Turismul românesc în 2025: între provocări și incertitudini

Anul 2025 s-a dovedit dificil pentru turismul românesc. În primele opt luni, industria HoReCa a înregistrat o scădere vizibilă, iar perspectivele pentru anul următor sunt marcate de incertitudini. Reducerea voucherelor de vacanță, majorarea TVA, scăderea puterii de cumpărare și lipsa unei strategii coerente de promovare sunt doar câteva dintre cauzele care au afectat turismul intern. Prezentul material a fost elaborat de Adi Voican, vicepreședinte ANAT, și CEO al Bibi Touroperator.

Datele care conturează realitatea:

Conform Institutului Național de Statistică, în perioada ianuarie–august 2025:

• Sosirile în structurile de cazare au fost de 9.676,8 mii persoane, în scădere cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Turiștii români au reprezentat 82,7% din total, iar cei străini doar 17,3%.
• Numărul înnoptărilor a scăzut cu 1%, atingând 21.114,5 mii, din care turiștii români au cumulat 83,7%.
• În timp ce sosirile turiștilor români continuă un trend descendent (-2,9%), incoming-ul a înregistrat o creștere de 5%, semn că România rămâne atractivă pentru vizitatorii străini, dar nu reușește să își stimuleze propriul turism intern.

Aceste cifre conturează o imagine clară: România nu reușește să valorifice pe deplin potențialul turistic. Factorii economici, politici și structurali au creat un context dificil, iar efectele se văd atât în hoteluri și pensiuni, cât și în turismul de litoral, montan sau balnear.

Cauzele scăderii turismului intern:

1. Reducerea și subfinanțarea voucherelor de vacanță

Voucherele de vacanță reprezintă unul dintre cele mai eficiente instrumente de stimulare a turismului intern și de fiscalizare a HoReCa. Fiecare leu cheltuit prin acest mecanism generează în lanț aproximativ 3,39 lei în PIB, contribuind la comerț, transport, servicii și venituri bugetare.

În primele nouă luni ale anului 2025, s-au emis cu aproape 70% mai puține vouchere de vacanță decât în 2024, iar decontările au scăzut cu 31%. În septembrie, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, numărul tichetelor emise a scăzut cu 85%, iar cel al decontărilor cu 39%.

Această reducere afectează nu doar operatorii din HoReCa, ci și turismul rural sau stațiunile de interes național, unde voucherele reprezintă pentru mulți angajați din mediul public, prima șansă reală la o vacanță. Eliminarea sau diminuarea acestui mecanism ar însemna scăderea numărului de vacanțe interne și o orientare a turiștilor către destinații externe, cu pierderi valutare semnificative.

2. TVA și incoerență fiscală:

Majorarea TVA la 11% în plin sezon estival a generat tensiuni și pierderi în industria ospitalității. Segmentul incoming a fost afectat direct, deoarece tarifele contractate anterior nu au putut fi modificate. Mai mult, hotelurile aplică TVA de 11%, în timp ce agențiile de turism au TVA de 21%, ceea ce creează o anomalie greu de înțeles pentru industrie și complică activitatea operatorilor.

Într-un sector cu risc mare de evaziune, taxe mari nu înseamnă venituri suplimentare la buget, ci risc de faliment sau trecerea unor afaceri în zona gri. România, deja suprataxată comparativ cu alte state din regiune, riscă prin majorări viitoare de TVA să-și reducă atractivitatea ca destinație internă.

3. Lipsa promovării și strategia de incoming:

România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește atragerea turiștilor străini: doar 2,5 milioane în 2024. Bugetul anual pentru promovare turistică este sub 2 milioane euro, comparabil cu bugetul unei agenții touroperatoare. Lipsa participării la târguri internaționale și absența unei strategii coerente limitează vizibilitatea țării și capacitatea de a valorifica potențialul turistic.

Fără un brand național clar, bazat pe autenticitate culturală, sustenabilitate și experiențe locale memorabile, România pierde competitivitate față de Ungaria, Bulgaria, Croația sau Polonia, de exemplu, care alocă anual între 10 și 35 milioane euro pentru incoming.

