uniunea Europeană își dorește creșterea traficului de mărfuri prin transportul feroviar, mult mai puțin poluant decât cel rutier. România trebuie să își dubleze cantitățile transportate pe căile ferate. România are nevoie de modernizarea infrastructurii feroviare și de construcția unor centre logistice multinodale. Este nevoie de elaborarea unui Program național de susținere a transportului feroviar, cu aceent pe investiții și pe simplificarea legislație”, a spus Sorin Chinde, Vicepreședinte, Grampet Group. Acesta a adăugat că platforma RAFO va fi transformată într-un centru logistic modern.

Mesajul ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil-Daniel Popescu

Mulțumesc pentru invitația la conferința care îți pune cu adevărat o temă de gândire: Cum și cu cine vom reconstrui România?

Bună întrebare, dar răspunsul se găsește printre noi. Noi, antreprenorii din România, noi, industria românească, trebuie să reconstruim România împreună și astăzi aș vrea să vă vorbesc despre sectorul energetic, despre investițiile pe care noi, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, vrem să le facem în sistemul energetic.

Am început anul acesta cu ajutorul de salvare pentru Complexul Energetic Oltenia, 1,2 miliarde de lei, și l-am transformat în ajutor de restructurare. Am aprobat în Guvern programul de restructurare, vorbim  practic de 1,3 miliarde de euro pe o perioadă de patru ani de zile. Un ajutor de restructurare care așteptăm să fie aprobat de Comisia Europeana și acolo, la Complexul Energetic Oltenia, dintr-un operator, dintr-un jucător eminamente care produce energie electrică doar pe cărbuni,  o să facem un mix energetic cărbune-gaz-energie regenerabilă.

La fel o să facem și la Complexul Energetic Hunedoara. Acolo ne vom folosi de Ordonanța 60, care ne permite să scoatem activele funcționale energetice în contul datoriilor la stat și o parte din ele o să le trecem pe gaz natural. La Paroșeni, împreună cu cele patru mine, avem posibilitatea să facem și o microhidrocentrală. Există un baraj la Mintia care va fi  singura fără exploatare minieră. Mintia se va duce către administrația locală. Eu sper într-o asociație de dezvoltare intracomunitară între Consiliul Județean Hunedoara și Primăria Deva.

Vorbim de Pactul Verde European, vorbim de Green Deal și acolo trebuie să vorbim de investiții mari în energie regenerabilă. Vorbim de zona eoliană din Marea Neagră, vorbim de ferme offshore, Hidroelectrica are în plan un program pilot de construcție a unei ferme eoliene offshore în Marea Neagră.

De asemenea, am dat drumul, dacă ați observat, la un val de proiecte orientativ pe Fondul de Modernizare. Sunt până acum 560 de proiecte din diverse tehnologii, vorbim de gaze naturale, energie pe bază de gaze naturale, vorbim de reabilitări de rețele termice, vorbim de energie regenerabilă, vorbim de hidrogen.

Și dacă vorbim de un concept integrat, aș vrea să vă spun despre investiția pe care Romgaz o va face la Drobeta Turnu Severin pe amplasamentul  termocentralei de la Halânga, termocentrala care a fost în faliment, care a fost închisă. Funcționa pe bază de cărbune, iar acolo, în doi ani de zile, se va construi  o centrală de producere a energiei electrice pe bază de gaze naturale, un parc fotovoltaic de 50 MW,  cu o unitate de producere a hidrogenului. În total, 200 MW de  gaz, regenerabil și hidrogen. Pe ansamblu,  o reducere a emisiilor de CO2, un proiect pilot, un proiect drag mie, atât din punct de vedere tehnologic, cât și datorită faptului că se află în localitatea mea natală, Drobeta – Turnu Severin. Un proiect pe care vrem să-l replicăm.

