Articol de: Partener Roxana Roman, coordonatoarea practicii de Real Estate, Wolf Theiss
Rezumat
Acest articol analizează posibilitatea de atacare în contencios administrativ a planurilor urbanistice zonale (PUZ) în lumina Deciziei nr. 12/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a calificat PUZ-urile drept acte administrative normative. Sunt analizate implicațiile juridice ale modificării legislative aduse prin Legea nr. 151/2019, care a reglementat expres un termen de prescripție de 5 ani în privința atacării PUZ-urilor.
Articol
La data de 28 iunie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 12/2021 în cadrul unui recurs în interesul legii (RIL), clarificând natura juridică a hotărârilor consiliilor locale prin care se aprobă planurile urbanistice zonale (PUZ). Problema de drept vizată era dacă aceste hotărâri reprezintă acte administrative cu caracter individual sau normativ. ICCJ a stabilit că hotărârile de aprobare a PUZ-urilor sunt acte administrative cu caracter normativ, chiar și atunci când sunt inițiate de persoane fizice sau juridice pentru proiecte individuale.
Evenimente - Club Antreprenor și Ziarul Pozitiv:
30 septembrie 2025: Next Generation Business Finanțări; Digitalizare; Fiscalitate.
3 octombrie 2025: Pilonii de dezvoltare ai județului Cluj – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual
16 octombrie 2024: Forumul de management și reciclare a deșeurilor – Ediția a V-a
Vezi toate Evenimentele 2024-2025 organizate de CA & ZP
Această calificare are o serie de implicații juridice semnificative, cu următoarele implicații principale:
1. Actele normative intră în vigoare la data publicării, nu la comunicarea către o persoană anume.
2. Spre deosebire de actele administrative individuale, cele normative nu pot fi atacate prin excepția de nelegalitate în cadrul altor litigii. Controlul legalității se face doar prin acțiune directă în anulare, conform Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
3. Deși Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ prevede în mod expres că actele normative pot fi atacate oricând, în cazul PUZ-urilor, Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, prin modificarea introdusă prin Legea nr. 151/2019 impune un termen de prescripţie de 5 ani de la data aprobării PUZ-urilor pentru introducerea acțiunii în anularea acestora.
Persoanele vătămate de conținutul unui PUZ se află într-o situație juridică complexă. Coroborarea Deciziei ICCJ nr. 12/2021 cu Legea nr. 350/2001, modificată prin Legea nr. 151/2019, conduce la concluzia că aceste persoane pot ataca PUZ-ul doar în termen de 5 ani de la aprobare. Totodată, ele nu mai pot invoca excepția de nelegalitate a PUZ-ului într-un litigiu conex, deși această excepție este imprescriptibilă, tocmai pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție a calificat PUZ-urile ca fiind acte administrative normative.
Prin urmare, deși Decizia ICCJ nr. 12/2021 aduce claritate într-un domeniu marcat de practici judiciare neunitare, calificând în mod expres PUZ-urile ca acte administrative normative, totuși, cei interesați trebuie să fie atenți la termenul de prescripție de 5 ani, care limitează aparenta „atacabilitate oricând” a acestor acte – o caracteristică fundamentală a actelor administrative normative.
Propunere de Lege Ferenda
Având în vedere calificarea PUZ-urilor ca acte administrative normative şi totodată reglementarea expresă prin lege a termenului de prescripţie de 5 ani pentru atacarea acestora în contencios administrativ, ar fi recomandabil ca, de lege ferenda, să fie modificată Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, astfel încât excepția de nelegalitate să fie admisibilă în cazul actelor administrative normative pentru care, printr-o lege specială, este prevăzut un termen de prescripție expres pentru atacarea acestora – precum în cazul PUZ-urilor. Această modificare ar permite un control de legalitate continuu asupra actelor normative care produc efecte juridice pe termen lung şi pentru un număr nelimitat de persoane și ar asigura protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor afectați de prevederile PUZ-urilor. Această modificare ar reprezenta un pas important în direcția consolidării controlului de legalitate asupra actelor normative cu efecte extinse și durabile.