Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde – Episodul 5 – „AI-ul din caietul de sarcini : între robot și magician”

Autori: Ovidiu Slimac – Timișoara; și Alin Izvoran – București

Episodul 5 – „AI-ul din caietul de sarcini : între robot și magician”

Într-o miercuri cu ploaie mocănească și internetul mergând ca un modem de dial-up nostalgic, Doctorul din Timișoara deschide un nou caiet de sarcini. Nu mai e scris de Kafka, ci de … un algoritm.

Titlul documentului sună SFi:

i S.F. = Science Fiction / Științifico – Fantastic (lit.)

„Specificații tehnice generate automat pe baza practicilor europene standardizate.”

Doctorul citește. Și, spre surprinderea lui, înțelege. Cerințele au logică. Termenele sunt rezonabile. Nicio metaforă astrală. Nicio trimitere la Jupiter retrograd.

„Deci există viață dincolo de absurd”, oftează el.

🤖 Ce promite AI-ul?

• Documentații standardizate, gata de urcat în S.I.C.A.P., fără poezie ascunsă.
  
• Verificări automate de conformitate legală, inclusiv cu jurisprudența CJUEii.
  
• Detectarea riscurilor de corupție prin analiză predictivă – mai rapid decât poate „mirosi” presa un scandal.
  
• Traduceri instantanee în engleză, franceză și, la cerere, chiar și în „româna juridică simplificată”.
  

ii C.J.U.E. = Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Doctorul ridică sprânceana:

„Dacă AI-ul rezolvă și dilema agrafelor albastre vs. negre, mă declar fan.”

🧠 Concluzia din Timișoara

Achizițiile viitorului nu mai sunt despre caiete scrise ca romane experimentale, ci despre procese curate, logice și transparente. AIiii-ul nu vine cu intenții ascunse. Vine cu algoritmi. Și, uneori, cu mai mult bun-simț procedural decât un comitet de experți.

iii AI (eng.) = IA (rom.) = Inteligența Artificială

Doctorul în Achiziții din București răspunde:

Dragă Doctorule din Timișoara,

Aici, în Capitală, nu ne mai speriem de roboți. Ne speriem de Excel-uri 🙃

Dar dacă AI-ul reușește să pună ordine în hățișul nostru birocratic, atunci îl declarăm coleg onorific de comisie.

Pentru operatorii economici, avantajele sunt la fel de evidente:

• Un AI care scanează toate licitațiile și le semnalează doar pe cele relevante economisește timp și nervi.
  
• Pregătirea ofertelor devine semi-automatizată, bazată pe istoricul firmei.
  
• Actualizarea permanentă cu modificările legislative îi scapă de surprizele „OUG-urilor explozive” cu efect retroactiv.
  
• Încrederea într-un sistem incoruptiv ar crește exponențial.

În final, poate că AI-ul nu are simțul umorului (deși pe un anumit post de radio Sinteziu, în prime time, face furori printre ascultători).

AI-ul mai are o calitate pe care noi, oamenii, o pierdem uneori în birocrație: consecvența.

Și dacă tot vorbim de compatibilitate: poate că AI-ul e singurul „ofertant” care se potrivește perfect cu personalitatea autorităților contractante.

Cu respect și o doză de ironie algoritmică,

Doctorul în Achiziții din București (Alin Izvoran)

n.a. Articolul (al cincilea) face parte din seria „Doctorul în Achiziții din Timișoara recomandă – Doctorul în Achiziții din București răspunde” – o colecție de reflecții umoristice și realiste despre lumea achizițiilor publice din România și nu numai.

p.s. S-a folosit AI pentru crearea imaginilor vizuale (pozele) din articol.

Curtea de Justiţie este compusă din 27 de judecători şi 11 avocaţi generali. Judecătorii şi avocaţii generali sunt desemnaţi de comun acord de guvernele statelor membre, după consultarea unui comitet al cărui rol este de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidaţilor de a exercita funcţiile respective. Mandatul acestora este de şase ani și poate fi reînnoit. Aceştia sunt aleşi din rândul personalităților care oferă toate garanţiile de independenţă şi care întrunesc condiţiile cerute pentru exercitarea, în ţările lor, a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale sau a căror competenţă este recunoscută.

Pentru ași îndeplini cu bine misiunea, Curții iau fost atribuite competențe jurisdicționale bine definite, pe care le exercită în cadrul procedurii trimiterilor preliminare și al diferitelor categorii de acțiuni.