Romgaz este implicat în proiecte de investiții la Mintia și la Galați. Hidroelectrica are foarte multe proiecte de investiții în energie regenerabilă și în special în zona hidro și eolian, dar se va duce și în zona solară. Vorbim despre cereri de investiții, de investitori  care au solicitat la minister discuții cu privire la instalarea de capacitate de producere a energiei fotovoltaice.

Ne dorim, de asemenea, să extindem rețeaua de transport a gazelor naturale în toată țara, în așa fel încât, pe baza acestei extinderi, rețeaua de distribuție a gazelor să crească foarte mult.

Avem planul de investiții în acest sens, avem un buget de investiții în acest sens, avem 1 miliard de euro în următorul exercițiu financiar pentru extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, în așa fel încât gazul românesc să ajungă în  casele românilor.

Și, când vorbim de gaze naturale, nu putem să evităm subiectul gazelor offshore din Marea Neagră. Anul viitor Black Sea Oil&Gas va scoate prima moleculă de gaz din Marea Neagră, dar ne uităm și la zăcământul Neptun Deep, un zăcământ foarte bogat, unde Romgaz, în momentul de față, a luat  decizia, în Consiliul de Administrație, de a negocia direct cu Exxon și a cumpăra întreaga participație a Exxon și împreună cu OMV Petrom să facă o operare comună și sper ca după data de 6 decembrie să avem un Parlament unde să putem  obține o mare majoritate de modificare a Legii offshore.

Îmi doresc să avem decizia de investiție a consorțiului Romgaz-OMV Petrom de data aceasta pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Sunt foarte multe lucruri pe care le-am putea spune despre investițiile în energie.

Așa cum spun eu, energia este coloana vertebrală a oricărei economii. Nu putem funcționa fără energie și trebuie să avem grijă de energia țării. Este un element de securitate națională și eu asta am făcut și asta voi face în continuare.

Este nevoie să fie recâștigată încrederea investitorilor

România nu a avut niciodată la dispoziție atâția bani pentru investiții în sectorul energetic, însă este nevoie să fie recâștigată și încrederea investitorilor, care de multe ori a fost pierdută din cauza reglementărilor și a legislației contradictorii, a declarat Niculae Havrileț, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. ”Energia este un element foarte important atunci când vorbim de reclădirea unei economii. Cu cât vom avea mai multă, cu atât vom putea reclădi mai repede economia României. Nicicând nu au fost așa de mulți bani pentru dezvoltarea sectorului energetic. (…) Din păcate, trebuie să reclădim și interesul investitorilor, pentru că acest interes în anumite zone a fost afectat”, a afirmat Havrileț. Potrivit acestuia, sectorul energetic este pregătit pentru transformarea profundă implicată de Pactul Verde European, iar primele transformări vor fi renunțarea la cărbune și înlocuirea acestuia  cu gaze naturale, construirea unor parcuri fotovoltaice cu capacități mari și investiții în turbine eoliene off-shore în Marea Neagră.

”Sectorul energetic a dus România la statutul de piață emergentă, care este autostrada pentru atragerea de alte fonduri și investiții ieftine de care avem nevoie. Sectorul energetic poate aduce România la statutul de țară dezvoltată, în care contează tehnologiile noi. Sectorul energetic este pregătit pentru așa ceva”, a confirmat Havrileț.

Primul obiectiv este trecerea de pe cărbune pe gaz natural, deși în acest sector România a pierdut foarte mult timp prin faptul că nu a reușit să elaboreze o legislație care să permită extracția gazelor din Marea Neagră. Tranziția termocentralelor pe gaze naturale ar urma să se realizeze în doi ani, mai ales că există mai multe proiecte în aces sens, precum la Mintia, Iernut, Craiova, Borzești și Fântânele. ”Văd acest tip de investiții puse în aplicare foarte repede”, a adăugat Havrileț. În faza a doua, se profilează dezvoltarea multor centrale fotovoltaicele, deja fiind anunțate circa 700 de proiecte, dintre care unele cu capacități mari, de până la 700 MW instalați. Totodată, Havrileț se așteaptă la un interes ridicat din partea investitorilor și pentru centrale eoliene offhsore în Marea Neagră, însă astfel de proiecte ar putea să depindă și de dezvoltarea rețelelor de transport al energiei din sud-estul României, zonă în care este concentrată o parte însemnată din producția națională de electricitate.