Priorități pentru consolidarea incoming-ului:

• Organizarea de infotripuri pentru touroperatori străini, jurnaliști, bloggeri și influenceri;
• Participarea la târguri internaționale și evenimente de profil;
• Organizarea unui târg internațional B2B pentru incoming;
• Caravane turistice, workshopuri și conferințe în țările țintă.

Sezonul estival 2025: o analiză detaliată din perspectiva BIBI Touroperator:

Riviera Românească

Riviera Românească a înregistrat o scădere de 4,2% a rezervărilor față de 2024, cu o durată medie a sejurului de 4,6 nopți și un tarif mediu de 1.136 lei/persoană/sejur (+3,4%). Cele mai solicitate destinații au fost Mamaia Nord, Jupiter, Saturn și Eforie Nord. Cererea pentru hotelurile all inclusive a crescut cu 10%, în timp ce unitățile nemodernizate au stagnat sau au pierdut turiști.

Stațiunile montane și balneare

• Tarifele au rămas similare cu 2024, cu ajustări moderate
• Segment balnear: creștere vânzări +2%, durata medie sejur: 3,9 nopți, tarif mediu: 1.219 lei (+6,5%)
• Segment montan: scădere vânzări 9%, durata medie sejur: 3 nopți, tarif mediu: 590 lei
• Destinații populare: Sinaia, Predeal, Poiana Brașov; Băile Felix, Sovata, Băile Herculane

Delta Dunării

• Rezervări în scădere cu 10%, în ciuda tarifelor mai accesibile
• Durata medie a sejurului: 3 nopți, tarif mediu: 799 lei (-4,65%)
• Cele mai solicitate zone: Murighiol, Sulina, Mahmudia, Sfântu Gheorghe
• Necesită diversificarea ofertei turistice, experiențe pe apă și promovare intensă

City-break și ecoturism

• Vacanțele city-break au scăzut cu aproape 10%, afectate de costurile mai mari, supraaglomerare și schimbarea preferințelor turiștilor
• Orașele cele mai căutate: Cluj-Napoca, Oradea, Brașov, Sibiu, București, Sighișoara
• Interesul pentru ecoturism și activități recreative în aer liber este în creștere: BIBI Adventures a înregistrat +30% participanți față de 2024
• Activități populare: ture cu biciclete clasice și electrice, ateliere educative, experiențe de aventură cu adrenalină

Turism rural

• Creștere 17% în Bucovina, Maramureș, Cazanele Dunării
• Turiștii caută experiențe autentice, gastronomie locală, ospitalitate tradițională și meșteșuguri populare.

Perspective pentru 2026:

Deși rezervările pentru sezonul estival 2026 au început încă din această vară, la aceleași tarife din 2025, contextul economic ridică semne de întrebare asupra evoluției turismului intern. Pentru anul viitor, impredictibilitatea cadrului fiscal, marcată de posibila majorare a cotei de TVA și eliminarea voucherelor de vacanță, conturează un context nefavorabil pentru industria ospitalității. În plus, scăderea puterii de cumpărare și posibilitatea intrării în faliment a multor afaceri afectează predictibilitatea acestui sector. În lipsa unor măsuri de sprijin coerente din partea guvernanților, operatorii din turism se confruntă cu o scădere a încrederii și cu dificultăți în planificarea investițiilor. În acest context, este esențial ca sectorul să rămână solidar, să continue adaptarea la cerințele pieței și să valorifice potențialul turistic al României prin inițiative private și parteneriate cu OMD-urile locale.

Pentru a redresa turismul, este esențială:

• Crearea unui OMD național condus de profesioniști în turism
• Crearea Autorității pentru Turism. condusă de profesioniști în domeniu
• Consolidarea parteneriatelor cu OMD-urile locale
• Dezvoltarea unei strategii coerente de promovare externă și internă
• Adaptarea ofertelor la cerințele pieței și inovarea experiențelor turistice
• Participarea la cât mai multe târguri de turism, inclusiv la cele din vecinătatea României

Numai printr-un efort comun între stat, operatori și profesioniști, România poate să-și recâștige atractivitatea, să crească incoming-ul și să asigure dezvoltarea sustenabilă a turismului pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat în 2026.