Din luna octombrie 2024, Curtea de Justiție își împarte competența în ceea ce privește trimiterile preliminare cu Tribunalul. Trimiterile preliminare care se încadrează exclusiv în domeniile următoare sunt, în principiu, transmise Tribunalului:

• sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată;
  
• accizele;
  
• Codul vamal;
  
• clasificarea tarifară a mărfurilor în Nomenclatura combinată;
  
• compensarea și asistența pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare sau a întârzierii ori a anulării serviciilor de transport;
  
• schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
  

Cu toate acestea, Curtea de Justiție rămâne competentă să judece cererile de decizie preliminară care, deși au legătură cu domeniile specifice menționate mai sus, privesc și alte domenii. Ea rămâne de asemenea competentă în ceea ce privește cererile de decizie preliminară care, deși se încadrează în una sau în mai multe domenii specifice, ridică chestiuni independente de interpretare:

• a dreptului primar, inclusiv a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
  
• a dreptului internațional public sau
  
• a principiilor generale ale dreptului Uniunii.
  

Toate cererile de decizie preliminară se introduc inițial la Curtea de Justiție, care stabilește dacă sunt îndeplinite condițiile pentru transmiterea lor la Tribunal.

Pentru a construi Europa, anumite state (astăzi în număr de 27) au încheiat tratate de instituire a Comunităţilor Europene, ulterior a Uniunii Europene, dotate cu instituţii care adoptă norme de drept în domenii determinate.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă instituţia jurisdicţională a Uniunii și a Comunității Europene a Energiei Atomice (CEEA). Aceasta este compusă din două instanţe: Curtea de Justiţie și Tribunalul, a căror principală misiune este examinarea legalității actelor Uniunii şi asigurarea interpretării şi aplicării uniforme a dreptului acesteia.

Prin intermediul jurisprudenţei sale, Curtea de Justiţie a consacrat obligaţia administraţiilor şi a instanţelor naţionale de a aplica pe deplin dreptul Uniunii în cadrul sferei lor de competenţă şi de a proteja drepturile conferite de acesta cetăţenilor (aplicarea directă a dreptului Uniunii), fără a aplica însă orice dispoziţie contrară din dreptul naţional, fie aceasta anterioară sau ulterioară normei Uniunii (supremaţia dreptului Uniunii asupra dreptului naţional).

Curtea a recunoscut de asemenea principiul răspunderii statelor membre pentru încălcarea dreptului Uniunii, care constituie, pe de o parte, un element care consolidează în mod decisiv protecţia drepturilor conferite particularilor de normele Uniunii şi, pe de altă parte, un factor care este de natură să contribuie la aplicarea mai diligentă a acestor norme de către statele membre. Încălcările săvârşite de acestea din urmă sunt astfel de natură să dea naştere unor obligaţii de despăgubire, care, în anumite cazuri, pot avea repercusiuni grave asupra finanţelor publice naţionale. În plus, Curtea poate fi sesizată cu orice neîndeplinire, de către un stat membru, a obligațiilor ce decurg din dreptul Uniunii, iar în situaţia neexecutării unei hotărâri de constatare a unei astfel de neîndepliniri, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penalităţi cu titlu cominatoriu. Cu toate acestea, în cazul în care nu sunt comunicate Comisiei măsurile de transpunere a unei directive, poate fi aplicată de Curte statului membru vizat, la propunerea Comisiei, o sancțiune pecuniară chiar de la prima hotărâre de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Curtea de Justiţie lucrează totodată în colaborare cu instanţele naţionale, instanţe de drept comun în domeniul dreptului Uniunii. Orice instanţă naţională sesizată cu un litigiu referitor la dreptul Uniunii poate şi uneori trebuie să adreseze Curţii de Justiţie întrebări preliminare. În acest mod, Curtea se pronunţă asupra interpretării unei norme de drept al Uniunii sau verifică legalitatea acesteia.

Evoluţia jurisprudenţei sale ilustrează contribuţia Curţii la crearea unui spaţiu juridic care îi priveşte pe cetăţeni, fiind menit să le protejeze drepturile conferite acestora de legislaţia Uniunii în diverse domenii ale vieţii lor cotidiene.

Curtea în viaţa cetăţeanului Uniunii

Din miile de hotărâri pronunţate de Curte, cea mai mare parte, în special cele pronunţate cu titlu preliminar, au în mod vădit consecinţe importante în viaţa de fiecare zi a cetăţenilor Uniunii. Unele dintre aceste hotărâri sunt citate în continuare, cu titlu de exemplu, pentru domeniile cele mai importante ale dreptului Uniunii.

• Libera circulaţie a mărfurilor
  
• Libera circulaţie a persoanelor
  
• Libera prestare a serviciilor
  
• Egalitatea de tratament şi drepturile sociale
  
• Drepturile fundamentale
  
• Cetăţenia Uniunii