Corneliu Bodea, Președinte, Centrul Român al Energiei – Trebuie să trecem la etapa de execuție

Corneliu Bodea, Președinte, Centrul Român al Energiei a subliniat că sectorul energetic nu poate face față valului imens de investiții care se anunță în sector. Există planuri foarte ambițioase, peste 22 miliarde de euro până în 2030, potrivit Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice. Sunt alte planuri care vin în completare – Fondul de Modernizare, etc. “Cu cine vom face aceste lucrări? Avem mai puțin de 10 companii de execuție care trec de 500-600 de angajați – muncitori, constructori, specialiști, electricieni, etc, care să realizeze proiectele în sectorul energiei electrice și al gazelor naturale. Toate au expunere la credit extrem de mare, iar profitabilitatea majorității lor s-a erodat, în ultimii ani. Există totodată o capacitate destul de redusă de ceea ce se cheamă Project Management. Avem câteva exemple bune și aici aș menționa Transgaz, proiectul BRUA, finalizat înainte de termen, coordonând mii de angajați”, a subliniat Corneliu Bodea.  Acesta a apreciat că trebuie să trecem de la etapa de planificare și de discuție, la etapa de execuție. “Planurile de pe hârtie să se transforme în planuri concrete. Ar trebui să existe un support, poate prin intermediul unor garanții de stat, poate printr-o altă metodă, care să ajute la capitalizarea companiilor și la degrevarea angajamentelor bancare a acestor compani care furnizează construcții, echipamente, servicii etc.Antreprenorii români și cei străini prezenți în Roomânia pot fi sprijiniți pentru a avea acces la aceste lucrări. Dacă nu vom ridica această capacitate de lucru autohtonă, nu vom reuși să realizăm proiectele, să construim și să cheltuim aceste zeci de miliarde de euro. Vom avea bani, vom avea proiecte, dar nu vom putea merge mai departe dacă nu vom avea capacitatea de lucru. Chiar dacă vor veni antreprenori globali, ei vor avea nevoie de forță locală, calificată, de companii și parteneri locali. Sunt proiecte sofisticate, care durează minim 3-4 ani. Doar perioada de licitații și contestații poate dura un an”, a explicat Corneliu Bodea.

Adrian Volintiru, CEO, Romgaz –  Avem planificate investiții de 4 miliarde de euro

“În prima parte anului viitor vom lansa toate licitațiile pentru proiectul de la Mintia (termocentrală nouă pe gaze-nr.). Am demarat proiectul Halânga. Sperăm ca anul viitor vom avea și Ienut și Halânga în producție. Cadrul legislativ ne poate ajuta sau ne poate bloca. Gazul este viitorul cărbune. Există multe proiecte de centrale noi pe gaz, pe fosta platformă IMGB, sunt investitori la Cluj și la Satu-Mare. Romgaz are planificate investiții de 4 miliarde de euro. Am stabilit sursele de finanțare. Trebuie să ținem cont că Romgaz își va dubla veniturile anuale până în 2026-2027. Vom ajunge la 11,5 miliarde de lei cifra de afaceri”, a arătat Adrian Volintiru, CEO, Romgaz.

Retehnologizarea U1 va dura doi ani și costă 1,2-1,5 miliarde de euro

 “În 31 decembrie 2026 Unitatea 1 de la Cernavodă va fi oprită. Timp de doi ani se vor realiza lucrări de retehnologizare. Costul total va fi de 1,2-1,5 miliarde de euro. Construcția Unităților 3 și 4 este în prezent la nivelul unui acord politic”, a precizat Teodor Chirică, Președintele Consiliului de Administrație, Nuclearelectrica. Acesta a menționat că Nuclearelectrica are în derulare și un proiect de extragere a tritiului, care va reduce și mai mult emisiile generate de unitățile nucleare, emisii aflate, de altfel, ”sub norma legală admisă”. ”Este un poiect de 180-200 milioane euro, și beneficiază și de o finanțare din partea BERD”, a mai spus Teodor Chirică.

