Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde – Episodul 8 – „Resetarea gândirii în achiziții: trenulețul care merge cu frâna trasă”

Despre autori

Spuneam în episodul trecut că resetarea modului în care gândim achizițiile e vitală.
Dar, dragă coleg din București, cum să faci resetare când OUG nr. 52/2025 (Monitorul Oficial nr. 907/2025) continuă exact aceleași erori din trenulețele anterioare, doar că le îmbracă în alt ambalaj?

Ordonanță de urgență 52/2025 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare

Dată act: 1-oct-2025 / Emitent: Guvernul

Se vorbește din nou despre oprirea achizițiilor de servicii de consultanță, indiferent de motiv!

🧠 Fără consultanță, fără direcție

Dar cum poți opri consultanța când există o lipsă acută de expertiză în accesarea fondurilor europene, naționale, regionale, transfrontaliere și, în vremurile ce stau să vină peste noi, uneori chiar intergalactice — aflate la dispoziția instituțiilor prin multiple surse de finanțare, cea mai importantă fiind aferentă exercițiului financiar 2021–2027?

Cum să atragi fonduri fără oameni care știu să scrie proiecte, să facă ghiduri, să interpreteze legislația europeană?
Să facem totul „intern”, cu personalul deja sufocat de sarcini, care învață fondurile nerambursabile de pe YouTube?

Asta nu e eficiență, e improvizație cu șnur birocratic.

📚 Fără formare, fără viitor

Iar când vine vorba de formare profesională, se apasă din nou butonul de „pauză”.

Cum poți opri formarea, când tocmai a fost adoptată Hotărârea nr. 427/2025 pentru aprobarea Programului național de achiziții ecologice 2025–2030?

Hotărârea 427/2025 pentru aprobarea Programului naţional de achiziţii ecologice 2025-2030

Dată act: 24-apr-2025 / Emitent: Guvernul

Cum să implementeze funcționarii publici achizițiile verzi (de exemplu, criteriul DNSH) fără să înțeleagă diferența dintre un criteriu ecologic și o cerință de marketing?

DNSH = Principiul „Do No Significant Harm” („A nu prejudicia în mod semnificativ” – DNSH) constituie un standard esențial în materie de sustenabilitate, având rolul de a asigura că activitățile economice și investițiile nu generează efecte negative semnificative asupra obiectivelor de mediu. Consacrat la nivelul Uniunii Europene prin Regulamentul (UE) 852/2020 și detaliat prin acte delegate subsecvente, acest principiu impune ca orice intervenție finanțată sau reglementată să fie evaluată din perspectiva impactului asupra schimbărilor climatice, utilizării resurselor naturale, economiei circulare, calității aerului, apei și solului, precum și a biodiversității și ecosistemelor. 

Aplicarea principiului DNSH implică respectarea unor criterii tehnice stricte, menite să prevină deteriorarea ireversibilă a mediului sau compromiterea obiectivelor de tranziție ecologică. În acest context, o activitate economică este considerată neconformă dacă, prin natura sa sau prin modalitatea de desfășurare, contribuie la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, afectează calitatea și disponibilitatea resurselor de apă, generează dezechilibre ecologice sau determină o exploatare ineficientă a resurselor naturale.

Așadar, principiul DNSH nu reprezintă doar un criteriu de conformitate, ci și un instrument strategic de promovare a sustenabilității, fiind integrat în politicile de finanțare, în reglementările de mediu și în strategiile de dezvoltare economică la nivel european și național.

E ca și cum ai cere unui tâmplar să construiască o casă pasivă cu manualul de istorie în mână.

Doctorul în Achiziții din București răspunde:

Dragă Doctorule din Timișoara,

📚 Fără lectură, fără progres

Pe lângă formare și consultanță, OUG nr. 52/2025 a decis că trebuie să „optimizăm” bugetul și prin oprirea achizițiilor de cărți, publicații și materiale documentare.

Dar cum să oprești achiziția de cărți într-o țară cu analfabetism funcțional de peste 40% și cu una dintre cele mai scăzute rate de lectură din Europa?
Cum să vorbești despre „dezvoltare instituțională” fără bibliotecă, despre „inovație” fără acces la surse actuale de informare?

🔬 Fără cercetare, fără tratament

Și, pentru a completa tabloul, vine și oprirea achizițiilor de studii și cercetări.
Cum poți opri cercetarea într-o țară care abia mai respiră științific?
Cum să planifici politici publice fără studii?
Cum să ai viziune fără date?

Este ca și cum ai cere unui medic să trateze „după ureche”, pentru că analizele „nu sunt urgente”.

Această lipsă de viziune ne transformă dintr-un sistem care ar putea învăța, într-unul care repetă greșelile an de an, doar schimbând numărul ordonanței.

Doctorul în Achiziții din București – Alin Izvoran

Concluzii comune

🧠 Resetarea modului în care gândim achizițiile nu se face prin interdicții, ci prin inteligență.
Nu prin „stop achiziții”, ci prin „smart achiziții”.

🚇 Dacă ceea ce plutește pe șine – „Ordonanța trenuleț 2026” – va continua în același stil, atunci, cum spunea George Santayana, „Cei care refuză să învețe sunt condamnați să repete greșelile.”

Riscăm să frânăm definitiv accesul la cunoaștere.

Soluții?

✅ Redeschideți formarea profesională.
✅ Sprijiniți consultanța reală, nu formală.
✅ Investiți în lectură, în cercetare, în oameni.

Altfel, trenulețul administrativ nu va mai merge nici pe șine, nici pe idei.

n.a. Articolul (al optulea) face parte din seria „Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde” – o colecție de reflecții umoristice și realiste despre lumea achizițiilor publice din România și nu numai.

p.s. S-a folosit AI pentru crearea imaginilor vizuale (pozele) din articol.