RomInsolv: Ce se întâmplă cu datoriile la ANAF atunci când firma intră în faliment?

Intrarea în faliment a unei firme ridică, în mod firesc, o serie de întrebări esențiale pentru antreprenori, investitori sau chiar angajați. Una dintre cele mai frecvente este: ce se întâmplă cu datoriile restante către ANAF? Pot fi șterse? Se recuperează? Există riscul ca administratorul firmei să răspundă personal pentru ele?

De la dificultăți financiare la faliment: un proces în mai mulți pași

Falimentul este etapa finală a procedurii de insolvență și presupune constatarea incapacității definitive de plată a unei firme, din activitatea curentă.. Înainte de această fază, există și alte etape legale:

• Insolvența – starea în care firma nu își mai poate achita datoriile scadente.
• Deschiderea procedurii generale – prin cererea reprezentanților societății       sau a unui creditor.
• Reorganizarea (în unele cazuri) – un plan temporar pentru salvarea activității.
• Falimentul – lichidarea activelor firmei și distribuirea sumelor către creditori.

În toate aceste etape, datoriile la ANAF sunt tratate distinct față de alte tipuri de datorii.

ANAF – creditor bugetar cu statut privilegiat

În procedura de faliment, toți creditorii sunt înregistrați într-o masă credală, dar nu toți sunt tratați la fel. Codul insolvenței (Legea 85/2014) stabilește o ordine de prioritate clară pentru plata datoriilor.

Ce înseamnă asta? ANAF, în calitate de creditor bugetar, are o poziție superioară în ordinea de plată față de alți creditori (furnizori, contractori etc.). Astfel, din sumele obținute în urma lichidării activelor:

• Se achită mai întâi cheltuielile procedurii (onorariul lichidatorului, taxe de timbru etc.).
• Apoi, se achită datoriile garantate.
• Dacă există, creanțele salariale
• Ulterior, urmează datoriile bugetare (fiscale) – inclusiv TVA, impozite, contribuții neachitate.
• La final, dacă mai rămân bani, sunt împărțiți între ceilalți creditori chirografari.

Ce înseamnă, practic, pentru ANAF? Dacă firma are active – imobile, echipamente libere de sarcnini sau       creanțe de recuperat,– ANAF va putea  să își recupereze datoria în urma distribuirilor efectuate  din vânzarea acestor bunurilor sau recuperarea creanțelor.. Suma recuperată poate fi:

• Integrală, dacă valoarea activelor permite;
• Parțială, dacă patrimoniul firmei este insuficient;
• Zero, dacă firma nu mai deține bunuri valorificabile.

În cazul în care gradul de recuperare a datoriilor ANAF a fost parțial sau chiar 0, în unele cazuri, creditorul bugetar ANAF sau chiar lichidatorul judiciar, pentru motive întemeiate, poate atrage răspunderea patrimonială a administratorilor sau asociaților societății radiate. Astfel, administratorul societății NU răspunde personal pentru datoriile societății decât în anumite situații, dintre care amintim:     

• a provocat insolvența prin fraudă sau neglijență gravă;
• a continuat activitatea firmei deși era evident că este în incapacitate de plată      ;
• a ascuns sau înstrăinat active în dauna celorlalți creditori, inclusiv creditorul bugetar ANAF     

În aceste cazuri, se poate solicita atragerea răspunderii personale a administratorului, ceea ce înseamnă că poate fi obligat să plătească o parte din datoriile firmei, inclusiv cele către stat.

Este important de știut că, dacă administratorul observă că firma nu mai poate achita datoriile mai mari de 50.000 lei, scadente de cel puțin 60 de zile, are obligația legală să ceară deschiderea procedurii de insolvență în cel mult 30 de zile. Această acțiune nu înseamnă automat faliment, dar poate salva firma printr-o procedură de reorganizare, dacă acționează la timp și apelează cu bună credință la specialiști care îl pot îndruma în acest sens.      

Exemple de datorii care intră în categoria creanțelor bugetare       dacă sunt restante la data deschiderii procedurii de insolvență sau faliment:

• Taxa pe valoarea adăugată;
• Impozit pe profit sau venituri;
• Contribuții sociale (CAS, CASS, CAM);
• Accize;
• Amenzi sau penalități fiscale.

Datoriile fiscale sunt tratate cu prioritate în cazul unei proceduri prevăzute de Legea insolvenței, fie că vorbim de reorganizare, care din experiența noastră în cele mai multe cazuri, prevede plata creanțelor într-o proporție de 100% sau de faliment unde, în urma valorificărilor activelor societăților, creditorul bugetar are prioritate la distribuiri (după cheltuielile de procedură, creanțele garantate și salariale) 

Ce alternative există înainte de faliment?

Pentru a evita falimentul și efectele acestuia asupra datoriilor la ANAF, antreprenorii pot lua în calcul alternative precum:

• Eșalonarea plăților către ANAF – firmele pot solicita o eșalonare a datoriilor pentru a evita executarea silită în condițiile legii fiscale;
• Concordatul preventiv – Permite firmei să negocieze cu creditorii datoriile societății prin intermediul unui plan de restructurare al cărui existență este reglementată în Legea insolvenței,  fără, însă, a intra în insolvență.
• Reorganizarea judiciară – Dacă există șanse de redresare, firma poate intra în insolvență și apela la întocmirea unui plan de reorganizare al activității și al unui program de plată eșalonată a datoriilor, integral, parțial sau, în unele cazuri, deloc. 

Cum te poate ajuta RomInsolv?

Dacă firma ta are probleme financiare și nu știi ce se va întâmpla cu datoriile la ANAF, este esențial să consulți un specialist înainte de a lua decizii critice. RomInsolv îți oferă consultanță personalizată în gestionarea datoriilor, restructurare și reorganizare în vederea evitării falimentului. Pentru antreprenorii aflați în dificultate, acționarea la timp cu sprijinul unui practician în insolvență experimentat face diferența între restructurare/reorganizare judiciară și faliment.   Iar dacă activitatea chiar este imposibil a fi continuată, oricând este preferabilă lichidarea și radierea societății transparentă, curată, fără  consecințe asupra reputație profesionale sau a patrimoniului personal al reprezentanților săi legali.