Reactoarele 3 și 4 ale centralei nucleare din Cernavodă, ar fi, în cazul în care s-ar și construi, ultimele unități nucleare de mare putere care se vor construi în România și probabil și în Europa, având în vedere că în prezent accentul se pune pe unități modulare, mai mici și mai flexibile, a anunțat Teodor Chirică. ”Având în vedere și evoluțiile tehnologice și problemele de flexibilitate după 2030-2035, este dificil de văzut în Europa noi centrale nucleare de mare capacitate. În opinia noastra, unitățile 3 și 4 vor fi ultimele reactoare mari de la noi, accentul este pe reactoarele mici modulare. (…) Nu văd o centrală de 1000 sau de 1600 MW după 2035”, a declarat Teodor Chirică.

CEZ Romania va investi 50 de milioane de euro din fonduri europene  în sisteme și în rețeaua de distribuție

Atragerea fondurilor europene pentru investiții în dezvoltarea rețelelor de distribuție a energiei electrice și gazelor este soluția câștigătoare, atât pentru CEZ, cât și pentru clienții săi finali, mai ales în contextul transformărilor care au loc în sistemul energetic european, a declarat Ondrej Safar, CEO, CEZ România. Va trebui să investim semnificativ în sisteme și în rețea și să fim aceia care să încurajeze clienții, trebuie să îi ajutăm să treacă în această nouă etapă. Dar este foarte important pentru noi să reușim să dezvoltăm sistemele noastre într-o manieră accesibilă din punct de vedere financiar pentru clienți. Avem deja 50 milioane de euro alocate sau în proces de alocare din fonduri europene pentru proiectele de investiții. Fondurile europene sunt o soluție câștigătoare și pentru noi, și pentru clientul final”, a sfirmat Safar. El e adăgat că grupul CEZ în România și-a continuat investițiile și în perioada de carantină impusă de autorități în acest an, ca reacție la criza santitară produsă de Covid-19. Una dintre cele mai importante investiții, cu impact major în factura clientului final, a fost trecerea la sistemele inteligente de citire a consumului de electricitate, dar vor urma și altele, mai ales în digitalizare și în pregătirea angajaților să folosească noile sisteme.

”Prioritar este să pregătim compania pentru implementarea acestor proiecte și fonduri, de aceea investim mult în digitalizarea companiilor și trebuie să pregătim și angajații să învețe să opereze noile sisteme. În condițiile în care clientul nu va mai fi unul convențional, noi vom deveni mai degrabă furnizori de servicii și va trebui să devenim partenerul clienților care trec prin această tranziție dinspre consumator spre prosumator. Noi încercăm să ne asigurăm că aducem soluții fezabile din punct de vedere economic”, a spus Safar. Dacă până acum clienții distribuitorilor și furnizorilor de energie electrică au un rol pasiv, de acum încolo, odată ce numărul prosumatorilor va crește, ei vor deveni clienți activi, situație care presupune și o readaptare a companiilor energetice la noile condiții din piață. ”Credem că în viitorul apropiat vom vedea o creștere masivă a numărului de prosumatori, iar ei vor deveni o parte foarte importantă a sectorului energetic. Compania noastră de distribuție trebuie să fie foarte bine pregătită pentru această etapă. Dacă până acum energia mergea într-un singur sens, acum va fi bidirecțională, și dinspre consumator către transportator și producător”, a mai spus Safar.

Electrica – cel mai important investitor în infrastructura de distribuție a energiei electrice din România

“Electrica este într-un amplu proces de reorganizare (fuziunea distribuțiilor din cadrul grupului). Am reușit să accelerăm proiectele majore de transformare planificate la nivelul întregului Grup, pe toate direcțiile principale de business: distribuție, furnizare și servicii. Pe lângă optimizarea internă și eficientizarea costurilor, am devenit cel mai important investitor în infrastructura de distribuție a energiei electrice din România și am continuat dezvoltarea portofoliului de business atât pe aria de furnizare, cât și pe cea de servicii, inclusiv prin extinderea pe zona de producție din surse regenerabile”, a precizat Corina Popescu, CEO, Electrica.  Aceasta a apreciat că în următorii 5-10 ani vom asista la investiții masive în sectorul de producție a energiei electrice. Electrica are în plan un program de investiţii de 2,8 miliarde de lei în intervalul 2019-2023, a menționat Corina Popescu.

În România BRUA trece prin 10 județe și 82 de UAT-uri

 Transgaz a finalizat segmentul său din BRUA (gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Trece prin 10 județe și 82 de UAT-uri. România și-a făcut datoria. BRUA nu este o autostradă fără descărcări. Consumul României va crește cu peste 4 miliarde de metri cubi  / an. Există cereri de racordare la rețeaua de gaz din partea UAT-urilor prin care trece BRUA”, a declarat Ion Sterian, Director General, Transgaz.

Prin finalizarea primei faze a Proiectului BRUA, proiect inclus pe lista actualizată a proiectelor de interes comun ale Uniunii Europene, Transgaz și-a îndeplinit misiunea de a crește și dezvolta nivelul de securitate energetică a României, și-a îndeplinit obligațiile față de Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea nivelului de interconectarea României. Interconectorul BRUA reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea Sistemului Național de Transport gaze naturale. Odată cu punerea lui în funcțiune, România se conectează la culoarele regionale de transport și va putea să-și asigure aprovizionarea cu gaze naturale din noi surse, ceea ce va satisface într-o măsură mai mare cererea existentă pe piața internă și va conduce la un nivel mai ridicat de predictibilitate și securitate energetică pentru consumatorul român. În același timp, BRUA va însemna și o cale de acces la piețele europene pentru viitoarea producție de gaze naturale extrasede România din Marea Neagră.

Facilități pentru firmele care susțin învățământul dual

“Noi trebuie clar să dezvoltăm învățământul tehnic și tehnologic, dar cu precădere învățământul dual. Cred că trebuie facilități clare pentru firmele care susțin astfel de programe și trebuie o schimbare de percepție, poate chiar asta este cel mai important, pentru că el acum este văzut ca un învățământ de mâna a doua. Nu vom atrage forțe tinere și gata să intre în acest tip de învățământ care ne oferă o meserie. Deci un învățământ pentru meseriași”, a evidențiat Sorin Costreie, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului și Prorector al Universității din București. În opinia acestuia, dezvoltarea unui nou program educațional ne ia cel puțin 4- 5 ani. “Atunci vom avea primii absolvenți. Trebuie o centrare pe flexibilitate curriculară și mai ales pe competențe. Nu este atât de important ce îi învățăm pentru că în cazul conținutului ei pot să învețe în funcție de contextul respectiv, de firma care îi angajează. Competențele se dobândesc mult mai greu și vorbesc aici de gândire critică, de lucru în echipă, de antreprenoriat etc. Noi în educație a trebuit să trecem într-un regim forțat și brusc într-un regim online și a fost un efort heirupist, care pe alocuri ne-a depășit, nu ne programasem așa ceva și nu aveam capacitatea de a face așa ceva. Când vorbim de capacitate, vorbim de infrastructură. Rolul educației este de a dobândi competențe digitale. Profesorii noștri ar trebui să aibă aceste competențe și trebuie să dezvoltăm programe prin care ei ar trebui să fie învățați să fie buni în acest domeniu și să dea mai departe “virusul” digitalizării. O Românie dezvoltată este o Românie educată. România educată este o Românie digitalizată”, a mai spus Sorin Costreie.

Ștefan-Radu Oprea, Senator și fost ministru al IMM-urilor – Calitatea vieții depinde de calitatea antreprenorilor

“Ca ministru, am discutat foarte mult cu antreprenorii din România și pot să vă spun că anul 2019 a fost cel mai bun an al oamenilor de afaceri. Deficitul de forță de muncă era una dintre preocupările lor. Învățământul dual era una dintre soluții și au fost luate măsuri pe exemplele de bună practică din Germania și din Austria. Împreună am dezvoltat parteneriate în acest sens”, a amintit Ștefan-Radu Oprea, Senator și fost ministru al IMM-urilor.

“Digitalizarea ne oferă multe avantaje, avem competitivitate în România pentru că la ora actuală 6 % din PIB este produs către IT-isti. Calitatea vieții depinde de calitatea antreprenorilor. Aceștia trebuie să fie foarte bine pregătiți, să fie competitivi. Depinde foarte mult de educația acestora. Este nevoie de o implicare mai mare a liceelor, a universităților, a clusterelor pentru dezvoltarea pieței muncii. Tinerii antreprenorii au nevoie de povești de success. Îi invit pe antreprenorii de succes să își facă publice poveștile lor, cum au reușit, să scrie cărți despre afacerile lor”, a mai spus Ștefan-Radu Oprea.

Sorin Cîmpeanu, Președinte, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților – Este nevoie de infrastructură și de cadre didactice competente

 ”Avem mari probleme cu învățământul profesional. Învățământul profesional va fi o alternativă viabilă atunci când va fi opțiune și pentru copiii tăi, nu doar ai altora. E o doză de ipocrizie în sistem. Asta e problema. Este nevoie de infrastructură și de cadre didactice competente. Am tranformat învățământul profesional într-o rută a eșecului”, a declarat Sorin Cîmpeanu, președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camea Deputaților. Cîmpeanu, fost ministru al Educației, a adăugat că sistemul de învățământ trebuie să se centreze pe elev, iar orele de practică din școli și universități trebuie să crească, pentru că în prezent sunt prea puține. ”În învățământul profesional nu au mai fost organizate concursuri de titularizare de foarte mult timp. Orele de practică din programele universitare sunt prea puține în comparație cu nevoia. Ceva trebuie făcut pentru a apropia lumea academică de lumea reală. Ne trebuie un învățământ mai puternic centrat pe elev sau pe student. Pentru a forma clase duale, nu poți s-o faci cu doi angajatori care fiecare vrea câte un absolvent. Nu e fezabil. Acolo unde există agent economic, el trebuie să își dorească să intre în parteneriat cu școala. Așa se poate dezvolta învățământul dual. Acolo unde firmele nu există sau nu își doresc asocierea cu școala, învățămîntul dual devine responsabilitatea statului”, a mai spus Cîmpeanu.

Dacă cineva își imaginează că educația va fi reluată imediat ce criza sanitară se va încheia, se înșeală amarnic, consideră Sorin Cîmpeanu. “După ce se va încheia Pandemia, lumea va arăta altfel, școala va arăta altfel, economia va arăta altfel. Se va merge mai mult către școală, se va merge mai mult către muncă. Depinde de noi dacă avem înțelepciunea să aducem telemunca unde este nevoie. Învățământul dual este cea mai bună formă de învățare din învățământul profesional. Programul de guvernare al PNL prevede că peste 4 ani 30% din programele de învățare să fie organizate în sistem dual”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

“Chiar astăzi s-a lansat un program care va finanța 18 campusuri care pot fi aranjate fie în jurul școlii, fie în jurul firmei. Există finanțare prin PNDR pentru campusuri dedicate învățământului profesional. Există de asemenea o finanțare pentru 20 de centre de competitivitate în domeniul educației tehnologice. Dacă nu vom avea determinarea să înțelegem cu toții sistemul  de educație, vom fi sub val în întregul mediu socio-economic românesc. Vom plăti cu toții acest lucru!”,  avertizat Sorin Cîmpeanu.

Investițiile Bosch în învățământul dual

“Am fost dintre cei care au avut această inițiativă și încurajăm învățământul dual. Compania a investit 6 milioane de euro, în 2018, în centrul de training în care se desfășoară sistemul de școală duală. Susținem financiar acest program cu o sumă de 500.000 de euro anual. Este un efort și o provocare, dar rezultatele sunt foarte  bune. Am adus traineri foarte buni, care folosesc cele mai moderne tehnici de învățare. Elevii sunt activi, nu doar receptori pasivi”, a specificat Antoneta State, Manager de proiect și coordonator al proiectelor în parteneriat cu mediul academic, fabrica Bosch Cluj.

“Avem nevoie de oameni cu experiență practică și să lucreze, să sprijine elevii, viitorii angajați. Avem program de școală duală pentru elevi, derulam un parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, avem proiecte de practică și am accesat finanțări europene pentru doctoranzi și sprijin pentru dezvoltarea de planuri de afaceri. Zona de digitalizare a funcționat cu provocările ei și cu foarte multe oportunități pe care le-a adus, inclusiv în proiectul de practică. Ne-am adaptat din mers. Toate acestea sunt niște provocări în era digitalizării care ne aduce și oportunități. Prin digitalizare și online am dus mai departe parteneriate. Am avut și proiecte întârziate dar am reușit să facem destul de multe lucruri în online și ne-am mișcat mai repede”, a mai spus Antoneta State.

FAN Courier a angajat 500 de oameni în acest an de criză

“Avem si noi probleme legate de forța de muncă. Am încercat și noi să facem o școală duală. Cel mai mare inamic în acel moment au fost părinții copiilor. Înainte de a deschide această școală, am mers la liceul de Poștă din București și i-am rugat atât pe părinți cât și pe copii să facă o practică în compania noastră. În acel liceu nu exista nicio curriculă legată de curierat. Din 200 de elevi pe care i-am avut în prima serie, doar 3 au terminat și au devenit curierii noștri”, a precizat Felix Pătrășcanu, Cofondator FAN Courier.

“Această perioadă de Pandemie a fost una fastă pentru noi. Ne propusesem o creștere de 10-15%. Am ajuns la o creștere de peste 30%. Am avut și noroc. Foarte mulți români s-au întors acasă, din Italia, Spania, Germania etc. Unii dintre ei s-au angajat la noi. De la începutul anului am angajat 500 de oameni”, a menționat Felix Pătrășcanu.

Nicoleta Munteanu, Vicepreședinte, CONAF – Învățământul este decuplat de la piața muncii

 “Învățământul este decuplat de la piața muncii. Nu putem să fim o țară de juriști și de economiști”, a apreciat Nicoleta Munteanu, Vicepreședinte, CONAF (Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin). Ea a amintit că la inițiativa CONAF în 2019 s-a semnat acordul pentru educație antreprenorială.

 “Predicțiile arată că peste 65 % dintre copiii care încep acum școala primară vor profesa în meserii inexistente în momentul de față. Experții în domeniul educației arată că până în anul 2027, profesorii vor fi înlocuiți de către roboți. De ce? Pentru că aceștia sunt capabili să rezolve toate problemele din educație. Ei nu se îmbolnăvesc, nu obosesc, nu se stresează, nu au nevoie de zile libere, nu întârzie niciodată la locul de muncă, deci ei vin la pachet cu o serie de avantaje. Sincer, eu nu cred că roboții de astăzi au empatia și abilitatea de a inspira copiii, lucrul pe care-l fac profesorii acum, chiar și în școala online. Eu sunt sigură că până în anul 2027, inteligența artificială va deveni un instrument de lucru al cadrelor didactice, pentru că este pregătită să preia toate sarcinile administrative și de rutină ale profesorilor noștri. Toate abilitățile de digitalizare vor fi cele care vor face diferența”, a subliniat Nicoleta Munteanu.

“Cercetările sugerează că tehnologia este pregătită să automatizeze o mare parte din locurile de muncă din întreaga lume, dezechilibrând economia prin apariția milioanelor de șomeri. Chiar anul trecut, în cadrul conferinței Pactul pentru Muncă de la Iași, am vorbit despre impactul digitalizării și al automatizării, atât al ocupațiilor profesionale și cu un nivel scăzut de calificare în sfera producției, serviciilor, comerț cu amănuntul. Perspectivele nu sunt îmbucurătoare, predicțiile arată că noile tehnologii vor duce la dispariția a milioane de locuri de muncă, vor pieri multe profesii, multe meserii. Ce vor face copiii noștrii care vor fi în situația în care ar trebui să se reorienteze către meserii inteligente pentru a putea face față viitorului? Soluția de durată este educația în general, și educația antreprenorială, în special”, a conchis Nicoleta Munteanu.

Daniela Șerban, Președinte, ARIR – Educația financiara este vitală

“Este mai mult ca sigur că trebuie să mergem pe competențe și pe educație financiară. Până să devenim antreprenori, ar trebui să știm ce înseamnă un buget, ce facem cu banii noștri, cum ne pregătim pentru pensie. Mai avem de lucru să punem țara pe o traiectorie de lucru durabilă. Educația financiară este importantă chiar și la adulți. Indiferent de situație ar trebui să avem un buget de urgență, care să acopere între 3 și 6 luni de cheltuieli, în caz că avem nevoie. Doar 20% dintre pensii sunt de peste 2.500 de lei”, a arătat Daniela Șerban, Președinte, ARIR (Asociaţia pentru Relaţii cu Investitorii la Bursă din România).

Partenerii conferinței

Parteneri principali: CEZ; Nuclearelectrica

Parteneri: Qfort, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Grampet Group, Chimcomplex, Bosch Romania, Continental Romania, International Alexander, Doraly, Apa Kangen, GripADs

Parteneri media: Agerpres, Focus Energetic, E-nergia, InvestEnergy, Energy Center, Informateca, Pedacoteca, Top Antreprenori, Energyhub, Wavenews

Galeria foto, la link-ul de mai jos:

https://www.piatapresei.ro/2020/11/dezbatere-cu-cine-recladim-si-modernizam-romania/?fbclid=IwAR38hUOFw8O2uYHQsLDks8cJK3wUUsRXnc6v9tQwuyVDul8s7CQGN6uuu1s

Înregistrarea evenimentului poate fi văzută aici:

https://www.youtube.com/watch?v=drOhdXRL7x4

- Advertisement -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -

Latest News

Cu ŠKODA călătoriți în siguranță și confort inclusiv în condiții de iarnă

Timp de decenii, automobilele au dispus doar de luneta încălzită ca mijloc de completare a încălzirii interiorului. Apoi au...

foodpanda România lansează pandamart, magazine proprii pentru cumparături rapide, din care livrarea se va face în maximum 30 de minute

foodpanda anunță lansarea pandamart, un concept de magazine proprii de la care utilizatorii foodpanda pot comanda direct din platformă, cu livrare în maximum 30...

Bittnet Training lansează primele certificări cu Pearson VUE pentru proiectul internațional DevOps Artisan

Bittnet Training, furnizor de cursuri și certificări în dezvoltare software și operațiuni IT&C, anunță lansarea primelor trei certificări DevOps Artisan și semnarea unui acord...

Radu și Asociații SPRL a asistat Electrica în procesul de fuziune a celor trei societăți de distribuție din cadrul grupului

Radu și Asociații SPRL a oferit asistență juridică grupului Electrica privind procesul de fuziune prin care Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Transilvania Nord...

Cristiana Belodan, noul Strategy & Transformation Director al Oxygen

Cristiana Belodan, unul dintre executivii de top din industria de advertising și publicitate din Romania, se alătură agenției Oxygen din poziția de Strategy &...
- Advertisement -

Mai multe articole ca acesta

- Advertisement -